Faufaʼa Tahito 2022
25–31 nō Tiurai. Esetera : « ’O te mea teie i nоа’а ai ia ’oe te hau i teie nei ’anotau »


« 25–31 nō Tiurai. Esetera : ‘’O te mea teie i nоа’а ai ia ’oe te hau i teie nei ’anotau’ » Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 25–31 nō Tiurai. Esetera », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
Esetera e pure ra

Esetera, nā James Johnson

25–31 nō Tiurai

Esetera

« ’O te mea teie i nоа’а ai ia ’oe te hau i teie nei ’anotau »

Tē faʼaʼite pāpū nei te mau pāpaʼiraʼa moʼa ato’a nō Iesu Mesia. ’A feruri e nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te fa’aurura’a a te Fa’aora i roto i te ’ā’amu ’o Esetera.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
’ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a nō Esetera (hi’o te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). ’A tāpe’a ai te mau tamari’i i te hōho’a, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā rātou i ’ite nō ni’a i te ’ā’amu o Esetera.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

Esetera 2:5–7

E nehenehe au e tāvini i tō’u ’utuāfare.

I te pohera’a te mau metua o Esetera, nā tōna tu’ana fēti’i ’o Moredekai i ha’apa’o iāna. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i tō rātou ’itera’a ’ei rāve’a nō te paraparau nō ni’a i te tāvinira’a i te mau melo ’o tō tātou ’utuāfare.

Mau ’ohipari’i e nehenehe e rave

  • I ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’a pāpa’i i te mau hōho’a mata nō te fa’ahōho’a ia Esetera, tōna nā metua, ’e tōna tu’ana fēti’i ’o Moredekai. ’A fa’ata’a ē, ’ua pohe nā metua o Esetera, nō reira ’ua hina’aro Esetera i te hō’ē ta’ata nō te ha’apa’o iāna. ’A tai’o i te Esetera 2:7 i te mau tamari’i, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te ’ohipa tā Moredekai i rave. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau hina’aro o te mau melo ’o tō rātou ’utuāfare tā te mau tamari’i e nehenehe e tauturu.

  • ’A ani i te tahi pae ’o te mau tamari’i ’ia ha’uti i te hō’ē ’ohipa maita’i tā rātou e nehenehe e rave nō te tāvini i te hō’ē ta’ata i roto i tō rātou ’utuāfare, ’e ’a ani i te tahi atu mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā rātou e rave ra. ’A ani ia rātou ’ia paraparau nō ni’a i te mau mea tā rātou e rave nō te ha’amaita’i i tō rātou ’utuāfare, ’e ’a parau i te tahi mau mea tā ’outou e rave.

  • ’A hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te tauturura’a i tō tātou ’utuāfare, mai te « Nous aidons tous avec joie », Chants pour les enfants, 108). ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, te tauturura’a i tō tātou ’utuāfare, e fa’a’oa’oa te reira ia tātou.

Esetera 4:15–16

E nehenehe au e riro ’ei ta’ata itoito.

E fa’aruru te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei, i te mau tupura’a i reira rātou e hina’aro ai i te tauturu a te Fatu ’ia itoito. Nāhea ’outou i te tauturu ia rātou ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te hi’ora’a itoito ’o Esetera ?

Mau ’ohipari’i e nehenehe e rave

  • ’Ua ’ite ānei te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ē, e aha te aura’a o te parau ’ia itoito ? E fa’a’ite i te hō’ē tātarara’a ’ōhie, mai te « te vai itoitora’a, ’o te ravera’a ïa i te mea ti’a noa atu ē, te mata’u ra ’outou ». ’A fa’a’ite i te ’ā’amu ’o Esetera (hi’o « te ari’i vahine Esetera » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito), ’e ’a tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite e mea nāhea tō Esetera rirora’a ’ei ta’ata itoito. E vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa i te mau hōho’a mata i ni’a i te ʼapi ʼohiparaʼa nō teie hepetoma nō te fa’ati’a fa’ahou i te ’ā’amu.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Esetera (hiʼo te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). Hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te vai itoitora’a, mai te « Je serai vaillant » (Chants pour les enfants, 85). ’A fa’a’ite i te mau ta’o ’e te mau pereota i roto i te hīmene ’o tē fa’ata’a ra ia Esetera, ’e ’a fa’a’ite pāpū ē, e nehenehe te Fa’aora e tauturu i te mau tamari’i ’ia vai itoito.

