Mai, pe’e mai
17–23 nō ’Ātete. Helamana 1–6 : « Te papa o tō tātou Ora »


« 17–23 nō ’Ātete. Helamana 1–6 : ‘Te papa o tō tātou Ora’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 17–23 nō ’Ātete. Helamana 1–6 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
E ’are haruru i ni’a i te ’ōfa’i

17–23 nō ’Ātete

Helamana 1–6

« Te papa o tō tātou Ora »

E ti’a i te mau parau tumu i roto i teie arata’i ha’api’ira’a e tauturu ia ’outou ’ia arata’i i tā ’outou tuatāpapara’a i te Helamana 1–6, ’eiaha rā e tā’ōti’a ia ’outou i reira. Nā te Vārua Maita’i e arata’i ia ’outou i te mau parau mau e tītauhia ’ia ’apo mai ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua pāpa’ihia i roto i te buka a Helamana te tahi mau upo’oti’ara’a ’e te tahi mau ’ati rahi i rotopū i te mau ’āti Nephi ’e te mau ’āti Lamana. Tē ha’amata nei nā roto i « te hō’ē pe’ape’a rahi i rotopū i te ’āti Nephi ra » (Helamana 1:1), ’e e rahi noa mai te mau fifi i te roara’a o te pāpa’a parau. Tē tai’o nei tātou i reira nō ni’a i te ’ārepurepura’a poritita, te mau pupu ’eiā, te huri-tua-ra’a i te mau peropheta ’e te te’ote’o ’e te ti’aturi ’ore i ni’a i te fenua. Tē ’ite ato’a nei rā tātou i te mau hi’ora’a nō Nephi ’e Lehi ’e « te ta’ata tō rātou te ha’eha’a », ’aita i oraora noa i te pae vārua, ’ua ruperupe ato’a rā i te pae vārua (Helamana 3:34). Nāhea i ti’a ai ia rātou ’ia rave i te reira ? Nāhea rātou i te vai pūai noa ’a tahataha noa ai tō rātou māramarama ’e ’a ’ino roa mai ? ’O te hō’ē ā rāve’a tātou e vai pūai ai i roto i te « vero rahi » tā te diabolo e hāpono mai « i ni’a iho [ia tātou] »—nā roto i te patura’a i tō tātou orara’a « i ni’a i te papa ra o tō tātou Ora, ’o te Mesia ïa, te Tamaiti a te Atua ho’i… ’o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro » (Helamana 5:12).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Helamana 1–6

E fa’ata’a ’ē te te’ote’o iā’u i te Vārua ’e i te pūai o te Fatu.

’A tai’o ai ’oe i te Helamana 1–6—’e te Buka a Moromona tā’āto’a ho’i—e ’ite mai paha ’oe i te tahi huru hōho’a o te mau ’āti Nephi : ’Ia vai parau-ti’a ana’e te mau ’āti Nephi, e ha’amaita’i te Atua ia rātou ’e e manuia rātou. I muri a’e, e ha’amata rātou i te te’ote’o ’e i te riro ’ei feiā ti’a ’ore, ma te rave i te mā’itira’a e arata’i i te ha’amoura’a ’e te mamae. ’Ei reira, e fa’aha’eha’ahia rātou ’e e fa’auruhia i te tātarahapa, ’e ’ua ha’amaita’i fa’ahou atura te Atua ia rātou. Nō te pinepine roa terā hōho’a, ’ua pi’i te ta’ata i te reira te « ’ohura’a o te te’ote’o ».

Hōho’a
te ’ohura’a o te te’ote’o

Te « ’ohura’a o te te’ote’o ».

