Da, Doamne, Te voi urma

Vârstnicul Eduardo Gavarret

din Cei Şaptezeci

Domnul ne invită folosind diferite verbe: „Veniţi la Mine”, „Urmează-Mă”, „Mergi cu Mine”. În fiecare caz, este… o invitaţie de a acţiona.

„Căci iată, Domnul le îngăduie tuturor naţiunilor ca unii din acelaşi neam şi limbă să predice cuvântul”¹. Această scriptură se împlineşte încă o dată azi deoarece mi s-a oferit ocazia să-mi exprim sentimentele în limba mea natală.

În 1975, slujeam ca tânăr misionar în Misiunea Uruguay – Paraguay. În prima mea lună în misiune, conducătorii de zonă au desfăşurat o activitate pentru a demonstra un principiu al Evangheliei. Fiecare misionar din zonă a fost legat la ochi şi ni s-a spus că trebuia să mergem pe o cărare care ducea în sala culturală. Trebuia să ascultăm de glasul unui anumit conducător, glas pe care îl auzisem înainte de a începe să mergem. Totuşi, am fost preveniţi că, în timp ce vom merge, vom auzi mai multe glasuri ale unor persoane care vor încerca să ne deruteze şi să ne îndepărteze de la cărare.

După câteva minute în care am auzit zgomote, cuvinte şi – printre toate acestea – un glas care spunea „Urmaţi-Mă”, eram sigur că urmam glasul potrivit. Când am ajuns în sala culturală a capelei, am fost rugaţi să ne dezlegăm la ochi. După ce am făcut aceasta, mi-am dat seama că erau două grupuri şi că eu eram în grupul care se luase după glasul greşit. Mi-am spus: „Glasul suna foarte mult ca cel corect”.

Acea experienţă de acum 39 de ani a lăsat o impresie puternică asupra mea. Mi-am spus: „Niciodată să nu mai urmezi glasul greşit”. Şi, apoi: „Da, Doamne, Te voi urma”.

Vreau să asociez această experienţă cu invitaţia blândă pe care ne-o face Salvatorul:

„Eu sunt Păstorul cel Bun. Eu îmi cunosc oile Mele…

Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc şi ele vin după Mine”².

Invitaţia de a veni după El este cea mai simplă, directă şi puternică invitaţie pe care o putem primi. Este oferită de cineva al Cărui glas nu poate fi confundat.

Domnul ne invită folosind diferite verbe: „Veniţi la Mine”, „Urmează-Mă”, „Mergi cu Mine”. În fiecare caz, nu este o invitaţie pasivă; este o invitaţie de a acţiona. Este adresată întregii omeniri de Cel care este Profetul profeţilor, Învăţătorul învăţătorilor, Fiul lui Dumnezeu, Mesia.

Invitaţia „Veniţi la Mine”

„Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă”³.

Dumneavoastră, care nu sunteţi încă membri ai Bisericii, veţi primi această invitaţie prin glasul misionarilor care vor spune: „Veţi citi Cartea lui Mormon? Vă veţi ruga? Veţi veni la biserică? Veţi urma exemplul lui Isus Hristos prin a fi [botezaţi] de cineva care deţine autoritatea preoţiei lui Dumnezeu?”⁴. Cum veţi răspunde acestei invitaţii de azi?⁵

Vă invit să ascultaţi şi să acceptaţi mesajul spunând: „Da, Doamne, Te voi urma!”

Carlos Badiola şi familia sa, din Minas, Uruguay, se întâlneau cu misionarii. Deoarece misionarii adresau multe întrebări în timpul lecţiei, familia a decis să invite o vecină care nu era membră a Bisericii – o frumoasă tânără de 14 ani, pe nume Norma – pentru a-i ajuta să răspundă. Norma era o elevă de liceu silitoare, care studia Biblia la liceu în acel an, aşa că, atunci când misionarii adresau întrebări, Norma răspundea. Era o „simpatizantă de aur”. Lecţia predată în acea zi era despre Cuvântul de înţelepciune.

Când a ajuns acasă, după lecţia avută cu misionarii, Norma a ştiut ce trebuia să facă. I-a spus mamei ei: „Mamă, de acum înainte, să nu îmi mai pui cafea în lapte. Doar lapte”. Acel răspuns a fost o manifestare vădită a dorinţei ei de a accepta invitaţia să vină la Hristos, aşa cum fusese oferită de misionari.

Atât Carlos Badiola, cât şi Norma au fost botezaţi. Mai târziu, urmând exemplul Normei, mama, tatăl şi fraţii şi surorile ei au fost, de asemenea, botezaţi. Norma şi cu mine am crescut împreună în acea ramură mică, dar puternică. Ulterior, după ce m-am întors din misiune, ne-am căsătorit. Am ştiut tot timpul că va fi mai uşor să-L urmez pe Salvator cu ea alături de mine.

Cei care sunt membri ai Bisericii şi au acceptat această invitaţie îşi reînnoiesc angajamentul în fiecare săptămână luând din împărtăşanie.⁶ O parte din acel angajament include ţinerea poruncilor; făcând acest lucru, ei afirmă: „Da, Doamne, Te voi urma!”⁷

Invitaţia „Urmează-Mă”

„Urmează-Mă” a fost invitaţia Domnului, făcută tânărului conducător bogat. Tânărul bogat ţinuse poruncile întreaga sa viaţă. Când a întrebat ce altceva putea face, el a primit ca răspuns o invitaţie clară: „Vino… urmează-Mă”⁸. Deşi invitaţia era simplă, ea presupunea sacrificiu. Presupunea efort – combinat cu fermitate şi acţiune.

