Liahona
Binele pe care mi l-a adus Evanghelia
Septembrie 2024


„Binele pe care mi l-a adus Evanghelia”, Liahona, sept. 2024.

Glasuri ale sfinților din zilele din urmă

Binele pe care mi l-a adus Evanghelia

Datorită oamenilor de la Biserică, am simțit Duhul Sfânt.

Imagine
Fotografie cu autorul și soția lui.

Când eram copil, eroul meu era bunicul din partea mamei, acheii al meu. Avea o credință puternică. M-am dus la o mulțime de biserici cu el, dar religia nu era pentru mine.

Când am cunoscut-o pe Gina, care mi-a devenit soție, ea era membră credincioasă a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Dorea ca eu să învăț despre Biserică pentru a ne putea căsători în templu. Dar eu nu doream acest lucru. Nu eram o persoană religioasă.

În cele din urmă, ne-am căsătorit civil. După ce am avut un copil, eu tot nu eram interesat de Biserică, dar Gina a continuat să meargă la biserică.

În cele din urmă, am hotărât să dovedesc că Biserica ei era greșită mergând la alte biserici. Am făcut acest lucru de-a lungul mai multor ani, dar, indiferent unde mergeam, nu mă simțeam bine acolo.

Apoi, într-o duminică, în timp ce Gina o pregătea pe fiica noastră pentru a merge la biserică, am început să mă îmbrac și eu pentru biserică. S-a uitat la mine și m-a întrebat: „Ce faci?”. Am răspuns: „Voi merge la biserică cu voi”. S-a uitat la fiica noastră și a spus: „Pregătește-te repede! Nu vrem să se răzgândească!”.

Așadar, ne-am dus. Pentru că am simțit Duhul Sfânt prin oamenii de la Biserică, ei au avut un rol esențial în convertirea mea. După aceea, misionarii au venit la noi acasă. Au fost minunați, învățăturile pe care le-au împărtășit au fost frumoase pentru mine și Spiritul mi-a umplut inima (vedeți Moroni 10:4-5).

Când l-am vizitat pe bunicul meu pentru a-i spune ce găsisem, el nu s-a bucurat. Dar știam că trebuia să-mi urmez inima.

M-am alăturat Bisericii și, în curând, Gina și cu mine am fost pecetluiți în templu. Fiica noastră a fost pecetluită cu noi și acum mai avem încă trei copii care s-au născut în legământ.

A durat 10 ani ca acheii al meu să respecte, în cele din urmă, ceea ce credem noi în cadrul Bisericii. La absolvirea liceului de către fiul meu, el le-a spus tuturor din Navajo: „Îmi place această familie. Susțin ceea ce cred ei. Copiii lor știu cu adevărat cum să se roage”.

Sunt singurul membru al Bisericii din familia mea extinsă, dar știu că ei acceptă că am fost sincer în convertirea mea și ei văd binele pe care Evanghelia l-a adus soției mele, copiilor noștri și mie.

Tipărește