E hi’o i te mau hi’ora’a nō teie ’ohura’a ’ia tai’o ’oe. E nehenehe ato’a e tāpa’o roa i te reira ’ia ’itehia mai. Teie te tahi mau uira’a nō te tauturu ia ’oe ’ia māramarama i terā hōho’a ’e ’ia hi’o nāhea te reira e tano ia ’oe :

  • E aha te mau fa’a’itera’a nō te te’ote’o tā ’oe e ’ite ra i rotopū i te mau ’āti Nephi ? (hi’o, ’ei hi’ora’a, Helamana 3:33–34 ; 4:11–13). Tē ’ite ra ānei ’oe i te reira huru te’ote’o i roto ia ’oe iho ?

  • E aha te mau fa’ahope’ara’a nō te te’ote’o ’e te parau-ti’a ’ore ? (hi’o Helamana 4:23–26). E aha te mau fa’ahope’ara’a nō te ha’eha’a ’e te tātarahapa ? (hi’o Helamana 3:27–30, 35 ; 4:14–16).

  • E aha tā Helamana i hina’aro i tāna nā tamaiti ’ia ha’amana’o ? (hi’o Helamana 5:4–12). Nāhea te ha’amana’ora’a i teie mau parau mau e tauturu ia ’oe ’ia ’ape i te te’ote’o ?

Hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Te te’ote’o ’e te Autahu’ara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2010, 55–58.

Helamana 3:24–35

E nehenehe au ’ia ha’amo’ahia ’a tu’u ai au i tō’u ’ā’au i te Atua.

I roto i te Helamana 3, tē fa’ati’a nei Moromona nō te hō’ē tau ’ua manuia roa te ’Ēkālesia ’e ’ua ha’amaita’i-roa-hia, ’e ’ua māere roa ato’a te mau feiā fa’atere (hi’o i te mau ’īrava 24–32). I muri mai ’ua te’ote’o vetahi, nō vetahi rā « tē tupu ra [ïa] tō rātou ha’eha’a ’ei mea pūai… ē tae noa atu ’ua mā ’e ’ua mo’a tō rātou ’ā’au » (Helamana 3:35). E hi’o maita’i na i roto i te mau ’īrava 34–35 e aha tā te pupu ta’ata ha’eha’a a’e i rave ’ia ha’amo’ahia rātou. Nāhea teie mau mea e tauturu ai ’ia rahi atu ā ’oe i te ha’amo’ahia ? E mea au ’ia ’ite ē, tē fa’ata’a nei te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (scriptures.ChurchofJesusChrist.org) i te ha’amo’ara’a ’ei « ’ohipa tau maoro nō te vai-ti’amā-ra’a i te mau hara, nō te vai-ateate-ra’a, nō te vai-mā-ra’a ’e nō te vai-mo’a-ra’a nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia ». E aha te fa’auruhia ia ’outou e rave nō te pe’e i te hi’ora’a o teie nau pipi ? E aha tā ’oe e rave nō te tu’u i tō ’oe ’ā’au i te Atua ?

Helamana 5:14–52

E ha’apūaihia tō’u fa’aro’o i « te rahi o te ’ite i noa’a mai [iā’u nei] ».

’Ua nā ’ō a’enei Elder Jeffrey R. Holland i te feiā e fifi ra i tō rātou fa’aro’o : « ’Ua rahi roa atu ā tō ’outou fa’aro’o i tā ’outou e mana’o nei nō te mea tē parau nei te Buka a Moromona i te reira ‘te rahi o te mau ’ite’ [Helamana 5:50]… Tē ’itehia nei te hotu o te orara’a i te ’evanelia i roto i te orara’a o te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei nā te mau vāhi ato’a » (« E te Fatu, ’ua fa’aro’o vau », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2013, 94). ’A tai’o ai ’oe i teie mau ’īrava, ’a feruri i te mau fa’a’itera’a tā te Fatu i hōro’a ia ’oe. ’Ei hi’ora’a, ’aita paha ’outou i fa’aro’o tari’a roa i te reo o te Fatu, ’ua putapū rā ’oe i te « hō’ē parau iti ha’iha’i nei » nō ’ō mai i te Vārua Maita’i ’e « ’ua puta te vārua mau iho ā i te reira »? (Helamana 5:30; hi’o ato’a PH&PF 88:66). Penei a’e ’ua nā roto a’enei ’oe i te pōiri ’e ’ua ti’aoro atu i te Atua i te fa’aro’o rahi a’e ’e ’ua « ’i’ī roa rātou i te ’oa’oa ’aore e ti’a ’ia fa’a’itehia » (Helamana 5:40–47). E aha te tahi atu ’ohipa i tupu tei ha’apūai i tō ’oe fa’aro’o i te Mesia ’e i tāna ’evanelia ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Helamana 3:27–30

