Faufaʼa Tahito 2022
12–18 nō Tetepa. Isaia 13–14 ; 24–30 ; 35 : « ’Ei ravera’a ’ūmerehia ’e te māerehia »


« 12–18 nō Tetepa. Isaia 13–14 ; 24–30 ; 35 : ‘Ei ravera’a ūmerehia ’e te maerehia’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 12–18 nō Tetepa. Isaia 13–14 ; 24–30 ; 35 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Tē ’ite nei Iosepha Semita i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia i roto i te uru rā’au mo’a

Sacred Grove [Uru rā’au mo’a], nā Brent Borup

12–18 nō Tetepa

Isaia 13–14 ; 24–30 ; 35

« E ravera’a ūmerehia ’e te māerehia »

’Ua ha’api’i mai te peresideni Bonnie H. Cordon ē : « E ha’amāramarama te mau pāpa’ira’a mo’a i tō tātou ferurira’a, e fa’a’amu i tō tātou vārua, e pāhono i tā tātou mau uira’a, e fa’arahi i tō tātou ti’aturi i te Fatu, ’e e tauturu ia tātou ’ia fa’atumu i tō tātou orara’a i ni’a iāna » (« E tiʼaruri ia Iehova ʼe ʼeiaha e turuʼi atu i tō ʼoe iho ra haʼapaʼo », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 7).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hō’ē o te mau mea tā te Fatu e ani i te mau peropheta ’ia rave ’oia ho’i, e fa’aara i te mau hope’ara’a o te hara. Nō te mau peropheta o te Faufa’a Tahito, te aura’a pinepine o te reira ’oia ho’i, te paraura’a ïa i te mau fa’atere mana rahi o te mau bāsileia pūai ē, e mea ti’a ia rātou ’ia tātarahapa, ’aore rā, e ha’amouhia rātou. ’Ua riro te reira ’ei ’ohipa ataata, terā rā, ’aita ’o Isaia i mata’u, ’e tāna mau fa’aarara’a i te mau bāsileia o tōna ra ’anotau—mai ia ’Īserā’ela, ia Iuda, ’e te mau nūna’a tāpiri mai—e mau fa’aarara’a itoito ïa (’a hi’o Isaia 13–23).

Terā rā, e poro’i fa’atupu ti’aturira’a ato’a tā Isaia. Noa atu ē, ’ua tupu mau te mau ha’amoura’a i tohuhia i ni’a i te reira mau bāsileia, ’ua ’ite ātea ’o Isaia i te taime nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’e te fa’a’āpīra’a. E ani te Fatu i tōna mau ta’ata ’ia ho’i iāna ra. E fa’ariro ’oia i « te one ve’ave’a ra ’ei pape hopuna, ’e te repo mārō ra ’ei pape piha’a ana’e » (Isaia 35:7). E rave ’oia i te hō’ē « ravera’a ūmerehia ’e te māerehia » (Isaia 29:14), te fa’aho’ira’a mai ia ’Īserā’ela ra i te mau ha’amaita’ira’a tāna i parau fafau mai ia rātou. ’Aita ’o Isaia, ’aita hō’ē noa ato’a ta’ata tei ora na i tāua tau ra, i ora nō te ’ite i teie ’ohipa ’ūmerehia. Tē ’ite nei rā tātou, i te hope’ara’a, i te tupura’a te reira i teie mahana. E ti’a ’ia parau ē, e tuha’a tātou nō te reira !

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Isaia 13:1–11, 19–22 ; 14:1–20

E topa te mau bāsileia ’ino o te ao nei ’e tō rātou mau tāvana.

’Ua pi’ihia te Isaia 13–14 « te hōpoi’a nō te » (e parau poro’i tohu nō ni’a) ia Babulonia (Isaia 13:1). I mūta’a ra, e bāsileia pūai Babulonia, ma te fa’atere pūai, i teienei rā, mai te huru ē e ’ā’ai tahito. Nō reira, nō te aha pa’i te poro’i i tō Babulonia i te mea faufa’a nō tātou i teie mahana ? I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ua riro ’o Babulonia ’ei tapa’o nō te te’ote’o, nō te mau peu o te ao nei, ’e nō te hara, ’e i teie mahana ’ua hā’atihia tātou i teie mau mea ato’a. ’A feruri i teie tāpa’o ’a tai’o ai i te Isaia 13:1–11, 19–22 ; 14:1–20. E nehenehe ato’a ’oe e feruri i te mau uira’a mai teie :

  • Nāhea te mau fa’aarara’a a Isaia i tō Babulonia i te tū’ati i te mau parau tohu nō ni’a i te ao hou te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ? (’a hi’o Isaia 13:1–11 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 45:26–42).

