Mai, pe’e mai
27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete. Alama 39–42 : « Te rāve’a rahi ’oa’oa »


« 27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete. Alama 39–42 : ‘Te rāve’a rahi ’oa’oa’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete. Alama 39–42 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Iesu ’e Maria

E te vahine, nō te aha ’oe e heva ai ? nā Mark R. Pugh

27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete.

Alama 39–42

« Te rāve’a rahi ’oa’oa »

’A tuatāpapa ai ’outou i te Alama 39–42, e ti’a i te Vārua Maita’i ’ia fa’a’ite ia ’outou i te tahi mau mea e tupu ra i roto i tō ’outou orara’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te taime e rave te hō’ē ta’ata tā tātou i here i te hō’ē hape teimaha, e mea fifi ’ia ’ite e aha te rave. Te hō’ē tumu e mea faufa’a roa te Alama 39–42 ’oia ho’i ïa, tē fa’a’ite nei te reira nāhea ’o Alama—e pipi nā te Mesia tei tātarahapa i tāna iho mau hara teimaha—i rave i te reira. ’Ua hara Korianotona, te tamaiti a Alama, i te hara pae mōrare, ’e mai tāna i mātau, ’ua tu’u ’o Alama i tōna ti’aturi i ni’a i te mana o te ha’api’ira’a tumu mau nō te fa’aitoito i tāna tamaiti ’ia tātarahapa (hi’o Alama 4:19; 31:5). I roto i teie mau pene, tē ’ite nei tātou i te pāpūra’a o Alama i te fa’ahapara’a i te hara ’e tae noa atu tōna maita’i ’e tōna here nō Korianotona. ’E i te hope’a, tē ta’a nei ia tātou i te ti’aturi o Alama i te mea ē e riro te Fatu i te « tae mai, ’ia hōpoi ’ē atu i te [mau hara ’e] ’ia fa’a’ite mai i te parau ’oa’oa o te ora » (Alama 39:15). Te mea ē ’ua ho’i mai Korianotona i te hope’a i te ’ohipa tāvinira’a (hi’o Alama 49:30) e roa’a ïa te tīa’ira’a i te fa’a’orera’a hara ’e i te fa’aorara’a i te taime ’ua « ha’ape’ape’a » (Alama 42:29) tātou nō ni’a i tā tātou iho mau hara ’aore rā nō ni’a i te mau hara a te ta’ata tā tātou i here.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Alama 39

E ’ohipa faufau te hara pae mōrare i te mata o te Fatu.

Nō te ha’apāpū i tāna tamaiti i te teimaha o te hara pae mōrare, ’ua ha’api’i Alama ē e « mea faufau teie mau mea i mua i te aro o te Fatu ra » (Alama 39:5). Nō te aha e mea faufa’a rahi te vi’ivi’i ’ore ’ia ’oe ? Nō te aha e mea faufa’a rahi te reira i te Fatu ? E tauturu mai paha teie fa’ata’ara’a a Elder Jeffrey R. Holland :

« E mea pāpū ē, i roto i tōna mau mana’ona’ora’a rahi roa a’e nō ni’a i te tāhuti nei, ’o te huru ïa hō’ē ta’ata e tomo i roto i teie ao ’e te huru ’oia e haere i rāpae i te reira. ’Ua ha’amau ’oia i te mau ’ōti’a ’eta’eta nō te reira.

« … ’Ua fa’ahereherehia te hereherera’a nō te tāne ’e te vahine fa’aipoipo nō te mea ’o te tāpa’o hope te reira nō te hō’ē-roa-ra’a, te tā’āto’ara’a ’e te hō’ēra’a tei fa’auehia ’e tei fa’ata’ahia e te Atua. ’Ua ’ōpuahia te fa’aipoipora’a nō te riro ’ei ’āmuihō’ēra’a hope nō te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine… E hō’ēra’a hope roa a’e ’o tā tātou e fa’a’ohipa nei i te parau ra tā’ati nō te fa’ahi’o i tō te reira parau fafau mure ’ore » (« Personal Purity », Ensign, Nov. 1998, 76).

