Exemplul de supunere al Salvatorului
Exemplul Său stabileşte un model pe care noi toţi să-l urmăm.
„Dintre toate lecţiile pe care le învăţăm din viaţa Salvatorului, niciuna nu este mai clară şi mai puternică decât cea privind supunerea”, ne-a învăţat vârstnicul Robert D. Hales din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli în cadrul Conferinţei Generale din aprilie 2014. Exemplul Salvatorului nu ne învaţă numai de ce e importantă supunerea faţă de Tatăl Ceresc, ci şi cum putem fi supuşi. În timp ce recapitulaţi următoarele exemple din slujirea Lui, gândiţi-vă cum ar putea acestea să stabilească o cale de urmat în vieţile dumneavoastră.
1. Deşi Isus era fără de păcat, El s-a botezat pentru a „[împlini] tot ce [trebuia] împlinit” (Matei 3:13-17; vezi 2 Nefi 31: 4-7; Ioan 3:5).
2. La vârsta de 12 ani, când Iosif şi Maria L-au găsit pe Isus propovăduind în templu, El „le era supus” şi S-a întors ascultător cu ei acasă (vezi Luca 2:42-51).
3. Deşi a întrebat dacă paharul poate fi îndepărtat de la El, S-a supus suferinţelor în Grădina Ghetsimani (vezi Matei 26:36-44; Luca 22:39-54).
4. El a ţinut ziua de sabat sfântă şi a participat la adunările din sinagogă (vezi Luca 4:16-44).
5. Isus a încuviinţat să fie judecat de oameni pentru ca lucrarea şi gloria Tatălui să fie împlinite (vezi Isaia 53:7; Matei 26:53; Moise 1:39).
6. El Şi-a terminat lucrarea lăsând oamenii ticăloşi să-L răstignească (vezi Matei 27:35; Ioan 10:17-18; Galateni 1:3-5).
7. Mereu supus Tatălui Său, Isus S-a dus în lumea spiritelor şi a organizat munca misionară acolo (vezi 1 Petru 3:18-20; 4:6).
8. Isus a fost ispitit de Satana, dar nu a cedat (vezi Matei 4:1-11; D&L 20:22).
9. El continuă să facă voia Tatălui şi să conducă Biserica (vezi Joseph Smith – Istorie 1:16-17; D&L 19:2, 24).