Mai, pe’e mai
23–29 nō Novema. Etera 12–15 : « Nā roto i te fa’aro’o e ti’a ai te mau mea ato’a »


« 23–29 nō Novema. Etera 12–15 : ‘Nā roto i te fa’aro’o e ti’a ai te mau mea ato’a’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 23–29 nō Novema. Etera 12–15 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Etera e tomo ra i roto i te hō’ē ana

Tē tāpuni ra Etera i roto i te hō’ē ana, nā Gary Ernest Smith

23–29 nō Novema

Etera 12–15

« Nā roto i te fa’aro’o e ti’a ai te mau mea ato’a »

E nehenehe te pāpa’ira’a i te mau mana’o e tae mai e tītau i te tahi atu ā heheura’a ’e e ha’apūai ho’i i tō ’outou ’itera’a pāpū. E tauturu ato’a te reira ia ’outou ’ia ha’amana’o i taua mau mana’o ra ’e ’ia fa’a’ite atu ia vetahi ’ē ananahi.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E mea « rarahi ’e te ta’a ’ē » te mau parau tohu a Etera i te mau ’āti Iareda (Etera 12:5). « I fa’a’ite mai ho’i ’oia i te mau mea ato’a tei tupu mai te mātāmua o te ta’ata mai ā » (Etera 13:2). ’Ua ’ite ātea ’oia i « te mau mahana nō te Mesia » ’e i te Ierusalema ’āpī i te mau mahana hope’a (Etera 13:4). ’E ’ua parau ’oia nō te « tīa’i… i te hō’ē ao maita’i roa, ’oia mau, ’ia ti’a i te hō’ē vāhi i te rima ’atau o te Atua » (Etera 12:4). ’Ua pāto’i rā te mau ’āti Iareda i tāna mau parau, mai te ta’ata e pāto’i pinepine nei i te mau parau tohu a te mau tāvini a te Atua i teie mahana—« nō te mea ’aita rātou i ’ite mata i te reira » (Etera 12:5). Tītauhia te fa’aro’o nō te ti’aturi i te mau mea i parauhia mai ’aore rā nō te ti’aturi i te mau fa’aarara’a nō ni’a i te mau mea ’aita tō tātou mata e ’ite nei, mai tei tītauhia ia Etera te fa’aro’o nō te tohu i « te mau mea rarahi ’e te ta’a ’ē » i te hō’ē nūna’a ta’ata ti’aturi ’ore. Tītauhia ia Moroni te fa’aro’o nō te ti’aturi ē, e ti’a i te Fatu ’ia rave i te « paruparu i te pāpa’i » ’e ’ia taui i te reira ’ei pūai (hi’o Etera 12:23–27). Nō te reira huru fa’aro’o e ti’a ia tātou « i te mau māite, e ti’a tāmau ā, ’e te ’ī i te mau ’ohipa maitata’i, ’e te arata’ira’ahia ’ia fa’ahanahana i te Atua » (Etera 12:4). ’E nō te reira huru fa’aro’o « e ti’a ai te mau mea ato’a » (Etera 12:3).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Etera 12

E ti’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia e arata’i atu i te mau temeio pūai mau.

E rave rahi ta’ata i teie mahana, mai te mau ’āti Iareda i te tau o Etera, tei hina’aro ’ia ’ite i te mau fa’a’itera’a hou ’a ti’aturi ai i te Atua ’e i tōna mana. ’Āre’a rā, ’ua ha’api’i Moroni ē « ’o te fa’aro’o nei, ’o te ti’aturi ïa i te mau mea ’aore i hi’ohia » nā reira ato’a « e ’ore ho’i ’outou e tae i te ’ite ’e ’ia oti te tāmatara’a i tō ’outou fa’aro’o » (Etera 12:6).

