Faufaʼa Tahito 2022
29 nō ’Ātete–4 nō Tetepa. Maseli 1–4 ; 15–16 ; 22 ; 31 ; Koheleta 1–3 ; 11–12 : « Te mātāmua o te pa’ari mau ra, ’o te mata’u ïa ia Iehova »


« 29 nō ’Ātete–4 nō Tetepa. Maseli 1–4 ; 15–16 ; 22 ; 31 ; Koheleta 1–3 ; 11–12 : ‘Te mātāmua o te pa’ari mau ra, ’o te mata’u ïa ia Iehova’ », Mai, Pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 29 nō ’Ātete–4 nō Tetepa. Maseli 1–4 ; 15–16 ; 22 ; 31 ; Koheleta 1–3 ; 11–12 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
e ta’ata e tuatāpapa ra i te mau pāpa’ira’a mo’a

29 nō ’Ātete–4 nō Tetepa

Maseli 1–4 ; 15–16 ; 22 ; 31 ; Koheleta 1–3 ; 11–12

Te mātāmua o te pa’ari mau ra, ’o te mata’u ïa ia Iehova

’A feruri e nāhea tā ’outou tuatāpapara’a i te Maseli ’e te Koheleta e nehenehe ai e tauturu ia ’outou « ’ia fāriu mai i tō tari’a i te pa’ari, ’e ’ia ’imi tō ’ā’au i tē ’ite ra » (Maseli 2:2).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I roto i te pene mātāmua o te buka Maseli, tē ’ite nei tātou i teie mau parau : « E fa’aro’o mai, e tā’u tamaiti, i te a’o a tō metua tāne, ’e eiaha e fa’aru’e i te fa’aitoito a tō metua vahine ra » (Maseli 1:8). E nehenehe te Maseli e hi’ohia ’ei ha’aputura’a nō te mau parau pa’ari nō roto mai i te hō’ē metua here, tāna parau poro’i tumu ’oia ho’i, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a o te hau ’e te ’auhune i te feiā ’o tē ’imi i te pa’ari—te huru pa’ari iho ā rā ’o tā te Atua e hōro’a mai. Terā rā, e pe’ehia mai te Maseli nā te buka Koheleta, mai te huru ē, tē parau mai ra ē : « E ’ere i te mea ’ōhie ». ’Ua parau te ’orometua tei fa’ahitihia i roto i te Koheleta ē, ’ua « hōro’a ’oia i [tōna] ’ā’au ’ia ’ite i te pa’ari » terā rā, ’ua ’ite-noa-hia « te pe’ape’a ’ā’au » ’e « tē rahi ato’a ra te ’ino’ino » (Koheleta 1:17–18). Nā roto i te mau rāve’a rau, tē ui mai nei te buka ē : « E nehenehe ānei e ’ite i te aura’a mau i roto i te hō’ē ao ē, te mau mea ato’a, mai te huru ra ē, e mea faufa’a ’ore, nō te hō’ē tau poto noa, e mea pāpū ’ore » ?

’E ’oia mau, noa atu ē, e hi’ora’a ta’a ’ē tā teie nā buka e piti i te orara’a, tē ha’api’i nei rā rāua i te hō’ē ā mau parau mau. Tē parau nei te Koheleta ē : « E fa’aro’o na tātou i te fa’aotira’a o taua mau parau nei : ’o te Atua tē mata’u atu, e ha’apa’o ho’i i tāna parau : ’o tā te ta’ata ato’a ïa ē ati noa a’e » (Koheleta 12:13). Teie ato’a te parau tumu e ’itehia i roto i te roara’a o te Maseli : « E ti’aturi ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a ra… ’Eiaha ’oe ’ia pa’ari i tō ’oe iho mana’ora’a : ’o Iehova rā tā ’oe e mata’u » (Maseli 3:5, 7). Noa atu te huru o te orara’a, noa atu ē, e mea fifi ’e te pāpū ’ore, e mea maita’i a’e iho ā ’ia ti’aturi i te Fatu Iesu Mesia.

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu o teie mau buka, ’a hi’o i te « Maseli » ’e « Koheleta » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Maseli 1–4 ; 15–16

« ’la fariu mai i tō tari’a i te pa’ari ».

