Moştenirea noastră misionară
Toţi misionarii, din trecut sau din prezent, slujesc cu speranţa de a le face viaţa mai bună altor oameni.
Misionarii de astăzi duc mai departe moştenirea cea mare de a umple pământul cu a Domnului cunoaştere (vezi Isaia 11:9). De la Avraam la Pavel, la Amon, la Wilford Woodruff, misionarii din scripturi şi din istoria Bisericii le oferă misionarilor din vremurile moderne exemple puternice de urmat.
Fie că suntem membri misionari, fie că ne pregătim să slujim într-o misiune cu timp deplin sau slujim într-o misiune ori ne întoarcem dintr-o misiune, putem prinde curaj şi ne putem inspira din aceste exemple.
Moştenirea noastră misionară din Biblie şi Perla de mare preţ
Misionarii din Vechiul Testament, precum Iona, au fost chemaţi să avertizeze poporul (vezi Ezechiel 3:17-19). Din exemplul lui Iona vedem importanţa pocăinţei şi a supunerii. Povestea lui Avraam ne învaţă despre descendenţa şi puterea Preoţiei lui Melhisedec.
Misionarii din Noul Testament, precum Petru sau Pavel, au lucrat pentru a păstra învăţăturile lui Isus Hristos. Totuşi, de-a lungul timpului, lumea a căzut în apostazie. Dumnezeu a restaurat Evanghelia prin profetul Joseph Smith. Noi lucrăm acum, la fel cum au lucrat acei misionari, să păstrăm şi să împărtăşim învăţăturile lui Isus Hristos.
Iona pe plaja din Ninive, de Daniel A. Lewis. Iona s-a pocăit şi a mers din loc în loc propovăduind şi confirmând că Iehova domneşte peste tot şi că dragostea Sa nu se limitează la un singur neam sau popor (vezi Iona 1-4).
© 2002 Daniel A. Lewis
Petru şi Ioan înaintea conducătorilor din Ierusalim, de Simon Vedder. Petru şi Ioan au fost aduşi înaintea consiliului şi marele preot i-a întrebat: „«Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră…» Petru… drept răspuns, [i-a] zis: «Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!»” (Faptele apostolilor 5:28-29).
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii
Apostolul Pavel, de Karel Skreta. În călătoriile şi scrisorile lui, Pavel a depus mărturie puternică cu privire la Salvator în întreaga Asie Mică şi o mare parte din lumea cunoscută în vremurile acelea.
BPK, Berlin/ Gemaeldegalerie Alte Meister, Staatliche Kunstsammlungen, Dres/ Elke Estel/ Hans-Peter Klut/ Art Resource, NY
Melhisedec îl binecuvântează pe Avram [Avraam], de Walter Rane. Melhisedec l-a binecuvântat pe Avram (vezi Genesa 14:18-20) şi i-a dat, de asemenea, preoţia (vezi D&L 84:14). Cu o altă ocazie, Domnul i-a apărut lui Avram, spunând: „Am hotărât… să fac din tine un slujitor care să poarte numele Meu într-o ţară străină… Şi vei fi o binecuvântare pentru seminţiile tale de după tine, pentru că în mâinile lor vor purta această slujire şi preoţie către toate naţiunile” (Avraam 2:6, 9).
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii
Moştenirea noastră misionară din Cartea lui Mormon
Alma, Amulec, fiii lui Mosia şi Samuel Lamanitul sunt numai câteva dintre exemplele de misionari măreţi pe care-i întâlnim în Cartea lui Mormon. Ei sunt un exemplu de pocăinţă, credinţă, supunere şi curaj. La fel ca ei, ne putem baza pe inspiraţie şi revelaţie de la Dumnezeu pentru a ne îndruma în slujirea noastră misionară.
Amon înaintea regelui Lamoni, de Gary L. Kapp. Amon, unul dintre fiii lui Mosia, a salvat turmele regelui Lamoni. Când regele l-a întrebat dacă era trimis de Dumnezeu, Amon a spus că era un om chemat de către Spiritul Sfânt să propovăduiască Evanghelia „către [poporul lui Lamoni], pentru ca el să poată fi adus la cunoaşterea a ceea ce este drept şi adevărat” (Alma 18:34).
© Gary L. Kapp, copierea interzisă
A adus veşti de bucurie în sufletul meu, de Walter Rane. Un înger l-a vizitat pe Samuel Lamanitul şi a adus „veşti de bucurie în sufletul [lui Samuel]” cu privire la venirea Salvatorului (Helaman 13:6-7). Ca parte a chemării sale de a propovădui nefiţilor, Samuel a urcat pe zidul oraşului Zarahemla şi a împărtăşit aceste veşti bune poporului.