E hi’o i te taime tāta’itahi e ’ite ’oe i te ta’o ra « fa’aro’o » i roto i te Etera 12, ’e e pāpa’i i te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai nō ni’a i te fa’aro’o. E hi’o i te mau pāhonora’a i te mau uira’a mai teie : E aha te fa’aro’o ? E aha te mau hotu nō te orara’a fa’aro’o ? E nehenehe ato’a tā ’oe e pāpa’i i tō ’oe mau mana’o nō ni’a i te ’ite i ’apohia mai « ’ia oti te tāmatara’a i tō [’oe] fa’aro’o » (Etera 12:6).

Hi’o ato’a Hebera 11 ; Alama 32.

Etera 12:1–9, 28, 32

Tē hōro’a nei Iesu Mesia ia tātou i te « [tīa’i] rahi ».

Hau atu i te mau ’apora’a hōhonu nō ni’a i te fa’aro’o, e mau parau rahi ato’a i roto i te Etera 12 nō ni’a i te tīa’i—penei a’e e nehenehe tā ’oe e pāpa’i i te taime tāta’itahi e ’itehia te parau « tīa’i ’e ti’aturira’a ». E aha te aura’a te tīa’i, nō ’oe ? E aha te mau tumu Etera i « [tīa’i ai] i te hō’ē ao maita’i roa » ? (hi’o Etera 12:2–5). Nāhea te ’evanelia a Iesu Mesia i te hōro’a ia ’oe i te hō’ē « tīa’i rahi »? (Etera 12:32).

’A haere i ni’a i te GiveThanks.ChurchofJesusChrist.org nō te fa’aro’o i te parau poro’i nō roto mai i te peresideni Russell M. Nelson nō ni’a i te rāve’a nō te ’ite i te hau ’e te fa’aorara’a—noa atu te huru ’o tō ’outou orara’a.

Hi’o ato’a Moroni 7:40–41 ; Dieter F. Uchtdorf, « Te mana fāito ’ore o te tīa’ira’a », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2008, 21–24 ; ’Ia Poro Haere i Ta’u Nei ’Evanelia, 134–35.

Etera 12:23–29

E ti’a ia Iesu Mesia ’ia fa’ariro i te mea paruparu ’ei mea pūai.

’Ia tai’o tātou i te mau pāpa’ira’a pūai a Moroni, e mea ’ōhie ’ia ha’amo’e ē, ’ua pe’ape’a ’oia i tōna « paruparu i te pāpa’ira’a » ’e ’ua taiā ’oia e vahavaha mai te ta’ata i tāna mau parau (hi’o Etera 12:23–25). ’Ua parau rā te Atua iāna ē, e riro ’oia i te « fa’ariro… i te mau mea paruparu ’ei mea ’eta’eta » nō tei ha’eha’a (’īrava 27), ’e e fa’a’itera’a pāpū te mana pae vārua o te mau pāpa’ira’a a Moroni ē, ’ua ha’apa’o te Fatu i tāna i parau.

I muri iho i te tai’ora’a i te Etera 12:23–29, ’a feruri i te mau taime ’ua tauturu te Atua ia ’oe ’ia ’ite i tō ’oe mau paruparu ’e ’ua ha’apūai ho’i ia ’oe noa atu ā te reira. Penei a’e e taime tano teie nō te feruri i te mau paruparu tā ’oe e tāfifi nei. ’Ia mana’o ’oe, e aha tei tītauhia ’ia rave nō te fa’aha’eha’a ia ’oe i mua i te Fatu ’e nō te fa’a’ite i te fa’aro’o iāna ’e ’ia fāri’i ’oe i tāna i parau e « fa’ariro… i te mau mea paruparu ’ei mea ’eta’eta »? (Etera 12:27).

’A feruri ai ’oe i teie mau ’īrava, e mea au ato’a teie hi’ora’a a Elder Neal A. Maxwell : « ’Ia tai’o tātou i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te ‘paruparu’ ta’ata, tei roto ïa te parau… nō te paruparu e au i te mau ta’ata ato’a nei, i reira ho’i te tino e fa’ateimaha tāmau ai i ni’a i te vārua (hi’o Etera 12:28–29). ’Āre’a rā, tei roto ato’a i te paruparu tō tātou iho mau paruparu ta’a ’ē ’o tē tītauhia ia tātou ’ia upo’oti’a (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 66:3 ; Iakoba 4:7) » (Lord, Increase Our Faith [1994], 84).