I te ha’apotora’a te peropheta Moromona i te mau pāpa’a parau mo’a, ’ua fa’a’ohipa haere ’oia i te parau « ’e tē ’ite nei tātou ē » nō te tūra’i i te mau parau mau. E aha tāna i hina’aro ’ia hi’o tātou i roto i te Helamana 3:27–30 ? I roto i tā ’outou tuatāpapara’a i teie hepetoma, e nehenehe e fa’afa’aea ri’i i te terā taime ’e terā taime nō te ui i te mau melo o te ’utuāfare e aha tā rātou e tu’u atu i muri mai i te parau ra « ’e tē ’ite nei tātou ē » ’ia au i te mea tā rātou i tai’o. E aha te mau parau mau tā rātou e hina’aro e tūra’i ?

Helamana 5:6–7

’Ua fā mai te metua tupuna o te peresideni George Albert Smith iāna, ’o George A. Smith, i roto i te hō’ē moemoeā ma tē ui : « Tē hina’aro nei au ’ia ’ite ē, e aha tā ’oe i rave i tō’u i’oa. » ’Ua pāhono atu te peresideni Smith ē : « ’Aita roa vau i rave noa a’e i te hō’ē mea i tō ’oe i’oa e ha’amā ai ’oe » (i roto Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : George Albert Smith [2011], xxviii-xxix). I muri mai i te tai’ora’a i te Helamana 5:6–7, penei a’e e nehenehe ’outou e paraparau i te mau melo o te ’utuāfare nō ni’a i te ha’amana’ora’a ’e te fa’ahanahanara’a i te i’oa tā tātou e amo nei, ’e tae noa atu ho’i te i’oa o te Fa’aora.

Helamana 5:12

Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hi’o e aha te aura’a te maura’a i te hō’ē « niu mau », penei a’e e nehenehe ’outou e patu ’āmui i te hō’ē mea na’ina’i ’a tu’u haere atu ai i ni’a i te tahi mau niu ta’a ’ē. I muri iho e nehenehe tā ’outou e fa’atupu i te hō’ē « vero rahi » nā roto i te pipira’a i te pape i ni’a iho ’e te puhira’a i te mata’i ma te tahi ha’apūva’iva’i (ventilateur) ’aore rā te tahi tāmarō rouru. E aha tei tupu i ni’a i terā mea i patuhia, i te tu’ura’ahia i ni’a i te mau niu ta’a ’ē ? Nō te aha ’ua riro Iesu Mesia mai te hō’ē « niu mau » i roto i tō tātou orara’a ?

Helamana 5:29–33

E aha te mau ’ohipa i tupu i tō tātou ’itera’a i te reo o te Atua i roto i tō tātou orara’a ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

E fa’a’oroma’i ia ’oe iho. E patuhia te niu nō te faʼaroʼo hō’ē tuha’a i te taime hō’ē. Mai te peu ē, e mea fifi te tahi ri’i mau ha’api’ira’a tumu ’ia māramarama i teienei, e fa’a’oroma’i. E ti’aturi ē, e tae mai te māramarama ’a patu ai ’outou i tō ’outou niu i ni’a ia Iesu Mesia nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ’e te tuatāpapa-itoito-ra’a.

Hōho’a
Nephi ’e Lehi i roto i te fare tāpe’ara’a

© The Book of Mormon for Young Readers, Nephi ’e Lehi tei ’atihia i te pou auahi, nā Briana Shawcroft; ’eiaha e tāhōho’a

Nene’i