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii
Moştenirea noastră misionară din Doctrină şi legăminte
După restaurarea Evangheliei, rolul misionarilor a fost esenţial. Misionari precum Dan Jones, Orson Hyde şi Parley P. Pratt au împărtăşit Cartea lui Mormon şi Evanghelia lui Isus Hristos. Unii, precum Samuel, fratele profetului Joseph, au slujit în apropierea casei. Alţii au călătorit departe pentru a împărtăşi Evanghelia în locuri precum Tailanda, Insulele Sandwich (Hawaii), Danemarca şi Anglia.
Aceşti misionari de la început au slujit deseori misiuni lungi şi repetate. Au lăsat în urmă părinţi, iubite, soţii, copii şi nepoţi, aşa cum facem şi noi. Astăzi, ei sunt pentru noi exemple de credinţă, curaj, supunere, îndurare şi sârguinţă.
Predicatori mormoni, de Arnold Friberg, bazat pe originalul de Christen Dalsgaard. Această scenă cu un misionar sfânt din zilele din urmă predând Evanghelia lui Isus Hristos unei familii daneze adunate în căminul lor de la ţară este tipică eforturilor de prozelitism din secolul al XIX-lea. Misionarii au propovăduit, de asemenea, la colţul străzii sau în sălile de întrunire din oraşe.
© IRI, prin amabilitatea lui Arnold Friberg
Wilford Woodruff se pregăteşte să înfăptuiască botezuri la ferma Benbow, de Richard A. Murray. Domnul l-a îndrumat pe Wilford Woodruff în anii 1840 la ferma Benbow din Herefordshire, Anglia. „Acolo era un popor care se rugase pentru aducerea înapoi a ordinii în care erau lucrurile în vremurile străvechi”, a scris Wilford. „Rezultatul a fost că, în primele treizeci de zile după ce am ajuns acolo, am botezat şase sute… În opt luni de muncă în ţara aceea, am adus o mie opt sute de persoane în Biserică. De ce? Pentru că acolo se găsea un popor pregătit pentru Evanghelie” („Discourse”, Deseret Weekly, 7 nov. 1896, p. 643).
Să clădim propria moştenire misionară
De când preşedintele Thomas S. Monson a anunţat, în cadrul conferinţei generale din octombrie 2012, că tinerii băieţi şi tinerele fete pot pleca în misiune la o vârstă mai mică, zeci de mii de sfinţi din zilele din urmă au plecat în misiune.
La conferinţa generală din aprilie 2013, vârstnicul Neil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a adăugat mărturia sa cu privire la munca misionară şi ne-a încurajat pe fiecare dintre noi să devenim o parte importantă a acestui miracol care se împlineşte ajutând la găsirea celor pregătiţi să audă Evanghelia: „Aşa cum Domnul a inspirat mai mulţi misionari să slujească, tot aşa El deşteaptă mintea şi deschide inima mai multor oameni buni şi cinstiţi care să-i primească pe misionarii Săi. Deja îi cunoaşteţi sau îi veţi cunoaşte pe aceşti oameni. Ei fac parte din familia dumneavoastră şi locuiesc în cartierul dumneavoastră. Ei trec pe lângă dumneavoastră pe stradă, stau lângă dumneavoastră la şcoală şi socializează cu dumneavoastră pe Internet” („Este un miracol”, Liahona, mai 2013, p. 78).
Misionarii nou veniţi au botezat indigeni din Insulele Sandwich (Hawaii) încă din anul 1851. Această fotografie datează de mult mai târziu.
Copierea interzisă
Pionierat în stradă, de Ken Spencer. Aceşti doi misionari împărtăşesc Evanghelia unui bărbat în faţa unei librării din New Brunswick, New Jersey, SUA.
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii
Misionari neobosiţi, de Juei Ing Chen. Membrii Bisericii din Taiwan, precum membrii misionari de pretutindeni, caută să împărtăşească bucuria pe care o simt în Evanghelie şi în scripturi. Scripturile sunt pe masă; iar pe vasul înalt albastru, în care sunt suluri de hârtie, se află o imagine a Templului Taipei, Taiwan.
© IRI, prin amabilitatea lui Juei Ing Chen
Lamaniţii vor înflori ca un trandafir, de Joselito Jesus Acevedo Garcia. Această imagine surprinde spiritul muncii misionare printre vorbitorii de limbă spaniolă. Doi misionari se pregătesc să predea Evanghelia în timp ce oamenii îşi îndeplinesc sarcinile lor zilnice. Creşterea Bisericii este reprezentată de templul Lima Peru, înconjurat de case mici şi animale specifice zonei.
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii
Misionari sfinţi din zilele din urmă în Sierra Leone, de Emile Wilson. Prima misiune din Sierra Leone a fost organizată în Freetown în data de 1 iulie 2007. Freetown a devenit tăruşul cu numărul 3000 al Bisericii în data de 2 decembrie 2012.
Prin amabilitatea Muzeului de Istorie al Bisericii