„Să găsim alinare în relația noastră de legământ cu Dumnezeu”, Liahona, sept. 2024.
Să găsim alinare în relația noastră de legământ cu Dumnezeu
Isus Hristos este sursa dragostei pure, vindecării, fericirii și alinării.
Detaliu din He Comes Again to Rule and Reign (El vine din nou să domnească și să împărățească), de Mary R. Sauer.
Gândul că găsim alinare prin relația noastră de legământ cu Dumnezeu este în mintea și inima mea de ceva vreme. Așa cum profetul Domnului ne-a învățat și ne-a îndemnat să învățăm despre legăminte, temple și puterea preoției, m-am trezit căutând, iubind și ospătându-mă din adevărurile care întineresc și care sunt cuprinse în legăminte.
Am fost meniți să fim parteneri cu Domnul într-un mod puternic prin legămintele noastre. El dorește să fie cu noi în preocupările și hotărârile noastre. Nu trebuie să trecem singuri prin încercările, tristețile, nesiguranța și durerile vieții. El va fi alături de noi. El a spus: „Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi” (Ioan 14:18).
Președintele Russell M. Nelson a descris caracterul lui Dumnezeu și marea Sa dragoste pentru noi când ne-a învățat: „Cărarea legămintelor este despre relația noastră cu Dumnezeu”. Dânsul a spus: „Odată ce dumneavoastră și cu mine am făcut un legământ cu Dumnezeu, relația noastră cu El devine mult mai apropiată decât înainte de legământul nostru. Acum suntem legați împreună. Datorită legământului nostru cu Dumnezeu, El nu va obosi niciodată în eforturile Sale de a ne ajuta și nu Își va epuiza niciodată răbdarea Sa plină de milă față de noi. Fiecare dintre noi are un loc special în inima lui Dumnezeu. El are mari speranțe pentru noi”.
Cea mai măreață sursă a mea de pace
În calitate de soră care nu s-a căsătorit încă, această relație de legământ plină de dragoste și milă cu Tatăl meu din Cer și cu Salvatorul meu are un loc puternic în viața mea și a fost și este cea mai mare sursă a mea de alinare și pace. Indiferent de starea noastră civilă sau de trecutul nostru, Domnul dorește ca noi să fim parteneri cu El într-un mod puternic – să fim „una” (3 Nefi 19:23) cu El în „toate faptele [noastre]” (Alma 37:37). Pe măsură ce Îl implorăm pe Domnul să ne sprijine și lăsăm „ca toate simțirile inimii [noastre] să fie puse în [El], în vecii vecilor” (Alma 37:36, subliniere adăugată), viața noastră poate fi plină de această frumoasă legătură de legământ.
Prin Salvatorul nostru, Isus Hristos, putem primi alinare când trecem singuri prin încercările vieții.
Cu toții avem îngrijorări și nevoi în care ne putem simți singuri. Lui Îi pasă de îngrijorările noastre, indiferent cât de mari sau mici sunt. Am simțit că aveam nevoie de ajutorul Său când m-am îngrijorat cu privire la lucruri aparent neînsemnate, cum ar fi prietenul mereu prezent, pe care îl numesc „reparațiile casei”. Neavând un soț cu care să mă consult, aș putea să mă îngrijorez singură cu privire la firma specializată pe care s-o angajez, costurile corecte, timpul în care va trebui să lipsesc de la muncă pentru a fi acasă și faptul de a fi un bun administrator al finanțelor și căminului meu. A fost un triumf zilele acestea că mi-a fost reparată ușa de la garaj! Domnul mi-a auzit îngrijorarea. Și, deși este mică în planul grandios al lucrurilor, El mi-a răspuns la rugăciune. Cum? Printr-un vecin bun, cu ajutorul Spiritului și printr-o prezentare video pe YouTube, am fost binecuvântată să știu ce să fac pentru a repara ușa.
Dacă Domnul este atent la nevoile mici, imaginați-vă dorința Sa de a ne binecuvânta și susține în problemele mai importante ale inimii și sufletului, care nu sunt puține: abuzul, dependența, relațiile de familie dificile, pierderea și dezamăgirea, problemele de sănătate mintală și fizică continue, grijile financiare, grija constantă ca părinte, grija constantă în îngrijirea unui părinte, problemele legate de credința personală, un copil sau un soț/o soție care alege să nu ia parte la Evanghelie.
În momentele bune și încercările grele ale vieții, m-am sprijinit mult și m-am ținut strâns de relația mea de legământ cu Dumnezeu. Pe măsură ce m-am încrezut în grija Sa plină de dragoste și am încercat tot ce am putut să-I consacru Lui viața mea, El mi-a oferit alinare prin puterea preoției Sale și a fost Cel care S-a îngrijit de nevoile mele spirituale și temporale. El a oferit alinare când a existat teamă, alinare când a existat nesiguranță, alinare când a existat mândrie, alinare când a existat păcat, alinare când a existat singurătate, alinare când a existat tristețe.
Președintele Nelson ne-a învățat limpede și ne-a asigurat: „Răsplata pentru ținerea legămintelor cu Dumnezeu este puterea cerească – puterea care ne întărește pentru a rezista mai bine în fața încercărilor, ispitelor și suferințelor”.
Prin Isus Hristos, putem primi alinare când navigăm singuri prin încercările vieții.
Sora Yee și două surori din Micronesia care cresc copii abandonați de părinți.
Surori „pe insulele mării”.
În timp ce reflectam la binecuvântările legăturii de legământ pe care o avem cu Dumnezeu, m-am gândit la însărcinarea mea de a vizita Zona Nord, Asia.