E feruri i te parau a’o a Alama ia Korianotona i roto i te Alama 39:8–15. Nāhea te reira e tauturu ia ’oe ’ia māramarama fa’ahou atu i te faufa’a rahi nō te ture o te vi’ivi’i ’ore ’e nāhea e upo’oti’a i ni’a i te fa’ahemara’a ? Tē fa’a’ite ato’a nei te mau ha’api’ira’a a Alama i te hina’aro rahi o te Fatu ’ia fa’a’ore i tā tātou hara i te taime e tātarahapa ai tātou, ’e e tīa’ira’a ho’i nō tātou pā’āto’a. ’Ia tai’o ’oe i te Alama 39–42 i teie hepetoma, ’a ’imi i te mau fa’a’itera’a nō te aroha o te Atua. Nāhea te aroha o te Atua i te ha’amaita’ira’a ia ’oe ?

Hi’o ato’a « Te vi’ivi’i ’ore i te pae nō te ’āpeni », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, 35–37.

Alama 40–41

E ti’afa’ahou vau ’e e ti’a atu vau i mua i te Atua ’ia ha’avāhia.

I te ’itera’a Alama ē, e uira’a tā Korianotona nō ni’a i te Ti’afa’ahoura’a, ’ua ha’api’i ’oia iāna nō ni’a i te ’ohipa e tupu i muri iho i te pohe. E aha te mau parau mau tā Alama i ha’api’i i roto i te mau pene 40–41 e mea maita’i nō Korianotona—’e i te ta’ata ato’a i hara—’ia māramarama ? E nehenehe tā ’oe e fa’anahonaho i te mea tā ’oe i ha’api’i mai nō ni’a i te tumu parau tā Alama i fa’ahiti (mai te ao vārua, te ti’afa’ahoura’a, ’e te fa’aho’ira’a mai) ’ei reira e pāpa’i i tā Alama i ha’api’i nō teie mau mea tāta’itahi. Nāhea te ha’amana’ora’a i teie mau parau mau e tauturu ai ia ’oe i te taime e tupu te fa’ahemara’a ’aore rā i te taime e ’imi ’oe i te fa’a’orera’a hara ?

Alama 40

E ti’a iā’u ’ia ’imi i te pāhonora’a i tā’u mau uira’a nō ni’a i te ’evanelia ma te fa’aro’o.

I te tahi taime e mana’o paha tātou ē, ’ua ’ite te mau peropheta i te pāhonora’a i te mau uira’a ato’a nō ni’a i te ’evanelia. E hi’o na rā i roto i te pene 40, e rave rahi uira’a tā Alama nō ni’a i te orara’a i muri mai i te pohe, ’aita tāna e pāhonora’a. E aha tāna i rave nō te ’ite mai i te pāhonora’a ? E aha tāna i rave i te taime ’aita tāna e pāhonora’a ? E hi’o nāhea te hi’ora’a o Alama e nehenehe e tauturu ia ’oe ’e tā ’oe mau uira’a nō ni’a i te ’evanelia.

Hōho’a
e vahine e pure ra

’O te pure te hō’ē rāve’a nō te ’ite mai i te pāhonora’a i te mau uira’a nō ni’a i te ’evanelia.

Alama 42

Maoti te tāra’ehara a Iesu Mesia e ti’a ai i te rāve’a nō te ora i te tupu.

