Mesaj din partea conducerii zonei
Munca în templu este o parte importantă a lucrării de salvare
În luna iunie a anului 2011, tocmai mă întorsesem acasă după ce am slujit în misiune cu timp deplin în Misiunea Novosibirsk, Rusia. Am învățat multe în misiune și eram sigur că știam multe lucruri despre Evanghelie, aproape tot ce era posibil să știu. Eram convins că toate principiile de bază ale Evangheliei îmi erau foarte clare și nu exista niciun principiu pe care să nu-l înțeleg. Știam, de asemenea, că există loc de îmbunătățire și că trebuie să mă străduiesc mai mult să învăț mai profund despre aceleași principii de bază. Dar, după cum s-a dovedit mai târziu, am avut oarecum o impresie greșită.
După ce m-am întors acasă, timp de trei ani și jumătate am slujit în diferite chemări în cadrul Bisericii, printre care învățător la Școala de duminica și consilier în președinția ramurii. Sincer, încă eram de părere că știam cu adevărat, aproape perfect, toate principiile de bază ale Evangheliei.
În iarna anului 2014, am fost chemat să slujesc ca episcop al uneia dintre episcopiile Bisericii din Moscova. Am avut multe discuții cu alți conducători ai Bisericii despre munca din templu și de întocmire a istoriei familiei. Ne-am concentrat pe deplin atenția asupra acelor membri ai Bisericii, care, dintr-un anumit motiv, nu aveau o recomandare pentru templu. Datorită participării la consilii ale episcopiei, la conferințe și prin studiu personal, mi-am dat seama că nu acordam suficientă atenție muncii în templu și de întocmire a istoriei familiei în viața mea.
Ziua în care mi-am dat seama că munca în templu este o parte integrantă a lucrării de salvare a devenit unul dintre cele mai importante momente din dezvoltarea mea personală. A devenit clar pentru mine că, dacă nu înfăptuiesc muncă în templu, de fapt împiedic clădirea împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Apoi, am început să mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu noi dacă nu ar fi existat munca în templu.
Aproape în fiecare zi îmi aminteam un verset din Doctrină și legăminte 132:8 (Iată, casa Mea este o casă a ordinii, spune Domnul Dumnezeu, și nu o casă de confuzie.)
Principiile asupra cărora începusem să cuget din ce în ce mai mult în acea perioadă aveau, de fapt, legătură cu mine. Iată care sunt acestea.
Fără munca în templu, nu aș fi făcut legăminte cu Dumnezeu, care sunt necesare pentru a mă întoarce la El.
Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru cunoașterea și ocaziile pe care mi le-a oferit. Este foarte important ca noi să ne amintim legămintele pe care le-am făcut cu Dumnezeu. La urma urmei, chiar și în timpul interviului pentru recomandarea pentru templu, trebuie să răspundem la întrebarea dacă ținem legămintele pe care le-am făcut în templu. Pentru a răspunde sincer la această întrebare, trebuie să ne aducem aminte ce legăminte am făcut.
Fără munca în templu, nu aș fi putut fi pecetluit cu membrii familiei mele pentru eternitate.
A fi pecetluit cu membrii familiei mele și a fi cu ei pentru toată eternitatea este mult mai important pentru mine decât pot să exprim în cuvinte. Pentru mine, familia mea este o adevărată sursă de bucurie, fericire și tărie extraordinară.
Fără munca în templu, strămoșii mei ar fi rămas fără rânduieli.
Biblia a avut, de asemenea, un rol important în dobândirea unei înțelegeri mai bune. Versetele 18 și 19 din 1 Petru 3 m-au inspirat să mă gândesc mai mult la motivul pentru care este atât de important ca noi să participăm la munca din templu și de întocmire a istoriei familiei. (Versetul 18: „Hristos, de asemenea, a suferit odată pentru păcate, El, Cel neprihănit, pentru cei nelegiuiți, ca să ne aducă la Dumnezeu, fiind omorât în trup, dar înviat de către Spirit”. Versetul 19: „Prin care, de asemenea, S-a dus și a predicat către spiritele din închisoare”.)
De la membrii episcopiei mele am învățat cum să-mi caut strămoșii, ceea ce mi-a întărit hotărârea de a merge la templul lui Dumnezeu. La acea vreme, mă gândeam adesea la semnificația cuvintelor unuia dintre imnurile Bisericii: „Voi, sfinţi, să intraţi în temple”. Mi-am dat seama că, în trecut, nu mă străduisem suficient să-mi fac partea și, acum, sunt foarte recunoscător tuturor acelora care m-au ajutat să-mi definesc viziunea despre importanța muncii în templu.
Din toată inima mea și tot sufletul meu îmi doresc ca fiecare membru al Bisericii, fără excepție, să-și dea seama că munca în templu este o parte importantă a lucrării de salvare, fără de care clădirea împărăției lui Dumnezeu pe pământ este imposibilă.