Am avut privilegiul de a călători în micile insule Chuuk din Micronesia, la aproximativ 2.400 km sud-est de Japonia. Două dintre surorile din Weno, Chuuk, și-au dedicat viața creșterii copiilor care au fost abandonați de părinții lor. Aceste două surori au simțit că era important să crească acești copii în Evanghelie. Una dintre aceste surori este necăsătorită și lucrează cu normă întreagă în calitate de consilieră la o școală.
Le-am împărtășit mesajul președintelui Nelson adresat surorilor din Biserică și anume că dumneavoastră, surorile, sunteți iubite, necesare și prețioase.
Frumoasa soră necăsătorită care își crește nepoatele și nepoții a izbucnit în lacrimi și a spus că nu se simțise prețioasă în ultima vreme; se simțise uitată. Dar ea a depus mărturie că a simțit dragostea lui Dumnezeu și grija față de ea în cuvintele profetului, că era, într-adevăr, „prețioasă” și știa că era adevărat. Ea a simțit dragostea vindecătoare a lui Dumnezeu; a simțit alinare.
Domnul a spus: „Nu știți că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, i-am creat pe toți oamenii și că Eu Îmi aduc aminte de cei care sunt pe insulele mării?” (2 Nefi 29:7).
Aceste surori sunt cunoscute de Tatăl lor Ceresc și de Salvator. Ele nu sunt singure. Și nici dumneavoastră și cu mine nu suntem în greutățile și încercările noastre. Domnul m-a trimis să străbat aproximativ 13.700 de kilometri cu avionul, trenul, mașina și o ambarcațiune pentru a duce dragostea și alinarea lui Dumnezeu „celei” de pe insulele mării. Astfel, El ne va găsi, pe dumneavoastră și pe mine, pe insulele personale pe care ne-am putea simți singuri cu îngrijorările și poverile pe care le purtăm în inimile noastre. El este prezent și pregătit să ne binecuvânteze, să ne îndrume și să ne aline.
„Pot veni la voi”
Președintele Gordon B. Hinckley (1910-2008) a descris, odată, experiența unei tinere divorțate, „mamă a șapte copii cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani. Ea a spus că, într-o seară, a trecut strada pentru a duce ceva unei vecine”. Acestea sunt cuvintele ei așa cum președintele și le-a amintit:
„În timp ce mă întorceam acasă, mi-am putut vedea casa în care era aprinsă lumina. Îmi aminteam ceea ce-mi spuseseră copiii când ieșisem pe ușă, cu câteva minute înainte. Ei au spus: «Mami, ce vom mânca la cină?», «Poți să mă duci la bibliotecă?», «Trebuie să iau niște coli de desen în seara asta». Obosită și sătulă, am privit casa și am văzut luminile aprinse în toate camerele. M-am gândit la toți acei copii care erau acasă, așteptându-mă să vin și să le îndeplinesc nevoile. Am simțit că poverile erau mai grele decât puteam duce.
Îmi amintesc că am privit către cer printre lacrimi și am spus: «Dragă Tată, în această seară nu mai pot să fac față. Sunt prea obosită. Nu mai pot să fac față. Nu pot să merg acasă și să am grijă singură de toți acei copii. N-aș putea să vin la Tine și să stau cu Tine doar o noapte?».
Nu am auzit cu urechile cuvintele răspunsului, dar le-am auzit în mintea mea. Răspunsul a fost: «Nu, micuțo, tu nu poți veni la Mine acum… Dar Eu pot veni la tine»”.
„Eu pot veni la tine.” El a venit la ea și El va veni la dumneavoastră și la mine, tot așa cum Salvatorul a venit la femeia de la fântâna unde ea muncea din greu să scoată apă în toate zilele ei (vedeți Ioan 4:3-42). El a încurajat-o, a învățat-o, i-a spus despre calitatea Sa de Mesia și a iubit-o când, poate, ea nu s-a iubit pe ea însăși. Femeii de la fântână, tinerei mame a șapte copii, dumneavoastră și mie, Isus Hristos este gata să ne ofere alinare. Depun mărturie că putem primi alinare prin legătura de legământ pe care o avem cu un Dumnezeu iubitor.
Poate că, asemenea mie, v-ați rugat să primiți ajutor pentru a nu fi lăsați singuri în timpul unora dintre perioadele cele mai solicitante emoțional, fizic și spiritual din viața dumneavoastră. Aceste perioade intense de creștere au lăsat în suflet ceea ce eu numesc „semne spirituale de progres”. Dar depun mărturie că El m-a purtat pe brațe și că El vă va purta pe dumneavoastră. Hristos ne-a săpat pe mâinile Sale (vedeți Isaia 49:16; 1 Nefi 21:16). El a fost acolo în timp ce ați căutat „să fiți neprihăniți în întuneric”. El nu m-a părăsit și nici nu vă va părăsi. Și Îl voi iubi veșnic pentru aceasta.
Dragi surori și frați, sursa dragostei pure, a vindecării, fericirii și alinării a fost găsită în Isus Hristos. Depun mărturie că Isus Hristos este alinare.
El dorește să aibă grijă de dumneavoastră, să vă binecuvânteze și să vă ierte. El a venit chiar în acest scop, să vă ofere alinarea atât de necesară pe care o căutați. El este Mântuitorul lumii și depun mărturie că El trăiește și că El vă iubește.
Dintr-o cuvântare, rostită în cadrul unei conferințe a femeilor desfășurate la Universitatea Brigham Young, în data de 3 mai 2023.