Profetul Nefi ne-a invitat la introspecţie când a adresat întrebarea: „Şi [Isus] a spus copiilor oamenilor: «Urmaţi-Mă pe Mine». Prin urmare, fraţii mei preaiubiţi, putem să-L urmăm pe Isus altfel decât dorind să păstrăm poruncile Tatălui?”⁹.

Invitaţia „Veniţi la Mine”, de a asculta de glasul Său şi de a-L urma a fost mesajul misionarilor de la început, ajutându-i pe mulţi să-şi schimbe vieţile în bine.

Cu cincizeci de ani în urmă, misionarii au intrat în ceasornicăria tatălui meu pentru a aduce un ceas la reparat. Aşa cum fac misionarii buni, ei au profitat de ocazie pentru a vorbi cu tatăl meu şi mama mea despre Evanghelie. Tatăl meu a acceptat misionarii, iar mama mea a acceptat mesajul şi invitaţia de a-L urma pe Hristos. De atunci şi până azi, ea a rămas activă în Biserică. Ea a spus: „Da, Doamne, Te voi urma!”

Pe măsură ce vă străduiţi să veniţi la El, veţi dobândi putere ca poverile vieţii, fie ele fizice sau spirituale, să fie mai uşoare şi să aveţi parte de o schimbare interioară pozitivă care vă va ajuta să fiţi mai fericiţi.

Invitaţia „Mergi cu Mine”

Enoh a fost chemat să propovăduiască Evanghelia unor oameni dificili şi cu inimile împietrite. Nu se simţea pregătit. Avea îndoieli cu privire la abilitatea lui de a reuşi. Domnul i-a liniştit temerile şi i-a întărit credinţa prin invitaţia „Mergi cu Mine” – o invitaţie care, asemenea bastonului unui orb sau braţului unui prieten, poate îndruma paşii celor care nu sunt siguri pe ei. Luându-L pe Salvator de braţ şi mergând cu El, Enoh a descoperit că paşii săi erau fermi şi a devenit un misionar şi un profet minunat.¹⁰

Decizia de a veni la El şi a-L urma este personală. Când acceptăm această invitaţie, nivelul nostru de angajament creşte şi numai atunci putem merge cu El. Acest nivel stabileşte o relaţie mai apropiată de Salvator – rezultatul faptului că acceptăm prima invitaţie.

Norma şi cu mine am acceptat individual invitaţia de a veni la El şi a-L urma. Apoi, împreună, susţinându-ne reciproc, am învăţat să mergem cu El.

Efortul şi fermitatea de care dăm dovadă în a-L căuta şi a-L urma vor fi răsplătite cu binecuvântările de care avem nevoie.

Acest lucru i s-a întâmplat unei femei care, cu mare efort, a reuşit să se atingă de poala hainei lui Isus¹¹ sau lui Bartimeu, bărbatul orb, a cărui voinţă a fost un factor cheie în miracolul care a avut loc în viaţa sa.¹² În ambele cazuri, cei doi au avut parte de vindecare fizică şi spirituală.

Întindeţi-vă mâna, atingeţi-I poala hainei, acceptaţi-I invitaţia, spuneţi „Da, Doamne, Te voi urma!” – şi mergeţi cu El.

„Veniţi la Mine”, „Urmează-Mă” şi „Mergi cu Mine” sunt invitaţii care conţin o putere proprie – pentru cei care le acceptă – de a vă transforma viaţa şi a produce o schimbare în interiorul dumneavoastră care vă va face să spuneţi: „Nu mai avem înclinare să facem rău, ci să facem bine neîncetat”¹³.

Ca manifestare exterioară a acelei schimbări, veţi simţi dorinţa puternică să „[ajutaţi] pe slabi, [să înălţaţi] mâinile obosite şi [să întăriţi] genunchii care se clatină”¹⁴.

Ce paşi putem face azi pentru a merge cu El?

Hrăniţi-vă dorinţa de a fi un ucenic mai bun al lui Hristos.¹⁵
Rugaţi-vă pentru această dorinţă de a vă dezvolta credinţa în El.¹⁶
Dobândiţi cunoaştere din scripturi, luminându-vă calea şi întărindu-vă dorinţa de a vă schimba.¹⁷
Luaţi azi decizia să acţionaţi şi să spuneţi: „Da, Doamne, Te voi urma!” Simplul fapt de a cunoaşte adevărul nu va schimba lumea din jurul dumneavoastră până când nu puneţi acea cunoaştere în practică.¹⁸
Stăruiţi în decizia pe care aţi luat-o punând zilnic în practică aceste principii.¹⁹

Fie ca declaraţia iubitului nostru profet, preşedintele Thomas S. Monson, să ne motiveze să acţionăm în ceea ce priveşte dorinţa noastră de a accepta invitaţia Salvatorului. Preşedintele Monson a spus: „Cine este Regele slavei, acest Domn al oştirilor? El este Învăţătorul nostru. El este Salvatorul nostru. El este Fiul lui Dumnezeu. El este urzitorul mântuirii noastre. El ne îndeamnă: «Vino după Mine». El ne învaţă: «Du-te de fă şi tu la fel». El ne imploră: «Păziţi poruncile Mele»”²⁰.

Fie ca noi să luăm azi decizia să ne îmbunătăţim felul în care preaslăvim şi angajamentul faţă de Dumnezeu şi fie ca răspunsul nostru la invitaţia Lui să fie clar şi puternic: „Da, Doamne, Te voi urma!”²¹ În numele sacru al Domnului Isus Hristos, amin.