Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
1–7 nō Fepuare. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10–11 : « ’Ia upo’oti’a ’oe »


« 1–7 nō Fepuare. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10–11 : ‘’Ia upo’oti’a ’oe’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 1–7 nō Fepuare. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10–11 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
te parau pāpa’i o te Buka a Moromona

Hōho’a nō te parau pāpa’i mātāmua o te Buka a Moromona

1–7 nō Fepuare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10–11

« ’Ia upo’oti’a ’oe »

’Ua riro te pāpa’ira’a i te mau mana’o e tae mai ’a tai’o ai i te mau pāpa’ira’a mo’a mai te tanura’a i te hō’ē huero ; noa atu ā e mau mana’o na’ina’i, e nehenehe te reira e arata’i i tā ’outou iho heheura’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’A nu’u noa ai te ’īritira’a nō te Buka a Moromona, ’ua hiti ’ōhie mai te hō’ē uira’a : E aha tā Iosepha Semita ’e Oliver Cowdery e rave nō ni’a i teie mau parau ’īritihia tei mo’e ? Te mea ’ōhie roa, ’o te ho’ira’a ïa i muri nō te ’īriti fa’ahou ā i terā tuha’a, ’ua ’ite rā te Fatu i te hō’ē mea ’aita rāua e nehenehe e ’ite—te mau ta’ata ’ī’ino e tā rātou ’ōpuara’a ’ino e taui i te mau parau i ni’a i terā mau ’api nō te fa’atupu i te fē’a’a i ni’a i te ’ohipa i fa’auruhia ia Iosepha. E fa’anahora’a tā te Atua nō te ruri ’ē i te mau tauto’ora’a a Sātane ’e nō te mono i tei mo’e. ’Ua ha’amatahia te reira fa’anahora’a e rave rahi tauasini matahiti nā mua atu i te taera’a te mana’o fa’auru i roto ia Nephi e hāmani i te piti o te pāpa’a parau nō taua tau ra. ’E i muri mai, ’ua fa’auruhia Moromona e ’āmui i te reira pāpa’a parau i te Buka a Moromona « nō te hō’ē ’ōpuara’a pa’ari » (hi’o Te mau Parau a Moromona 1:3–7).

’Ua nā ’ō te Fatu ia Iosepha : « ’Ua hau a’e tō’u pa’ari i te ’aravihi o te diabolo ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:43). E poro’i tāmarū ’ā’au te reira i te hō’ē tau mai tō tātou nei, tē pūai noa atu ra te mau tauto’ora’a tāmau a te ’enemi nō te ha’aparuparu i te fa’aro’o. Mai ia Iosepha te huru, e ti’a ia tātou ’ia « ha’apa’o maita’i ’e ’ia haere ā » i roto i te ’ohipa tā te Atua i pi’i ia tātou ’ia rave (’īrava 3). ’Ei reira tātou e ’ite mai ai ē, ’ua fa’aineine a’ena mai ’oia i te hō’ē rāve’a ’ia ’ore roa tātou « e noa’a i te mau ’ūputa o hade ra » (’īrava 69).

Hi’o Feiā mo’a, 1:51–61.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:1–33

Tē ’imi nei Sātane e vāvahi i te ’ohipa a te Atua.

E mea au nā Sātane ’ia mo’e ia tātou ē tē vai ra ’ōna—’aore rā ’ia ’ore a’e tātou e ’ite i tāna mau tāmatara’a e fa’auru ia tātou (hi’o 2 Nephi 28:22–23). Tē fa’a’ite nei rā te mau parau a te Fatu i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10 ē, tē pāto’i tāmau nei Sātane, tē fa’aitoito nei ’oia e pāto’i i te ’ohipa a te Atua. ’Ia tai’o ’oe i te mau ’īrava 1–33, hi’o mai nāhea Sātane i te ’imira’a e vāvahi i te ’ohipa a te Atua i te tau o Iosepha Semita (hi’o ato’a mau ’īrava 62–63). E aha te tahi mau tū’atira’a tā ’oe e ’ite ra i te huru ravera’a a Sātane i teie mahana ? E nehenehe ’oe e ani i te Fatu ’ia tauturu mai ia ’oe ’ia ’ite nāhea Sātane i te ’ume ia ’oe ’ia hara. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai i roto i te tufa’a 10 e nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia pāto’i i te mau tauto’ora’a a Sātane ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:34–52

« ’Ua hau a’e [tō te Fatu pa’ari] i te ’aravihi o te diabolo ra. »

Hau i te 2 400 matahiti nā mua atu, ’ua fa’aineine te Fatu i te mea e mono i te mau ’api mo’e o te Buka a Moromona (hi’o 1 Nephi 9). E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai nō ni’a i te Fatu i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:34–52 ? E aha te fa’a’itera’a nō te pa’ari ’e te ’ite ātea o te Fatu tā ’oe i ’ite i roto i tō ’oe orara’a ?

Te pāpa’a parau tā te Atua i fa’aineine nō te mono i te mau parau mo’e, e ’itehia i teienei mai te 1 Nephi haere roa i te Omoni. Nāhea te mau ’ā’amu ’e te mau ha’api’ira’a i roto i teie pāpa’a parau i te « fa’arahi a’e i te ’ite nō ni’a i [te] ’evanelia » ?(Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:45).

