Mai, pe’e mai
16–22 nō Novema. Etera 6–11 : « ’Ia fa’a’orehia te ’ino »


« 16–22 nō Novema. Etera 6–11 : ‘’Ia fa’a’orehia te ’ino’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 16–22 nō Novema. Etera 6–11 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Te mau pahī o te mau ’āti Iareda i ni’a i te moana

E ’āfa’i mai au i tō ’outou mau pahī nō raro i te mau vāhi hōhonu, nā Jonathan Arthur Clarke

16–22 nō Novema

Etera 6–11

« ’Ia fa’a’orehia te ’ino »

Nō ni’a i te pāpa’a parau ’āti Iareda, ’ua nā ’ō Moromona ē « e mea ti’a roa ’ia ’ite te mau ta’ata ato’a i teie nei mau mea i pāpa’ihia i roto i teie nei pāpa’a parau » (Mosia 28:19). E tāpe’a noa i te reira i roto i te ferurira’a ’a tai’o ai ’outou i te Etera 6–11. Nō te aha e mea ti’a roa—’aore rā e mea hāmani maita’i—teie mau mea nō ’outou ’e nō rātou tā ’oe i here ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E rave rahi hānere matahiti i muri mai i te ha’amoura’a o te mau ’āti Iareda, ’ua ’itehia mai i te mau ’āti Nephi te ano o tō rātou māramarama tahito ra. I roto i teie ano, ’ua ’itehia te hō’ē pāpa’a parau ’aro’aro—e mau ’api « ’auro mau » tei « ’ī i te parau ’ō’oti » (Mosia 8:9). ’Ua mana’o iho ā te ari’i ’āti Nephi ’o Limehi ra ē, e mea faufa’a rahi teie pāpa’a parau : « Tei roto paha i teie nei mau ’api te mea māere rahi », ’ua nā ’ō ’oia (Mosia 8:19). I teie mahana, ’ua fāna’o ’outou i te hō’ē parau ha’apoto nō teie pāpa’a parau, tei ’īritihia nā roto i tō ’outou reo, ’e tei pi’ihia te buka a Etera. Nō roto mai te reira i te hō’ē ā pāpa’a parau tā te mau ’āti Nephi i « hina’aro hau ’ē ho’i » e tai’o, ’e i te ravera’a rātou i te reira, « ’ua fa’a’īhia rātou i te ’oto ; ’āre’a rā, nō te reira i ’itea ai ia rātou te ’ite rahi, i pōpou ai rātou i te reira ra » (Mosia 28: 12, 18). ’A tai’o ai ’outou nō ni’a i te hitira’a mai o te mau ’āti Iareda ’e tō rātou hi’ara’a, e ’ite ’outou i te mau taime ’oto e rave rahi. ’Eiaha rā e mo’ehia te ’oa’oa nō te ’apora’a mai i te mau ha’api’ira’a i roto i teie ’ā’amu. I te hope’a, mai tā Moroni ho’i i pāpa’i : « E mea pa’ari i te Atua ’ia fa’a’itehia teie mau mea ia ’outou » (Etera 8:23), inaha mai te peu e ’apo mai tātou i te ha’api’ira’a o te mau manuia-’ore-ra’a ’e te mau manuiara’a o te mau ’āti Iareda, e « fa’a’orehia te ’ino, ’e [e] fa’ataea te tau e ’ere roa ai Sātane i te mana i te ’ā’au o te tamari’i a te ta’ata nei » (Etera 8:26).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Etera 6:1–12

E arata’i te Fatu iā’u i tō’u fenua i parauhia.

E ’apo mai paha ’oe i te tahi ’ohipa pae vārua ’ia fa’aau ’oe i te tere o te mau ’āti Iareda nā ni’a i te moana ’e tō ’oe iho tere i te tāhuti nei. ’Ei hi’ora’a, e aha tā te Fatu i hōro’a ’o tē tūrama nei i tō ’oe ’ē’a mai te mau ’ōfa’i i roto i te mau pahī ’āti Iareda ? E aha te fa’aaura’a nō te mau pahī, ’aore rā nō te mata’i e puhi « i te fenua i parauhia ra »? (Etera 6:8). E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo mai nei i roto i te mau ’ohipa a te mau ’āti Iareda nā mua a’e i te tere, i roto i te tere ’e i muri iho i te tere ? Nāhea te Fatu e arata’i ai ia ’oe i tō ’oe fenua i parauhia ra ?

Hōho’a
te mau ’āti Iareda e rātere ra ’e te mau ’ānimara

Te tere o te mau ’āti Iareda nā Asia, nā Minerva Teichert

Etera 6:5–18, 30 ; 9:28–35 ; 10:1–2

E ha’amaita’i te Fatu iā’u i te taime e ha’eha’a tō’u ’ā’au.

Noa atu ā e au ē e te’ote’o ’e e ’ohipa ’ino ana’e i roto i te ’ā’amu o te mau ’āti Iareda, tē vai ato’a nei te tahi mau hi’ora’a nō te ha’eha’a i roto i teie mau pene—i roto iho ā rā i te Etera 6:5–18, 30 ; 9:28–35 ; ’e te 10:1–2. E nehenehe te ferurira’a i teie mau uira’a e tauturu ia ’oe ’ia ’apo mai i te ha’api’ira’a i roto i teie mau hi’ora’a : Nō te aha te mau ’āti Iareda i fa’aha’eha’a ai ia rātou i roto i terā vaira’a ? E aha tā rātou i rave nō te fa’a’ite i tō rātou ha’eha’a ? E aha ïa te mau ha’amaita’ira’a i tae mai ? E hi’o maita’i ē, i te tahi taime, nā te vaira’a o te ta’ata i fa’ahepo ia rātou ’ia fa’aha’eha’a. E feruri i tā ’oe e nehenehe e rave nō te mā’iti iho e « haere… ma te ha’eha’a i mua i te Fatu » (Etera 6:17) ’e ’eiaha ’ia fa’ahepohia ’ia fa’aha’eha’a (hi’o Mosia 4:11–12 ; Alama 32:14–18).

