2022
Te poietera’a
Tēnuare/Fepuare 2022


Mai, pe’e mai

Te poietera’a

Genese 1–2 ; Mose 2–3 ; Aberahama 4–5

Hōho’a
earth with sun and moon

’Ua hāmanihia te fenua nei e Iesu Mesia i raro a’e i te fa’aterera’a a te Metua i te ao ra, nō reira ’e ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te hō’ē vāhi nō te ora, nō te ha’api’i, ’e nō te fa’a’ohipa i tō tātou ti’amāra’a nō te rave i te mau mā’itira’a maita’i (hi’o Aberahama 3:24–26).

’Ua ha’api’i Iosepha Semita te peropheta ē, te « poietera’a… e ’ere te aura’a e poiete nā roto i te ’aore ; te aura’a e fa’anaho ïa, mai tā te hō’ē ta’ata e fa’anaho i te mau mātēria ’e e hāmani i te hō’ē pahī ».1 Te aura’a nō te ta’o Hebera « poiete » te hāmanira’a ïa, te fa’ahōho’ara’a, te fa’anahora’a, ’e te fa’atupura’a (hi’o Genese 1:1 ; Aberahama 3:24).

’Ua ha’amāramarama mai te peresideni Russell M. Nelson ē « ’ua fa’ata’ahia te hāmanira’a pae tino iho, nā roto i te mau pu’e tau i poro’ihia », ’eiaha rā te mau mahana tārena. « Hō’ē mahana, ānei, hō’ē taime, ’e ’aore rā hō’ē matahiti, te tuha’a tāta’itahi [o te poietera’a] e hō’ē ïa tau i rotopū e piti ’ohipa e ’itehia—e tuha’a nō te tau mure ’ore. »2

Te mahana mātāmua : Te māramarama ’e te poūri

« ’Ua parau te Atua, ’ia māramarama, » ’e ’ua « fa’ata’a ’ē ’oia i te māramarama i te pōuri, », i vai ai te ao ’e te pō (hi’o Genese 1:3–5).

Te piti o te mahana : Te mau pape ’e te mau ra’i

’Ua fa’ata’a te Atua i te mau pape ’e te mau ra’i. « ’Ua parau te Atua, ’ei reva i rotopū i te pape… ’E ma’iri ihora te Atua i tō te reva i’oa e ra’i. » (Hi’o Genese 1:6–8.)

Te toru o te mahana : Te mau moana ’e te fenua

« Ma’iri ihora te Atua i tō te repo marō i’oa ra e Fenua ; ’e … taua moana ra… ’ua ma’iri i te i’oa te tai » (Genese 1:10). I muri iho ’ua ineine te fenua nō te ora o te mau rā’au (hi’o Genese 1:11–12).

Te maha o te mahana : Te mahana ’e te mau pu’e tau

’Ua hāmani te Atua i te mahana, te ’āva’e, ’e te mau feti’a « nō te fa’ata’a i te ru’i ’e te ao » ’e « ’ei mau tāpa’o… nō te mau tau, ’e nō te mau mahana, ’e nō te mau matahiti » (hi’o Genese 1:14–16).

Te pae o te mahana : Te mau mea ora

’Ua hāmani te Atua i « te mau mea ora ato’a » (Genese 1:21). ’Ua fa’auehia teie nei mau mea ora ’ia fānau fa’arahi ’e ’ia fa’a’ī i te fenua ’e te moana (hi’o Genese 1:22).

Te ono o te mahana : Adamu ’e ’o Eva

’Ua tāmau noa te hāmanira’a a te Atua i te « mau pua’a o te ao nei », « te mau pua’atoro », ’e « te mau mea e ne’e haere » (Aberahama 4:24–25). I muri iho ’ua hāmani ’oia ia Adamu ’e ia Eva « mai te hōho’a o tōna iho tino » (Mose 6:9) ’e ’ua fa’aue atu ra ia rāua « ’ia hotu, ’e ’ia rahi roa, ’e ’ia fa’a’ī i te fenua, … ’e ’ia mana … i ni’a i te mau mea ora ato’a » (Genese 1:28).

Te hitu o te mahana : Mahana fa’afa’aeara’a

I muri a’e i te otira’a tāna ’ohipa, ’ua fa’aea te Atua i te hitu o te mahana. « ’E ’ua ha’amaita’i ihora te Atua i te mahana hitu ra, ’e ha’amo’a atu ra i te reira ; i fa’aea ihora ’oia i tāna ’ohipa ato’a i hāmani ’e i rave » (Genese 2:3).

’Ua fa’aue te Atua i muri iho ē e ti’a ato’a ia tātou « ’ia ha’amana’o i te mahana sābati, ’ia ha’apa’ohia ’ei mahana mo’a » (Exodo 20:8).

E nehenehe tātou e ha’amo’a i te mahana sābati nā roto i te ravera’a i te taime nō te haere i te purera’a, nō te rave i te ’ōro’a mo’a, ’e nō te ha’amana’o i te Fa’aora. ’Ua ha’api’i te Fatu, « ʼoia mau ihoa e mahana teie i faʼataʼahia nā ʼoe ’ia faʼaea i tā ʼoe mau ʼohipa, ʼe ’ia haʼamori atu i tei Teitei Roa ra ».(Te Parau Ha’pi’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:10).

I te mahana sābati, « e riro ïa tō tātou mau manaʼo, tā tātou mau ʼohipa, ʼe tō tātou huru ’ei mau tāpaʼo tā tātou e hōroʼa i te Atua ʼei faʼaʼiteraʼa nō tō tātou here iāna ».3

Fa’ata’ara’a

  1. Iosepha Semita, a’ora’a tei hōro’ahia i te 7 nō ’Ēperēra 1844, i roto History, 1838–1856, buka E-1 [1 Tiurai 1843–30 ’Ēperēra 1844], ’api 1973, josephsmithpapers.org.

  2. Russell M. Nelson, « Te Poietera’a, » Liahona, Tiurai 2000, 103.

  3. David A. Bednar, « Te maita’i rahi roa i parauhia mai ra », Liahona, Novema 2017, 92 ; hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Te Sābati e mahana hina’arohia », Liahona, Mē 2015, 130.

Nene’i