  • ’A parau i te mau tamari’i nō ni’a i te mau taime ’a vai itoito ai Iesu Mesia; ’ei hi’ora’a, ’a māuiui ai ’oia nō tā tātou mau hara, i Gesetemane ’e i ni’a i te satāuro (hi’o Mataio 26:36–39 ; 27:33–35). ’A ani i te mau tamari’i ’ia parau mai nō ni’a i te hō’ē taime ’a vai itoito ai rātou (’a feruri i te fārerei i tō rātou ’utuāfare nā mua roa nō te ani ia rātou i te tahi mau hi’ora’a). E aha te mea i tauturu ia rātou ia vai itoito noa ? ’A parau i te mau tamari’i e mea nāhea tō te Fatu tauturura’a ia ’outou ’ia vai itoito noa i te taime ’a mata’u ai ’outou.

    Hōho’a
    Esetera ’e te ari’i

    Esetera i mua i te Ari’i, nā Minerva K. Teichert

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari a’e

Esetera 4:14

E nehenehe au e riro ’ei mauha’a i roto i te rima o te Atua.

I te taime ’a ri’ari’a ai Esetera, ’ua fa’aitoito Moredekai iāna nā roto i te ha’api’ira’a iāna ē, ’ua fa’ariro paha te Fatu iāna ’ei ari’i vahine « i teie nei ’anotau » (Esetera 4:14). ’A feruri na e mea nāhea te Fatu i te fa’aineine i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei nō tā rātou mau rāve’a nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

Mau ’ohipari’i e nehenehe e rave

  • E ani i te hō’ē ta’ata ’ia ha’uti i te hō’ē hīmene nā te mau tamari’i i ni’a i te hō’ē ’upa’upa, ’aore rā, ’a fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ta’ata e ha’uti ra i te hō’ē ’upa’upa. ’A paraparau nō ni’a i te aura’a ’o te parau ra, ’ia riro ’ei mauha’a i roto i te rima o te Atua. ’A hi’o fa’ahou ’e te mau tamari’i i te ’ā’amu o Esetera (hi’o « Te ari’i vahine Esetera » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito), ’e ’a ani ia rātou ’ia paraparau e mea nāhea Esetera i te rirora’a ’ei mauha’a nā te Fatu nō te fa’atupu i tāna mau ’ōpuara’a. Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia riro ’ei mauha’a nā te Fatu ?

  • I muri a’e i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te ’ā’amu o Esetera, ’a tā’amu i te hō’ē tāreta nō te i’oa o te hō’ē o te mau ta’ata i roto i te ’ā’amu, i ni’a i te tua o te tamari’i tāta’itahi. E ani i te mau tamari’i ’ia tāmata i te ’imi ’o vai te i’oa i ni’a i tō rātou tua nā roto i te uira’a i te mau uira’a i te tahi atu mau tamari’i mai te « e ta’ata parauti’a ānei teie ta’ata ? » ’aore rā, « e vahine ānei teie ta’ata ? » I muri iho a ’āparau e mea nāhea Moredekai ’e ’o Esetera i te rirora’a ’ei mauha’a nā te Fatu nō te fa’aora i te ’āti Iuda.

Esetera 3:1–11 ; 4:10–17

E tauturu te Metua i te Ao ra iā’u ’ia vai itoito noa ’ia ri’ari’a ana’e au.

’A fea ra ’outou i te ’itera’a i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei i te vai itoito-noa-ra’a ? E aha te mau ’itera’a tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite i te taime ’a hina’aro ai ’outou i te tauturu a te Fatu nō te fa’aitoito ?

Mau ’ohipari’i e nehenehe e rave

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’Ua fa’a’ite Moredekai i te itoito nā roto … ’e ’Ua fa’a’ite ’Esetera i te itoito nā roto … ’A ani i te tahi pae ’o te mau tamari’i ’ia tai’o i te Esetera 3:1–11 ’e i te tahi atu pae ’ia tai’o i te Esetera 4:10–17. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ohipa i te mea tā rātou i tai’o nō te fa’ahope i te mau pereota i ni’a i te tāpura ’ere’ere. I muri iho, ’a pāpa’i e fa’a’ite au i te itoito nā roto ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia tāpura i te mau mea tā te Metua i te ao ra e hina’aro nei ia rātou ’ia rave ’o tē tītau i te itoito. Nāhea tātou e nehenehe ai e riro mai ia Moredekai ’e ia Esetera ?

