Mai, pe’e mai
9–15 nō Novema. Etera 1–5 : « Ha’aparari i te pāruru o te fa’aro’o ’ore »


« 9–15 nō Novema. Etera 1–5 : ‘Ha’aparari i te pāruru o te fa’aro’o ’ore’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 9–15 nō Novema. Etera 1–5 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Tē tere ra te mau ’āti Iareda nā roto i te medebara

Tē fa’aru’e ra te mau ’āti Iareda ia Babela, nā Albin Veselka

9–15 nō Novema

Etera 1-5

« Ha’aparari i te pāruru o te fa’aro’o ’ore »

Te buka a Etera, ’o te pāpa’a parau ïa a te mau ’āti Iareda tei tāpae i te fenua i parauhia ra e rave rahi tenetere nā mua a’e i te mau ’āti Nephi. ’Ua fa’auru te Atua ia Moroni ’ia ’āmui i te mau ’api parau a Etera i roto i te Buka a Moromona nō te mea e tano te reira nō tō tātou nei ’anotau. E aha tā ’outou e ’ite ra e tano te reira i tō ’outou orara’a ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E parau mau, e mea teitei a’e te mau rāve’a a te Atua i tā tātou nei ’e ’ia auraro noa tātou i tōna hina’aro e ti’a ai, terā rā, tē fa’aitoito ato’a nei ’oia ia tātou ’ia feruri ’e ’ia rave nō tātou iho. ’O te hō’ē ïa ha’api’ira’a tā Iareda ’e tōna taea’e i ’apo mai. ’Ei hi’ora’a, e au ē, ’ua ha’amata Iareda i te feruri e tere atu i te hō’ē fenua ’āpī tei « hau ’ē i te mau fenua o te ao nei i te maita’i », ’e « ’ua aroha mai » te Fatu ’e ’ua parau ho’i e fāri’i ’oia i te tītaura’a i te nā-’ō-ra’a ē, « E nā reira vau ia ’oe nō te mea e mea maoro tā ’oe ti’aorora’a mai iā’u nei » (hi’o Etera 1:38–43). ’E i te ’itera’a te taea’e o Iareda i te pōiri i roto i te mau pahī e ’āfa’i ia rātou i te fenua i parauhia ra, ’ua ani te Fatu iāna ’ia tu’u mai i te mana’o nō te rāve’a, ma te uira’a i te hō’ē uira’a ’o tā tātou i mātau i te ui iāna : « E aha tā’u e rave ? »(Etera 2:23). E au ē te poro’i nō te reira, ’oia ho’i, ’eiaha tātou e tīa’i ’ia fa’aue mai te Atua ia tātou i roto i te mau mea ato’a. E ti’a ia tātou ’ia fa’a’ite iāna i tō tātou iho mau mana’o ’e i tā tātou e feruri nei, ’e e fa’aro’o mai ’oia ma te hōro’a mai i tāna parau fāri’ira’a ’aore rā tāna parau a’o i te tahi atu rāve’a. I te tahi taime, te mea noa e fa’ata’a ’ē ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e tītau nei, ’o « te pāruru [ïa] o te fa’aro’o ’ore », ’e ’ia noa’a ia tātou ’ia « ha’aparari… i te pāruru » (Etera 4:15), e hitimahuta tātou i te mea tā te Fatu e hina’aro e rave nō tātou.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Etera 1:33–43

’Ia ti’aoro vau i te Fatu, e aroha mai ’oia iā’u.

Tē fa’ati’a nei te Etera 1:33–43 nō ni’a e toru pure a te taea’e o Iareda. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai i roto i te pāhonora’a a te Fatu i te pure tāta’itahi ? ’A feruri i te hō’ē taime ’ua ’ite ’oe i te aroha o te Fatu ’a ti’aoro ai ’oe iāna nā roto i te pure. E hina’aro paha ’oe e pāpa’i i te reira ’ohipa ’e e fa’a’ite i te reira i te hō’ē ta’ata e tītau nei i tō ’oe ’itera’a pāpū.

Etera 2 ; 3:1–6 ; 4:7–15

E ti’a iā’u ’ia fāri’i i te heheura’a nō tō’u orara’a.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia fa’arahi atu ā i tō ’outou ’aravihi nō te fāri’i i te heheura’a… ’A mā’iti ’ia rave i te ’ohipa pae vārua tītauhia nō te fāna’o i te hōro’a o te Vārua Maita’i, nō te fa’aro’o pinepine a’e ’e nō te fa’aro’o pāpū a’e i te reo o te Vārua » (« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2018, 96).

’A tuatāpapa ai ’oe i te Etera 2 ; 3:1–6 ; ’e te 4:7–15, e aha te mau parau mau tā ’oe e ’ite ra ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama nāhea i te ’imi i te heheura’a nō ’oe iho ? E nehenehe tā ’oe e tu’u i te hō’ē ’ū nō te mau uira’a ’e te mau māna’ona’ora’a a te taea’e o Iareda ’e te mea tāna i rave nō te reira, ’e i te tahi atu ’ū nāhea te Fatu i te tauturura’a iāna ’e i te fa’a’itera’a i tōna hina’aro. E aha te mea tā ’oe i fa’ahiahia nō ni’a i te huru te taea’e o Iareda i te ’āparaura’a ’e te Fatu, ’e e aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai nō ni’a e nāhea e fa’arahi atu ā i te mani’ira’a o te heheura’a i roto i tō ’oe orara’a ?

Etera 2:16–25

E fa’aineine te Fatu iā’u nō te tere nā ni’a i te « moana rahi ».

