Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
25–31 nō Tēnuare. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6–9 : « ’O teie te Vārua o te heheura’a »


« 25–31 nō Tēnuare. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 6–9 : ‘’O teie te Vārua o te heheura’a’ » Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 25–31 nō Tēnuare. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 6–9 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2021

Hōho’a
te pāpa’i parau e pāpa’i ra i ni’a i te ’api parau

25–31 nō Tēnuare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6–9

« ’O teie te Vārua o te heheura’a »

E ha’amata te fa’aineinera’a nō te ha’api’i nā roto i te tai’ora’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6–9. E nehenehe te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’e teie arata’i e fa’atupu i te mau mana’o nō ni’a e nāhea i te ha’api’i i te mau tamari’i i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’Ua ’ite ānei te mau tamari’i i te ’ā’amu o Oliver Cowdery nō ni’a i te fāri’ira’a i te hō’ē pāhonora’a i te pure ? (hi’o Feiā mo’a, 1:58–60). Penei a’e ’ua fāri’i ato’a rātou i te hō’ē ’itera’a nō ni’a i te pure ’o tā rātou e nehenehe e fa’a’ite mai.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:5 ; 8:2 ; 9:7–9

E nehenehe te Metua i te Ao ra e paraparau mai ia tātou nā roto i te Vārua Maita’i.

Tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama ē, e Metua i te Ao ra here tō rātou ’o tē fa’aro’o nei i tā rātou mau pure ’e ’o tē pāhono mai nei ia rātou nā roto i tōna Vārua.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Fa’a’ohipa i te « Pene 5 : Iosepha Semita ’e o Oliver Cowdery » (Te mau ’ā’amu nō Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, 22–25, ’aore rā, te video e tano i ni’a ChurchofJesusChrist.org) nō te parau i te mau tamari’i nō ni’a ia Oliver Cowdery ’e e aha tāna i ’apo mai e nāhea te Metua i te Ao ra i te paraparau mai ia tātou. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’ati’a mai ia ’outou i tā rātou mau tuha’a au roa o te ’ā’amu, ’e e vaiiho ia rātou, te tahi i muri mai i te tahi, ’e ’ia fa’ati’a mai ia ’outou nō ni’a ia Oliver Cowdery.

  • ’A parau i te mau tamari’i ē, ’ua tāmata ’o Oliver Cowdery i te ’īriti i te Buka a Moromona ’aita rā i ti’a iāna, nō reira, ’ua ani ’o Iosepha i te Fatu e nō te aha. E tai’o i te mau tamari’i i te pāhonora’a a te Fatu : « ’Ia ’imi māite ’oe i te reira i roto i tō ’oe ’ā’au e ti’a ai ’ei reira ’oe e ani mai ai iā’u ē, ’ua ti’a ānei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 9:8). ’A ani ia rātou ’ia fa’ahua tuatāpapa ’e ’ia pure. Tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, mai teie ato’a te huru tātou e nehenehe ai e fāri’i i te mau pāhonora’a nō ō mai i te Fatu—nā roto i te tuatāpapara’a ’e te anira’a iāna i te tauturu.

    Hōho’a
    Oliver Cowdery

    Oliver Cowdery, nā Lewis A. Ramsey

  • E ani i te mau tamari’i ’ia tāpe’a i tō rātou upo’o ’e tō rātou ’ōuma ’a tai’o ai ’outou i te mau ta’o « vārua » ’e « ’ā’au » i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 8:2. E tauturu ia rātou ’ia hāro’aro’a ē, e paraparau mai te Metua i te Ao ra ia tātou nā roto i te Vārua Maita’i, ’o tē hōro’a mai ia tātou i te mau mana’o ’e te mau ferurira’a. E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Vārua Maita’i, mai te « Le Saint-Esprit  » (Chants pour les enfants, 56). E aha tā tē hīmene e ha’api’i nei nō ni’a e nāhea te Vārua ’ia paraparau mai ia tātou ? ’A fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a ’a fāri’i ai ’outou i te Vārua Maita’i i roto i tō ’outou vārua ’e tō ’outou ’ā’au.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:33–36

Nā roto i te tauturu a te Fa’aora, ’aita e ti’a iā’u ’ia mata’u.