’Ua ’ī te buka Maseli i te mau mana’o nō ni’a i te pa’ari. E nehenehe e tāpa’o i te ta’o « pa’ari » ’e te mau ta’o tū’ati, mai te « ’ite » ’e te « ha’apa’o », mai tē ’itehia ia ’oe i roto i te mau pene 1–4 ’e te 15–16. Nāhea teie mau ’īrava i te ’ohipa i ni’a i te huru ’oe e feruri nō ni’a i te pa’ari ? Mai te au i tē ’itehia ia ’oe, e mea nāhea te pa’ari tā « te Fatu e hōro’a mai » ? (Maseli 2:6). ’A feruri nāhea ’oe i te ’imi i te tauturu a te Fatu ’ia riro « ’ei mea pa’ari i roto i te ’ā’au » (Maseli 16:21). E aha te mau ha’amaita’ira’a nō roto mai i te pa’ari o te Atua ?

’A hi’o ato’a i te Maseli 8–9 ; Mataio 7:24–27 ; 25:1–13.

Maseli 1:7 ; 2:5 ; 16:6 ; 31:30 ; Koheleta 12:13

E aha te « mata’u i te Fatu » ?

’Ua nā ’ō mai ’o Elder David A. Bednar : « Ta’a ’ē atu i te mata’u o te ao ’o tē fa’atupu nei i te rū ’ū’ana ’e te ahoaho, ’ua riro te mata’u i te Atua ’ei puna nō te hau, nō te pāpūra’a ’e te ti’aturira’a […] E pū’ohu [te reira] i te mana’o hōhonu nō te tura, te fa’atura ’e te fa’ahiahia rahi i te te Fatu ra Iesu Mesia ; te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a ; ’e te feruri-a’ena-ra’a i te ha’avāra’a hope’a [’e te parau ti’a] i tōna rima […] Te mata’u i te Atua, ’o te herera’a ïa ’e te ti’aturira’a iāna » (« I fa’a’ore ai rātou i tō rātou mata’u », Liahona, Mē 2015, 48–49).

’A hi’o ato’a Maseli 8:13.

Maseli 4

« E ha’amana’o maita’i i te ’ē’a i haerehia e tō ’āvae ».

Tē fa’a’ite nei Maseli 4 i te pa’ari ’e te parauti’a mai te hō’ē « ’ē’a » ’e ’aore rā, te hō’ē « haere’a » (’a hi’o ato’a Maseli 3:5–6). ’Ia tai’o ana’e ’oe i teie pene, e ’itehia ia ’oe te mau tuha’a parau ’o tē tauturu ia ’oe ’ia feruri hōhonu i « te ’ē’a i haerehia e tō ’āvae » (’īrava 26) ’e nāhea tō ’oe mau ta’ahira’a i te ha’afātata ia ’oe i te Fatu. ’Ei hi’ora’a, e aha tā te mau ’īrava 11–12 ’e te 18–19 e ha’api’i nei nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te pe’era’a i te ’ē’a ti’a ? E aha te aura’a te mau ’īrava 26 ’e 27 nō ’oe ?

’A hi’o ato’a 2 Nephi 31:18–21.

Maseli 15:1–2, 4, 18,28 ; 16:24–32

« ’O te parau marū ra tei fa’a’ore i te riri ».

E nehenehe te tahi o te Maseli i roto i te pene 15 ’e te 16 e fa’auru ia ’oe ’ia ha’amaita’i i te huru ’o tā ’oe paraparaura’a ia vetahi ’ē, i te feiā iho ā rā tei herehia e ’oe. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri i te mau taime ta’a ’ē ’a ti’a ai ia ’oe ’ia fa’a’ohipa « i te parau marū » ’eiaha rā i te « parau fa’ao’ō’o » (Maseli 15:1). Nāhea te parau a’o i roto i te Maseli 16:24–32 i te tauturu ia ’oe ’ia feruri i te mau parau tā ’oe e fa’a’ohipa ?

’A feruri na i teie mana’o o Elder W. Craig Zwick : « Te ‘parau marū’ ’o te hō’ē ïa pāhonora’a ferurihia—e parau tītī’aifaro nō roto mai i te ’ā’au ha’eha’a. E ’ere te ’orera’a tātou e parau ’āfaro atu ’e ’aore rā te ha’afaufa’a-’ore-ra’a i te ha’api’ira’a tumu mau. Te parau huru ’āfaro noa, e nehenehe ïa e riro ’ei mea marū i te vārua » (« E aha tā ’oe e mana’o nei ? » Liahona, Mē 2014, 42).