Nō te tāpae i te fenua i parauhia ra, ’ua fa’aruru te mau ’āti Iareda i te hō’ē fifi rahi : te haerera’a i terā pae mai o te « moana rahi » (Etera 2:25). Te parau « moana rahi » e parau tano roa ïa nō te fa’ata’a i tā tātou mau tāmatara’a ’e te mau fifi i te tahi taime. ’E i te tahi ato’a taime, mai te mau ’āti Iareda ra, i te haerera’a i terā pae mai o tō tātou iho « moana rahi » ’o tera ana’e te rāve’a nō te fa’atupu i te hina’aro o te Atua nō tātou. Tē ’ite ra ānei ’oe i te mau mea i roto i tō ’oe orara’a mai te mau mea i roto i te Etera 2:16–25 ? Nāhea te Fatu i te fa’aineinera’a ia ’oe nō te reira mau fifi ? E aha ïa tāna i ani ia ’oe ’ia rave i teienei nō te fa’aineine nō te mea tāna e tītau ia ’oe ’ia rave ananahi ?

Etera 3

’Ua hāmanihia vau i te hōho’a o te Atua.

I ni’a i te mou’a Selema, ’ua ha’api’i rahi mai te taea’e o Iareda nō ni’a i te Atua ’e nō ni’a iāna iho. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai i roto i te Etera 3 nō ni’a i te nātura pae vārua ’e pae tino o te Atua ? Nāhea teie mau parau mau i te tauturu ia ’oe ’ia māramarama i tō ’oe nātura hanahana ’e tō ’oe fāito pūai ?

Hōho’a
e vahine ’e e piti tamari’i e ha’uti ra i te pae tātahi

E mau tamari’i pā’āto’a tātou nā te Atua

Etera 3:6–16

’O te taea’e o Iareda ānei te ta’ata mātāmua tei ’ite mata i te Fatu ?

’Ua fa’a’ite te Atua iāna i te tahi atu mau peropheta nā mua a’e i te taea’e o Iareda (’ei hi’ora’a, hi’o Mose 7:4, 59), nō te aha ïa te Fatu i parau ai iāna ē : « ’Aita vau i fa’a’ite atu iā’u iho i te ta’ata » ?(Etera 3:15). ’Ua hōro’a Elder Jeffrey R. Holland i teie ri’i tātarara’a : « Tē parau ra te Mesia i te taea’e o Iareda : ‘’Aita vau i fa’a’ite atu iā’u iho i te ta’ata mai teie te huru, e ’ere nā tō’u iho hina’aro, maoti noa iho te fa’aro’o o te ta’ata tītau’ » (Christ and the New Covenant [1997], 23).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

Etera 1:34–37

E aha te ha’api’ira’a tā tātou i ’apo mai i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te purera’a nō vetahi ’ē ? E aha atu ā te mau parau mau nō ni’a i te pure tā teie mau ’īrava e fa’a’ite nei ?

Etera 2:16–3:6

E aha tā te hi’ora’a o te taea’e o Iareda e ha’api’i mai nei nō ni’a e nāhea i te ’itera’a mai i te mau pāhonora’a i tō tātou mau fifi ’e i tā tātou mau uira’a ? Penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te ’ohipa i tupu i tō rātou ’imira’a ’e te fāri’ira’a i te mau pāhonora’a a te Fatu.

Etera 4:11–12

I muri iho i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e pāpa’i i ni’a i te tahi pāpie i te tahi mau ’ohipa tāmahana e fa’auru nei i tō ’outou ’utuāfare (mai te mau hōho’a, te mau hīmene, te mau ha’uti ’aore rā te mau ta’ata) ’e e tu’u i te reira i roto i te hō’ē fa’ari’i. ’Ei reira e nehenehe rātou e huti fa’a’ohu mai hō’ē ’e ’ia ’āparau ē e « arata’i ānei ïa ho’i [ia rātou] ’ia rave i te ’ohipa maita’i » (Etera 4:12). E aha te mau tauira’a tei fa’auru mai i tō ’outou ’utuāfare e rave ?

Etera 5

E nehenehe e tāhuna i te hō’ē tao’a ’aore rā te hō’ē monamona i roto i te hō’ē ’āfata ’e e ani i te hō’ē melo o te ’utuāfare ’ia hi’o i te reira ’e ’ia hōro’a mai i te tahi mau fa’a’itera’a nō ni’a i te reira ’ia feruri rātou e aha te reira. ’A tai’o ’āmui ai ’outou i te Etera 5, e ’āparau nō te aha e mea fauafa ’ia fa’a’ohipa te Fatu i te mau ’ite i roto i tāna ’ohipa. Nāhea tātou ’ia fa’a’ite i tō tātou ’ite nō te Buka a Moromona ia vetahi ’ē ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’Ia vai ineine noa. « E’ita te mau taime ’ōpua-’ore-hia nō te ha’api’i e ha’amaoro, ’e nō reira e mea faufa’a rahi roa ’ia haru mai i te reira ’ia tupu ana’e mai. ’Ei hi’ora’a, tei mua te hō’ē taure’are’a i te hō’ē fa’aotira’a fifi e rave, ’ua ineine paha ïa ’oia nō te ha’api’i mai nāhea i te fāri’i i te heheura’a nōna iho » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 16).

Hōho’a
Tē tāpe’a ra Iesu ’ahuru ma ono ’ōfa’i i mua i te taea’e o Iareda

’Ua ’ite atu ā ānei ’oe ? nā Marcus Alan Vincent

Nene’i