  • E aha te mau tū’atira’a tā ’oe e ’ite ra i rotopū i te te’ote’o o te ari’i nō babulonia ’e te te’ote’o o Sātane ? (’a hi’o i te Isaia 14:4–20 ; Mose 4:1–4). E aha te mau fa’aarara’a tā ’oe e ’ite ra nō ’oe iho i roto i teie mau ’īrava ?

  • E mea nāhea te Fa’aora i te ha’amāha « i tō ’oe ra rohirohi ’e tō ’oe ra mata’u » ? (Isaia 14:3).

Hōho’a
Iesu i roto i te ahu ’ute’ute

He Comes Again to Rule and Reign [E ho’i fa’ahou mai ’oia nō te fa’atere ari’i], nā Mary R. Sauer

Isaia 24:21–23 ; 25:6–8 ; 26:19 ; 28:16

Tē fa’atoro nei te mau pāpa’ira’a a Isaia iā’u i ni’a ia Iesu Mesia ra.

Pinepine te mau ha’api’ira’a a Isaia i te fa’ahiti i te misioni a te Fa’aora, tae noa atu i tāna tusia tāra’ehara, te ti’afa’ahoura’a ’e te tae-piti-ra’a mai. E aha te mau tuha’a o tāna misioni e puta mai i roto i te ferurira’a ’ia tai’o ana’e ’oe i teie mau ’īrava i muri nei : Isaia 24:21–23 ; 25:6–8 ; 26:19 ; 28:16 ? E aha te tahi atu mau ’īrava tā ’oe e ’ite nei ’o tē fa’aha’amana’o ia ’oe i te Fa’aora ?

’A hi’o ato’a Isaia 22:22–25.

Isaia 24:1–12 ; 28:7–8 ; 29:7–10 ; 30:8–14

Te aura’a o te parau tāivara’a, ’o te huri-tua-ra’a ïa i te Fatu ’e i tāna mau peropheta.

Nō te fa’aara i te mau hope’ara’a o te huri-tua-ra’a i te Fatu ’e te pāto’ira’a i tāna mau peropheta, ’ua fa’a’ohipa ’o Isaia e rave rahi fa’ahōho’ara’a. Tei roto i te reira te parau nō te fenua e hūrē-pa’apa’a-roa-hia (Isaia 24:1–12), te peu ta’ero ’ava (Isaia 28:7–8), te po’ia ’e te po’ihā (Isaia 29:7–10), ’e te hō’ē patu ’aore ra te hō’ē ’āu’a pararī (Isaia 30:8–14). ’Ia au i te mea tā ’oe i tai’o i roto i teie mau ’īrava, nō te aha e mea faufa’a ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a ? ’A feruri i te mau mea tā ’oe e rave nō te ha’apa’o maita’i noa i te Fatu ’e i tāna mau tāvini.

Hi’o ato’a M. Russell Ballard, « ’A fa’aea i roto i te pahī ’e ’a tāpe’a maita’i ! » Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2014, 89–92.

Isaiah 29 ; 30:18–26 ; 35

E nehenehe te Fatu e fa’aho’i mai i te mau mea tei mo’e ’e ’aore rā, tei pararī.

’Ia fa’aru’e ana’e te ta’ata ’aore rā, te mau sōtaiete i te Fatu, e hina’aro ’o Sātane ’ia feruri tātou ē, e’ita te reira mau hope’ara’a e taui fa’ahou. Terā rā, ’ua fa’a’ite mai ’o Isaia i te tahi o te mau mea māere tā te Fatu e rave ’ia tātarahapa ’e ’ia fāriu ana’e te ta’ata i ni’a iāna. E aha tā ’oe e ha’api’i mai nei i roto i te Isaia 29:13–24 ; 30:18–26 ; 35 nō ni’a i te Fatu, tōna here, ’e tōna mana ?