Hōho’a
e vahine e fa’a’amu ra i te mau tehefa

’O vai te ta’ata ’ua ’itea iāna te vahine maita’i ra ?II, nā Louise Parker

Maseli 31:10–31

« ’O te vahine rā e mata’u ia Iehova ra, e ha’amaita’i-rahi-hia ïa ».

Tē fa’ata’a nei Maseli 31:10–31 i « te vahine maita’i », ’aore rā, i te hō’ē vahine pūai rahi i te pae vārua, i te ’aravihi, ’e i te mana fa’auru. E nehenehe ’oe e tāmata i te ha’apoto nā roto i tā ’oe iho mau parau i te mea tā teie mau ’īrava tāta’itahi e parau nei nō ni’a iāna. E aha te tahi o tōna mau huru e ti’a ia ’oe ’ia pe’e ?

Koheleta 1–3 ; 12

Nō te tau poto noa te orara’a tāhuti.

Nō te aha e mea faufa’a nō ’oe ’ia ha’amana’o ē, e rave rahi mau mea i roto i teie ao, mai tā Koheleta 1–2 e parau pāpū nei, e « mea faufa’a ’ore » (’aore rā, nō te tau poto ’e e mea fa’arahi noa) ? E aha tā ’oe e ’ite nei i roto i te pene 12 ’o tē hōro’a i te orara’a i te faufa’a mure ’ore ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Maseli.E au paha tō ’outou ’utuāfare ’ia hāmani i tā ’outou iho « buka Maseli »—te hō’ē ha’aputura’a parau a’o pa’ari nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei.

Maseli 1:7 ; 2:5 ; 16:6 ; Koheleta 12:13–14.Nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia hāro’aro’a i te Maseli 1:7 ; 2:5 ; 16:6 ; Koheleta 12:13, e mea maita’i ’ia mono i te ta’o mata’u i te mau ta’o mai te fa’atura, here, ’aore rā ha’apa’o (’a hi’o ato’a Hebera 12:28). E aha tā te reira e fa’atupu i ni’a i te huru tātou e feruri i teie mau ’īrava ? Nāhea tātou i te fa’a’ite ē, tē mata’u nei tātou i te Fatu ?

Maseli 3:5–7.Nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’ahōho’a i te mau mea tā teie mau ’īrava e ha’api’i ra, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia turu’i i ni’a i te hō’ē mea pa’ari ’e te mau pāpū mai te hō’ē papa’i. I muri iho, e nehenehe rātou e tāmata i te turu’i i ni’a i te hō’ē mea e ’ere i te mea pa’ari, mai te hō’ē purūmu fare. Nō te aha ’eiaha tātou « e ti’aturi i tō [tātou] ihora ha’apa’o » ? Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia fa’a’ite ē, tē ti’aturi nei tātou ia Iesu Mesia ma tō tātou ’ā’au ato’a ?

Maseli 15:1–2,18 ; 16:24, 32.Nāhea tā tātou mau parau i te ’ohipa i ni’a i te vārua i tō tātou fare ? E nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e ha’api’ipi’i i te hōro’a « i te hō’ē pāhonora’a marū » i « te mau parau fa’ao’ō’o » ’e ’ia tāmata i te fa’a’ohipa i te mea tā rātou i ha’api’i mai i roto i tā rātou mau ’ohipa te tahi i te tahi. E nehenehe te hīmene mai te « Soyons gentils » (Chants pour les enfants, 83) e tauturu i te ha’apūai i teie parau tumu.

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « C’est l’amour », Chants pour les enfants, 76–77.

Ha’amaita’i i te tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

E tano te mau parau o te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau mea ato’a. E fa’ahiti te tahi mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a i te parau nō te mau tāne ana’e, ’aore rā, nō te mau vahine ana’e (’a hi’o Maseli 3:13 ; 31:10). Terā rā, i te rahira’a o te taime, e tano te mau parau tumu i roto i teie mau ’īrava i te mau ta’ata ato’a.

Hōho’a
Iesu e arata’i nei e piti māmoe i roto i te uru rā’au

« ’Eiaha e ha’amo’e iāna i tō ’oe ato’a ra mau haere’a, ’e nāna e fa’a’ite ia ’oe i tō ’oe ra mau haere’a » (Maseli 3:6). He Leadeth Me [’Ua arata’i ’oia iā’u], nā Yongsung Kim, havenlight.com

Nene’i