’Ua mana’o Korianotona ē, ’aita i tano te mau fa’autu’ara’a nō te mau hara (hi’o Alama 42:1). ’Ua ha’api’i atu rā Alama ē, tē vai nei te rāve’a nō te ora mai i te « vai-māuiui-ra’a » tā te hara e tu’u i ni’a ia tātou : ’o te tātarahapa ’e te fa’aro’o i te tāra’ehara a Iesu Mesia, e rāve’a aroha ho’i ’e te parau-ti’a (hi’o Alama 42:15). ’Ia tai’o ’oe i te Alama 42, ’a ’imi nāhea te tāra’ehara a te Fa’aora e fa’atupu ai i te aroha ma te « haru [’ore] i tā te parau-ti’a » (’īrava 25). E aha te mau parau mau tā ’oe e ’ite ra i roto i teie pene ’o tē tauturu nei ia ’oe ’ia putapū i tōna aroha ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Alama 39:1–9

E mana’o maita’i ānei ’ia paraparau i tō ’outou ’utuāfare nō ni’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ? Mai te peu ē ’ē, e nehenehe e fa’a’ohipa i te mau mātēria i muri nei mai te au i te mau hina’aro o tō ’outou ’utuāfare : Alama 39:1–9; « Te vi’ivi’i ’ore i te pae nō te ’āpeni », Nō te Pūai ’o te Feiā ’Āpī, 35–37; « Te vi’ivi’i ’ore », Gospel Topics, topics.ChurchofJesusChrist.org; overcomingpornography.org; ’e te mau video « What Should I Do When I See Pornography? » ’e « I Choose to Be Pure » (ChurchofJesusChrist.org). E feruri nāhea ’outou i te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te mau ha’amaita’ira’a nō te vi’ivi’i ’ore ’e nō te hereherera’a i roto i te fa’aipoipora’a (’ei hi’ora’a, hi’o i te video « How to Talk to Your Kids about Intimacy » i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org).

Alama 39:9–15

E aha tā tātou e ha’api’i mai nei i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te ’apera’a i te hara ?

Alama 42:4

E nehenehe e rave i te hō’ē ha’utira’a, ’oia ho’i e pāpa’i i te mau huru o te Mesia ’aore rā te mau parau tumu o te ’evanelia i ni’a i te tahi mau ’api parau ’a tu’u haere atu ai nā roto i te piha. E nehenehe e hi’o e fea parau e noa’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ha’aputu mai i roto i te hō’ē ārea taime, i muri iho e ’āparau nāhea te mea i pāpa’ihia i ni’a i te parau e tauturu ai ia tātou ’ia riro mai te Atua te huru. E aha te tū’atira’a te taime i « roa’a i te ta’ata » ’e te taime i hōro’ahia nō teie ha’utira’a ? Nāhea tātou i te fa’a’ohipa i tō tātou « taime tāmatara’a » i ni’a i te fenua nei nō te riro rahi atu ā mai te Fa’aora te huru ?

Alama 42:12–15, 22–24

E nehenehe paha e fa’ahōho’a i te aura’a i roto i te parau-ti’a ’e te aroha nā roto i te fa’a’ohipara’a i te hōho’a o te hō’ē fāito nō te ’āparau i te mau uira’a mai teie : E aha te ’ohipa e tupu i ni’a i te fāito ’ia hara tātou ? E aha tā te parau-ti’a e tītau ’ia au fa’ahou te fāito ? E mea nāhea te Fa’aora i te pāhonora’a i te mau tītaura’a o te parau-ti’a ’e e fa’atupu ato’a ai i te aroha ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Fa’atumu i ni’a i te mau parau tumu e riro i te ha’amaita’i i tō ’outou ’utuāfare. ’A tuatāpapa ai ’outou i te parau a te Atua nā roto i te pure, ’a ui ia ’outou iho : « E aha te mea i’ō nei e riro ’ei mea faufa’a rahi ’e te ta’a ’ē mau nō tō’u ’utuāfare ? » E ’imi i te arata’ira’a a te Vārua ’a feruri ai ’outou nāhea i te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite mai i teie mau parau mau.

Hōho’a
Alama ’e Korianotona

Teie ta’u tamaiti, nā Elspeth Caitlin Young

Nene’i