Hō’ē rāve’a tō te Fatu fa’a’itera’a mai i tōna mana i tō tātou nei ’anotau ’oia ho’i, nā roto i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i tāna ’evanelia. Tē vai ra i roto ia Isaia 29 e rave rahi mau ’īrava e tuea i te mau ’ohipa o taua fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. ’Ei hi’ora’a :

E aha tō ’oe mau mana’o ’aore rā, mau ferurira’a nō ni’a i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia ’a tai’o ai ’oe i teie mau ’īrava ?

’A hi’o ato’a « Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia : E poro’i i tō te ao nei nō te piti-hānere-ra’a o te matahiti » (ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Isaia 25:4–9.’Ua fāri’i ānei tō ’outou ’utuāfare i te ha’amaita’ira’a nō te vāhi ha’apūra’a pāruruhia i roto i te taime vero ’aore rā, i te marumaru i te hō’ē mahana ve’ave’a nō te pu’e tau māhanahana ? (’a hi’o i te ’īrava 4). ’A paraparau nō ni’a i te reira ’a tai’o ai ’outou i te mau ’īrava ’e i te tahi atu mau tātarara’a a te Fatu e vai ra i roto i te Isaia 25:4–9. Nāhea te Fatu e hōho’a ai i teie mau mea ?

Isaia 25:8–9 ; 26:19.Te fa’a’itera’a i te mau hōho’a o te Fa’aora i roto ia Getesemane, i ni’a i te satauro, ’e i muri a’e i tōna ti’afa’ahoura’a, e nehenehe te reira e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite i te mau tū’atira’a i roto i teie mau ’īrava ’e ’o Iesu Mesia (’a hi’o i te Buka hōho’a nō te ’evanelia, mau nūmera 56, 57, 58, 59). ’A ani i tō ’outou ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai nō te aha rātou « e ’oa’oa [ai] i te ora nāna » (Isaia 25:9).

Isaia 29:11–18.E nehenehe teie mau ’īrava e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’āparau i « te ravera’a ’ūmerehia ’e te māerehia » (’īrava 14) o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia ’e te taera’a mai o te Buka a Moromona. Nō te aha teie mau mea e riro ai ’ei mea māere e te fa’ahiahia nō tātou ? ’A ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’imi i te mau tao’a i roto i tō ’outou fare e fa’ahōho’a i te mau ha’amaita’ira’a ’ūmerehia o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai.

Isaia 35.E au paha tō ’outou ’utuāfare ’ia pāpa’i i te mau hōho’a i roto i teie pene ’o tē tauturu ia tātou ’ia māramarama ē, e mea nāhea Iesu Mesia i te patu ia Ziona i tō tātou nei ’anotau. E aha tā teie mau hōho’a e ha’api’i mai nei ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te tauturu i te patura’a ia Ziona ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Par un beau printemps doré », Chants pour les enfants, 57.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite’ite mai i tō rātou ’aravihi ’ia hāmani. ’Ia hāmani ana’e te mau tamari’i i te hō’ē mea e tū’ati i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia, e tauturu te reira ia rātou ’ia māramarama maita’i a’e i te parau tumu. E vaiiho ia rātou ’ia patu, ’ia pāpa’i hōho’a, ’ia pēni, ’ia pāpa’i ’e ’ia hāmani. (Hi’o Te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25.)

Hōho’a
’o Maria ’e ’o Ioane tē hi’o nei ia Iesu i ni’a i te satauro

« Inaha, teie tō tātou Atua ; ’ua tīa’i tātou iāna, ’e ’ua fa’aora ’oia ia tātou » (Isaia 25:9). James Tissot (farani, 1836–1902). Woman, Behold Thy Son (Stabat Mater) [E te vahine, ’a hi’o na i tā ’oe tamaiti], 1886–1894. Tuha’a pēni pape i ni’a i te hōho’a pēnitara pine i ni’a i te ’api parau hinahina « vélin », Hōho’a : 11 11/16 x 6 ’initi (29.7 x 15.2 cm). Brooklyn Museum, ho’ohia mai maoti te ō huira’atira, 00.159.300

Nene’i