Hōho’a
te ha’apotora’a Moromona i te mau ’api ’auro

Tē ha’apoto ra Moromona i te mau ’api, nā Tom Lovell

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11

’Ia ani au i te Atua, e fāri’i au

E rave rahi melo nō te ’utuāfare o Iosepha Semita nā reira ato’a te mau hoa i ani iāna ’ia tītau i te hina’aro o te Fatu nō rātou. E mea ’oa’oa nā Iosepha ’ia rave i te reira, ’ua ineine ato’a rā te Fatu i te hōro’a ia rātou i tā rātou iho heheura’a. I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11, i roto i te hō’ē heheura’a tā Iosepha i fāri’i nō tōna tua’ana ’o Hyrum, ’ua nā ’ō te Fatu ē : « E tu’u atu vau i tā tō’u nei Vārua ra ia ’oe na… ’Ei reira ’oe e ’ite ai… i te mau mea ato’a ra tā ’oe e hina’aro iā’u nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:13–14).

’Ua parau te Fatu ē, tāna mau parau, nō « te feiā mana’o ti’a ato’a [ïa], ’e ’o tei māo’a i tā rātou mau mauha’a ’ō’oti ’ia ’ō’oti ra » (’īrava 27). I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11, e aha tā te Fatu e tāmata nei e parau ia ’oe nō ni’a i te heheura’a a te ta’ata iho ? Nō ni’a i te ’āmuira’a i roto i te ’ohipa a te Atua ? E aha te tahi atu mau poro’i tāna nō ’oe ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:15–26

’Ia ’imi au e « noa’a [te parau a te Atua] », e fāri’i au i tōna Vārua ’e te mana.

Nā mua a’e ’a ’īritihia ai te Buka a Moromona , e hina’aro rahi tō Hyrum Smith e poro i te ’evanelia. ’Ia tai’o ’oe i te pāhonora’a a te Fatu i tōna mau hina’aro, ’a feruri i te aura’a nō ’oe e « noa’a [te parau a te Atua] » (’īrava 21). Nāhea te noa’ara’a te parau a te Atua i te tauturu ia ’oe ’ia tāvini i roto i te ’Ēkālesia ? Nāhea te reira i te fa’atae i te mana o te Atua i roto i tō ’oe orara’a ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:5.E aha te ha’api’ira’a tā tātou i ’apo nei i roto i teie ’īrava nō ni’a i te mana nō te pure ? Nāhea tātou ’ia « pure noa i te mau taime ato’a » ? (Nō te tahi mau mana’o, hi’o David A. Bednar, « Tāmau māite ā i te pure », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2008, 41–44.)

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:38–46.Nō te tauturu i tā ’outou paraparaura’a ’utuāfare e nāhea te Fatu i te monora’a i te mau ’api mo’e nō te ’īritira’a o te Buka a Moromona, penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e paraparau nō te hō’ē mea tā rātou i mo’e ’aita i maoro a’enei. E aha te mana’o i tupu i tō rātou ’itera’a mai i te mea i mo’e ? E aha tō rātou mana’o i te ’itera’ahia mai te reira ? Noa atu ā ’aita roa i ’itehia mai te mau ’api nō te Buka a Moromona i mo’e, nāhea te Fatu i te monora’a i te reira mo’era’a, ’ia au i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:38–46 ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:55–70.E ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia hi’o mai ’aore rā ’ia tāpa’o i te mau pereota e ha’amata ma te parau « ’O vau » ’aore rā « e … vau » ’aore rā « e … au ». E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai i roto i te mau pereota « ’O vau » nō ni’a ’o vai Iesu Mesia ’e e aha tōna huru ? E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai i roro i te mau pereota « e … vau » ’aore rā « e … au » nō ni’a i te mea tāna e rave ? Fa’aitoito i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai nāhea teie mau parau mau i te ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:12–14.E nehenehe te tai’ora’a i teie mau ’īrava e tauturu i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite i te taime e tē paraparau ra te Vārua ia rātou. E nehenehe tā ’outou e tū’ama i te tahua ’e te hō’ē mori pata ma te ani i te hō’ē melo o te ’utuāfare ’ia haere mai i te vāhi e ’ama ra te mōrī. E aha te tū’atira’a i te pe’era’a i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i ? E aha te tahi mau ’ohipa i tupu nō ’oe ’o tā ’oe e nehenehe e fa’a’ite atu ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:15–30.E nehenehe e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea tā te Fatu i parau ia Hyrum Smith e rave ’ia ineine ’oia nō te fa’a’ite i te ’evanelia. E aha tei tītauhia i te ’utuāfare ’ia rave ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Quand je lis l’Ecriture sainte », Chants pour les enfants, 66 ; hi’o « Mau mana’o nō te ha’amaita’i i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare »

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i tō ’outou orara’a. ’Ia oti te tai’ora’a o te hō’ē tuha’a ’īrava, ’a ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i teie tuha’a ’īrava i roto i tō rātou orara’a. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tā rātou e fa’a’ite nāhea te Vārua i te fa’auru ia rātou mai tei fa’a’itehia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:12–13.

Hōho’a
Iosepha ’e Hyrum Smith

Iosepha ’e Hyrum Smith, nā Ken Corbett

Nene’i