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau taime tā rātou i fa’aruru, e mea fifi ’ia rave i te ’ohipa ti’a. ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te mau parau itoito a Esetera « e haere ā vau i roto i te ari’i ra, ’e ’ia pohe au ra, pohe noa atu vau » (Esetera 4:16). E tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa i te mau parau a Esetera i ni’a ia rātou iho, nā roto i te monora’a « e haere ā vau i roto i te ari’i ra » i te hō’ē mā’itira’a ti’a terā rā, e mā’itira’a fifi, ’o tē tītauhia ia rātou ’ia rave. I muri iho, ’a ani ia rātou ’ia mono « pohe » i te tahi mea au ’ore ’o tē tupu mai nā roto i te ravera’a i te mea ti’a. Nō te aha e mea maita’i a’e ’ia rave i te ’ohipa ti’a, noa atu ē, tē vai ra te mau hōpe’ara’a fifi ?

  • Fa’a’ite i te video « Mā’iti i te ti’ara’a fifi a’e » (ChurchofJesusChrist.org), ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’aoti i ni’a i te hō’ē « ti’ara’a fifi a’e » i roto i tō rātou orara’a ē, e mā’iti rātou. ’A ’āparau e mea nāhea Iesu Mesia e riro ai ’ei hi’ora’a nō teie parau tumu.

Esetera 4:1–3, 10–17

E nehenehe te ha’apaera’a mā’a e tauturu iā’u ’e e ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

I roto i te hō’ē taime fifi, ’ua ha’apae Esetera ’e te ’āti Iuda i te mā’a. Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia māramarama i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua o te ha’apaera’a mā’a ?

Mau ’ohipari’i e nehenehe e rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē tāpura o te mau mea e nehenehe tā rātou e ha’apae i te mā’a nō te reira (mai te mea e hina’arohia, e nehenehe rātou e hi’o i te « Ha’apaera’a mā’a ’e te mau ō ha’apaera’a mā’a » i roto i te Mau māite i te Fa’aro’o, 66–69). I muri iho, ’a ani ia rātou ’ia tai’o i te Esetera 4:1–3, 10–17 nō te ’ite ē, nō te aha te ’āti Iuda ’e ’o Esetera i ha’apae ai i te mā’a. E fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē tumu e nehenehe rātou e hina’aro i te hō’ē tauturu ta’a ’ē nō ’ō mai i te Fatu ra, ’e ’a parau ia rātou ’ia fa’ariro i te reira tumu ’ei tuha’a nō tā rātou ha’apaera’a mā’a i roto i te sābati ha’apaera’a mā’a i muri nei.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia ha’uti mai ē, tē fa’ata’a ra rātou i te hō’ē hoa nō te aha rātou e ha’apae ai i te mā’a. E aha tā rātou e parau ? ’A fa’atoro ia rātou i ni’a i te Buka arata’i o te mau pāpa’ira’a mo’a, « ha’apae, ha’apaera’a mā’a » (scriptures. ChurchofJesusChrist.org) mai te mea e hina’aro rātou i te tauturu. ’A fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a ’a ha’apae ai ’outou i te mā’a nō te fāri’i i te tauturu a te Fatu. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a tā rātou i fāri’i nō ni’a i te ha’apaera’a mā’a.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

’A hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te hō’ē parau tumu tā ’outou i ha’api’i mai i roto i te piha ha’api’ira’a i teie mahana (hi’o te fa’ahorora’a tumu parau i roto i te Chants pour les enfants nō te mau mana’o). ’A ani manihini i te mau tamari’i ’ia hīmene i te reira hīmene ’e tō rātou ’utuāfare.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A ora i tā ’oe e ha’api’i ra. E mea pūai a’e tā ’outou ha’api’ira’a, mai te mea e nehenehe ’outou e fa’a’ite pāpū nā roto i te mau ’ohipa i tupu nō ’outou iho nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te orara’a i te ’evanelia. ’Ia mā’iti ana’e ’outou i te mau parau tumu nō te ha’api’i i te mau tamari’i, ’a feruri hōhonu nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia ora i te reira mau parau tumu mā te maita’i roa atu. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 13–14).

Nene’i