E rave rahi tumu nō Iosepha Semita ’e nō Oliver Cowdery ’ia mata’u—te hāmani-’ino-ra’a ’e te orara’a veve, ’o tē tahi noa ïa o te mau tāmatara’a tā rāua i fa’aruru. E nehenehe ato’a te parau poro’i a te Fatu ia Iosepha ’e ia Oliver e fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia mata’u ana’e rātou.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’ahiti e rave rahi taime i te pereota « ’eiaha e mata’u e te nana iti ē » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:34). ’A fa’ata’a ē, te hō’ē nana o te hō’ē ïa pupu animala, mai te mau māmoe. ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora ’ei tīa’i māmoe (hi’o Buka hōho’a o te ’evanelia, no. 64,) ’e ’a fa’a’ite pāpū ē, tē tīa’i nei ’oia ia tātou mai te hō’ē tīa’i māmoe i te tīa’ira’a i tāna mau māmoe. Nō tōna here ia tātou, ’aita e ti’a ia tātou ’ia mata’u.

  • Vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’ahua ē, e nana māmoe mata’u rātou. E aha te mea tā te māmoe e mata’u i te tahi taime ? E vaiiho i te hō’ē tamari’i ’ia fa’ahua ē, e tīa’i māmoe ’oia e ha’apa’o ra ’ia vai pāruru-noa-hia te mau māmoe. E aha tā tātou e mata’u i te tahi taime ? ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, e au Iesu Mesia mai te tīa’i māmoe nō tātou ’e e nehenehe tāna e tāmarū i tō tātou mau mata’u. ’A hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Fa’aora, mai te « Little Lambs So White and Fair » (Children’s Songbook, 58).

  • E tai’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:36 i te mau tamari’i ’e e ani ia rātou ’ia fa’ahiti fa’ahou i te pereota « ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u ». Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a e ti’a ai ia rātou ’ia « hi’o i te », ’aore rā, ’ia ha’amana’o i te Fa’aora i roto i te hepetoma e haere mai nei (hi’o ato’a i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:5, 15–16, 22–23 ; 8:2 ; 9:7–9

E paraparau mai te Vārua Maita’i i tō’u ferurira’a ’e i tō’u ’ā’au.

’Ua fāri’i paha te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei i te hōro’a o te Vārua Maita’i. ’Ua māramarama ānei rātou ē e mea nāhea ’ia ’ite i te heheura’a a te ta’ata iho nō ō mai i te Vārua ra ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • ’A pāpa’i hōho’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere te hō’ē upo’o ’e te hō’ē māfatu. Tauturu i te mau tamari’i ’ia tai’o i teie mau ’īrava i muri nei ’e ’ia fa’ata’a mai tei hea te Vārua Maita’i ’ia paraparau mai i tō tātou ferurira’a, i tō tātou ’ā’au, ’aore rā, i terā e piti ato’a ra : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:15, 23 ; 8:2 ; 9:8 ;9:9. E parau i te mau tamari’i, nā roto i tō ’outou mau ’itera’a, e aha te huru ’ia paraparau ana’e mai te Vārua Maita’i i tō tātou ferurira’a ’e i tō tātou ’ā’au.

  • E tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:5 ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a tā rātou i fāri’i ma te purera’a ’e te fāri’ira’a i te mau pāhonora’a. Tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau hi’ora’a o te hō’ē ta’ata i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a tei pure ’e tei fāri’i i te hō’ē pāhonora’a i te hō’ē uira’a (hi’o 1 Nephi 2:16 ; Enosa 1:1–6 ; Etera 2:18– 3:6).

  • Pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere Nāhea te Vārua Maita’i ’ia paraparau mai ia tātou ? E ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:15–16, 22–23 ; 8:2 ; 9:7–9 i te mau pāhonora’a i te uira’a. ’A fa’a’ite i te mau ’itera’a i reira ’outou i te ’itera’a i te Vārua Maita’i i te paraparaura’a mai ia ’outou.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:33–37

« ’Eiaha e mata’u i te rave i te ’ohipa maita’i ».

I te tahi taime e nehenehe te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei e mata’u ’ia ti’a nō te parauti’a. E nehenehe Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:33–37 e fa’auru ia rātou ’ia vai itoito i roto i te mau taime fifi.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:33, ’e e ’āparau nō te aha te hō’ē ta’ata e mata’u ai i te rave i te maita’i (hi’o ato’a te mau ’īrava 28–29). Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau ta’o ’aore rā, i te mau pereota i roto i te mau ’īrava 33–37 ’o tē hōro’a mai ia rātou i te itoito nō te rave i te maita’i.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te mau hōho’a tā rātou e nehenehe e pia i roto i tō rātou fare nō te fa’aha’amana’o noa ia rātou ’ia « hi’o [ia Iesu Mesia] i tō mau mana’o ato’a » (’īrava 36). ’A pāpa’i ai rātou i tā rātou mau hōho’a, e ’āparau e aha te aura’a e hi’o i te Fa’aora, ’e nāhea te reira i te pāruru ia rātou.

  • E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te itoito, mai te « Fais donc le bien » (Chants pour les enfants, 80) ’aore rā, « Ara mai tātou » (Te mau Hīmene, nō.148). E ani i te mau tamari’i ’ia ’ite mai i roto i te hīmene i te tahi mau tumu nō te aha « ’eiaha tātou e mata’u » (’īrava 36.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 8:10

E nehenehe au e ani ma te fa’aro’o.

I te roara’a o te mau pāpa’ira’a mo’a, tē fa’aha’amana’o mai nei te Fatu ia tātou ’ia vai fa’aro’o noa iāna. Nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia fāri’i i te fa’aro’o rahi a’e ia Iesu Mesia ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’Ia ’ore te e ’ore te hō’ē mea e oti ia ’oe; nō reira ’a ani mai ma te . E ani i te mau tamari’i ’ia tāmata i te feruri i te hō’ē ta’o e tano i roto i nā vāhi vata. I muri iho, e tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 8:10 nō te ’ite mai i te pāhonora’a. E aha te tahi mau mea tā tātou e nehenehe e rave mai te mea ē, e fa’aro’o tō tātou ?

  • I muri a’e i te tai’o-’āmui-ra’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 8:10, e tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau mea tā rātou e nehenehe e ani i te Fatu nō te tauturu mai ia rātou nō te reira. E ani ia rātou ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a ’o tē fa’ahōho’a i te hō’ē mea tā rātou e ani. ’A fa’a’ite ai rātou i tā rātou mau hōho’a i te piha ha’api’ira’a, e vaiiho i te tahi atu mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā te hōho’a e fa’ahōho’a ra.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

Tauturu i te mau tamari’i ’ia mā’iti i te hō’ē pereota poto i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6–9 ’o tā rātou e hina’aro e fa’a’ite i te hō’ē ta’ata i te fare, mai te « ’eiaha e mata’u i te rave i te ’ohipa maita’i » (6:33), « ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u » (6:36), ’aore rā « ’ia ’ore te fa’aro’o e ’ore te hō’ē mea e oti ia ’oe » (8:10).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau ’ā’amu. E tauturu te mau ’ā’amu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a i te mau parau tumu nō te ’evanelia nō te mea tē fa’ata’a ra te reira nāhea vetahi i te orara’a i te reira mau parau tumu. ’A ha’api’i ai ’outou, ’a ’ite mai i te mau rāve’a nō te fa’aō mai i te mau ’ā’amu—nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a, nō roto mai i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, ’aore rā, nō roto mai i tō ’outou iho orara’a—’o tē fa’ahōho’a ra i te mau parau tumu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a.

Nene’i