Etera 7–11

E ha’amaita’i te feiā fa’atere parau-ti’a i te ta’ata tā rātou e fa’atere.

E 28 u’i tā te mau pene 7–11 nō Etera e tuatāpapa nei. Noa atu ā ’aita e parau rahi e nehenehe e hōro’ahia i roto i terā ārea taime iti, ’ua puta mai te hō’ē hōho’a : e arata’i te fa’aterera’a parau-ti’a i te mau ha’amaita’ira’a ’e i te manuia, ’e i te tahi atu pae, e arata’i te fa’aterera’a ’ino i te tītīra’a ’e te ha’amoura’a.

Teie i raro nei te tahi mau ari’i tei fa’ahitihia te parau i roto i teie mau pene. E tai’o i te mau ’īrava ma te hi’o e aha te ha’api’ira’a tā ’oe e nehenehe e ’apo mai i roto i tā rātou huru fa’aterera’a—te maita’i ’e te ’ino. ’A nā reira ai ’oe, ’a feruri i te mau taime ’ua fāna’o ’oe i te fa’atere ’aore rā i te fa’auru ia vetahi ’ē i te fare, i roto i te huira’atira, i roto i tō ’oe pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia ’e tē vai atu ra.

Etera 8:7–26

E aha te hō’ē pupu mo’e ?

’Ia ’ōpua huna e piti ta’ata ’aore rā hau atu nō te tāhuna noa i tā rātou mau ’ohipa ’ino, tē fa’aō ra rātou ia rātou i roto i te hō’ē pupu mo’e. Pinepine te reira i te tūra’ihia e te hina’aro mana ’e te tao’a rahi. Hau atu i te pupu mo’e i fa’ahitihia i roto i te Etera 8:7–18, e nehenehe te tahi atu mau hi’ora’a e ’itehia i roto i te Helamana 1:9–12 ; 2:2–11 ; 6:16–30, ’e te Mose 5:29–33. I roto i te Etera 8:18–26, tē fa’ata’a nei Moroni i te mau fa’ahope’ara’a o te mau pupu mo’e (hi’o ato’a Etera 9:4–12) ma te fa’aara ’eiaha e turu ia rātou.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Etera 6:2–12

E au ānei tō ’outou ’utuāfare ’ia ha’uti ta’ata ora i te tere o te mau ’āti Iareda i te fenua i parauhia ra ? Penei a’e e nehenehe e fa’a’ohipa i te hō’ē piha pōiri ’ei pahī ’e te mau mōrī pata ’ei ’ōfa’i ’ana’ana. E nehenehe e paraparau nāhea te mau ’āti Iareda i te fa’a’itera’a i tō rātou fa’aro’o i te Fatu i te tomora’a atu i roto i te mau pahī ma te ’ite ho’i ē, « e pāremo… rātou i raro i te mau vāhi hōhonu o te moana » (Etera 6:6). I muri iho i te tai’ora’a i te ’īrava 9, e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i tā rātou hīmene au roa a’e ’e e hīmene ’āmui i te reira. E mea nāhea tō tātou mau fare mai te mau pahī o te mau ’āti Iareda ? E aha te fenua i parauhia ra tā te Fatu e arata’i nei i tō tātou ’utuāfare ?

Etera 6:22–23

I roto i teie hepetoma, e nehenehe te ’utuāfare e hi’o nāhea te fa’aarara’a tohu a te taea’e o Iareda nō ni’a i te tītīra’a i tupu na. E aha te mau fa’aarara’a tā tō tātou feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i hōro’a ia tātou ? E mea nāhea te ’orera’a e ha’apa’o i tā rātou parau a’o e arata’i nei i te tītīra’a ?

Etera 8:23–26

’Ia au i teie mau ’īrava, nō te aha Moroni i fa’auehia ai e pāpa’i « i teie mau mea » nō ni’a i et mau pupu mo’e ? (Etera 8:23). E aha te ha’api’ira’a tā tātou i ’apo mai i roto i te buka a Etera ’o tē nehenehe e tauturu ia tātou ’ia noa’a te mau ha’amaita’ira’a i fa’ahitihia i roto i te ’īrava 26 ?

Etera 9:11

E aha te ’ohipa a tō tātou mau hina’aro i ni’a i tā tātou mau mā’itira’a ? E aha tā tātou te ’utuāfare e nehenehe e rave nō tē ha’apāpū ē, tē hina’aro nei tātou i te mau mea a te Atua ?

Etera 11:8

Nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te aroha o te Fatu ia rātou e tātarahapa, e nehenehe tā ’outou e tai’o i te Mosia 26:29–30 ; 29:18–20 ; Alama 34:14–16 ; ’aore rā te Moroni 6:8. Penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mau hi’ora’a nō te aroha o te Atua i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā tō rātou iho orara’a.

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’aohipa i te ha’api’ira’a tā ’outou i ’apo mai. ’Ua hau atu te ha’api’ira’a ’evanelia i te tai’ora’a ’e te ferurira’a. E ’apo pinepine tātou i te ha’api’ira’a nā roto i te ravera’a mai te au i te mau parau mau i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a (hi’o Ioane 7:17). E aha tā ’outou e rave nō tē fa’a’ohipa i te mea tā ’outou i tai’o i roto i te Etera 6–11 ?

Hōho’a
Te mau pahī o te mau ’āti Iareda i ni’a i te moana

Te mau pahī o te mau ’āti Iareda, nā Gary Ernest Smith

Nene’i