Etera 13:13–22 ; 14–15

E hōpoi mai te pāto’ira’a i te mau peropheta i te ataatara’a pae vārua.

I roto i te ’ā’ai, e pārahira’a ataata mau te rirora’a ’ei ari’i nō te mau ’āti Iareda. Mai te reira ato’a nō Korianetumera, inaha e mau « ta’ata pūai e rave rahi… tei tītau ’ia rave pohe roa iāna ra » (Etera 13:15–16). I roto i te Etera 13:15–22, ’a hi’o na i tā Korianetumera i rave nō te pāruru iāna ’e te mea tā te peropheta Etera i parau iāna e rave. ’Ia tai’o ’oe i te toe’a o te buka a Etera, ’a feruri i te mau fa’ahope’ara’a nō te pāto’ira’a i te mau peropheta. E aha tei tupu i ni’a i te mau ta’ata i te taime « [e] fa’aea te Vārua o te Fatu i te mārō ia rātou »? (Etera 15:19).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Etera 12:7–22

’Ia tai’o ’āmui ’outou i teie mau ’īrava, e nehenehe e hi’o i te mau hi’ora’a fa’auru nō te fa’aro’o ’o tā ’outou i tai’o i roto i te Buka a Moromona. E nehenehe te reira e arata’i i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau hi’ora’a o te fa’aro’o i roto i tō ’outou ’ā’amu ’utuāfare ’aore rā i roto i tō ’outou iho orara’a—e nehenehe e pāpa’i i teie mau ’ohipa i tupu mai te mea ’aita ’outou i rave atu ra.

Etera 12:27

Nō te aha te Fatu e hōro’a mai ai i te paruparu ? E aha tā tātou tuha’a i roto i te fa’arirora’a i te « mau mea paruparu ’ei mea ’eta’eta » ? E aha te tuha’a a te Fa’aora ?

Etera 12:41

E rāve’a ’ārearea ānei i te ha’api’ira’a i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi « i teie nei Iesu » ? Hō’ē rāve’a, ’o tē hunara’a ïa i te hō’ē hōho’a nō Iesu ’e te anira’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia « ’imi » ’ia ’itehia mai te hōho’a. Nāhea tātou i te ’imi ia Iesu, ’e e aha te mau ha’amaita’ira’a ’ia ’ite tātou iāna ?

Etera 13:13–14 ; 15:19, 33–34

E ’ana’anatae paha te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’aau i te ’ohipa i tupu nō Etera i te mau ’ohipa i tupu nō Moromona ’e nō Moroni (hi’o Moromona 6 ; 8:1–10). E aha te tū’atira’a ? E aha te tū’atira’a i roto i te tere o te mau ’āti Nephi ’e o te mau ’āti Iareda i te ha’amoura’a ? (fa’aau i te Etera 15:19 ’e te Moroni 8:28). E aha te mau parau mau tā tātou e nehenehe e ’apo mai ’o tē tauturu ia tātou ’ia ’ape i te mea i tupu nō rātou ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Fa’aitoito i te mau uira’a. E nātura hi’opo’a tō te tamari’i. I te tahi taime e hi’o paha ’outou i tā rātou mau uira’a ’ei ’ohipa e fa’aātea i te mea tā ’outou e tāmata nei i te ha’api’i. E hi’o maoti i te reira mau uira’a ’ei rāve’a. E tāpa’o te reira ē, ’ua ineine te mau tamari’i nō te ’apo mai i te ha’api’ira’a—tē fa’ahi’o nei rātou i tō rātou mau māna’ona’ora’a ’e tō rātou mana’o nō te mea tā rātou e ’apo mai nei. (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25–26).

Hōho’a
tē tūturi ra Etera i mua i te ana

E mea rahi ’e te ta’a ’ē ho’i te mau tohu a Etera, nā Walter Rane

Nene’i