Mai, pe’e mai
18–24 nō māti. Mataio 13 ; Luka 8 ; 13 : ‘E tari’a tōna ’ei fa’aro’ora’a ra, e fa’aro’o ’oia’


« 18–24 nō māti.. Mataio 13 ; Luke 8 ; 13 : ’E Tari’a tōna ’ei Fa’aro’ora’a ra, e Fa’aro’o ’Oia’ » Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 18–24 nō māti. Mataio 13 ; Luka 8 ; 13 », Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
sitōna tei ineine ’ia ’ō’otihia

18–24 nō māti.

Mataio 13 ; Luka 8 ; 13

« E tari’a tōna ’ei fa’aro’ora’a ra, e fa’aro’o ’oia »

’A tai’o ai ’outou, ’a feruri i te mau uira’a a tā ’outou mau pīahi ’a tāmata ai rātou i te ta’a maita’i i te mau pōro’i o te mau parabole. E aha te mea e fifi ai ’ia ta’a maita’i ? Nāhea tā ’outou tuatāpapara’a e fa’aineine ai ia ’outou ’ia pāhono atu i tā rātou mau uira’a ?

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’aite mai

’A hi’o fa’ahou e tā ’outou piha ha’api’ira’a i « Te mau mana’o nō te tauturu i tā ’outou iho tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a » i roto Mai, pe’e mai—Nō te mau ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare. ’A ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mau rāve’a tā rātou i fa’a’ohipa nō te tuatāpapa i te Mataio 13 ’e Luka 8 ; 13.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 13:1–23

E ti’a i tō tātou ’ā’au ’ia ineine i te fāri’i i te parau a te Atua.

  • Nō te tauturu i te feiā tā ’outou e ha’api’i ra ’ia hi’ohi’o i te mau pōro’i o te parabole nō te ta’ata ueue huero, e nehenehe ’outou e ’āfa’i mai i te piha ha’api’ira’a te tahi mau huero, te hō’ē fa’ari’i repo, ’e te hō’ē fa’ari’i ’ōfa’i na’ina’i. ’A ani i te hō’ē pīahi ’ia tanu i te hō’ē huero i roto i te repo ’e te tahi i roto i te mau ’ōfa’i. E aha te huero e tupu maita’i a’e, e nō te aha ? Nāhea teie ha’api’ira’a e tū’ati ai i te parabole i roto i te Mataio 13:1–23 ? Nāhea tātou e nehenehe e fa’aineine i tō tātou ’ā’au ’ia fāri’i i te parau a te Atua ?

  • Nāhea ’outou e nehenehe ai e fa’a’ohipa i te parabole nō te ta’ata ueue huero nō te fa’auru i tā ’outou mau pīahi ’ia fa’aineine i to rātou ’ā’au ’ia fāri’i i te parau a te Atua ? E nehenehe ’outou e pāpa’i mau pipi ’e vetahi ’ē ni’a i te tāpura ’ere’ere. ’A ani i te mau pīahi ’ia tai’o i te Mataio 13:10–17 ’e ’ia ’imi e nāhea tō te Fa’aora fa’a’itera’a i te ta’a-’ē-ra’a i roto i tāna mau pipi ’e te tahi atu mau ta’ata tei fa’aro’o i tāna mau parabole. ’A ani i muri iho i te mau pīahi ’ia mā’imi i te mau ’īrava 18–23, nō te hi’o e aha te tumu « i turi ai » tō tātou tari’a ’aore rā i piri ai tō tātou mata i te mau mea pae vārua. E aha te arata’ira’a tā tātou e fāri’i nei i tō tātou nei ’anotau nō ’ō mai i te Atua ra e tāna mau tāvini ? Nā roto i tei hea mau rāve’a e tanu ai tātou i roto i te « repo maita’i » ? (’īrava 23).

  • E nehenehe ’outou e ani i te tahi mau pīahi ’ia haere ineine mai nō te ha’api’i i te hō’ē tuha’a o te pōro’i a Elder Dallin H. Oaks « Te parabole nō te ta’ata ueue huero » (Ensign ’aore rāLiahona, Me 2015, 32–35). E aha tā tāna pōro’i i hōro’a fa’ahou mai i tō tātou ’itera’a nō ni’a i te parabole ?

Mataio 13:24–35, 44–53

E tauturu te mau parabole a Iesu ia tātou ’ia māramarama i te tupura’a, te fā, ’e te faufa’a o tāna ’Ēkālesia.

  • Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau pīahi ’ia ta’a maita’i i te mau parau mau nō ni’a i te ’Ēkālesia tei ha’api’ihia i roto i te mau parabole a Iesu i roto i te Mataio 13 ? E nehenehe ’outou e tāpura i te tahi mau parabole i ni’a i te tāpura ’ere’ere (’a hi’o te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—Nō te mau ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare ’e Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita, 293–303). ’A ani i te mau pupu na’ina’i o te mau pīahi ’ia tuatāpapa i te parabole tāta’itahi ’e ’ia hi’o i te mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te tupura’a ’e te fā o te ’Ēkālesia. Hō’ē rāve’a nō te ha’aputu i te mau mana’o ato’a nā roto mai i te pupu tāta’itahi o te rēnira’a ïa i te hō’ē menemenera’a rahi i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e te pāpa’ira’a atu ’Ēkālesia a te Mesia (« te bāsileia o te ra’i »). ’A fa’a’ite atu te pupu tāta’itahi, e nehenehe rātou e pāpa’i i te tahi mea i roto i te menemenera’a tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te tupura’a ’e te fā o te ’Ēkālesia.

    Hōho’a
    ta’ata e tai’a ra e te hō’ē ’upe’a

    ’Ua riro te bāsileia o te ao mai te hō’ē ’upe’a a te ta’ata rava’ai.

  • E aha tā tātou i ha’api’i mai nō ni’a i te faufa’a ’ia riro ’ei melo nō te Ēkālesia nā roto mai i te mau parabole nō te tao’a rahi i roto i te fa’aapu ’e te poe tao’a rahi, tei ’itehia i roto i te Mataio 13:44–46 ? ’Ua fa’atusia paha te tahi mau pīahi (’aore rā te mau ta’ata tā rātou i mātau)—mau tusia rahi ānei ’aore rā e mea na’ina’i ānei—nō te riro ’ei mau melo nō te ’Ēkālesia. ’A ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mau tusia tā rātou i rave ’aore rā tā rātou i ’ite ia vetahi ’ē i te ravera’a nō te riro ’ei melo nō te ’Ēkālesia. E aha te mau ha’amaita’ira’a tei tae mai i pae hope’a ? ’A feruri i te fa’a’ite atu i te ’ā’amu a te peresideni Gordon B. Hinckley nō ni’a i te ofitie o te nu’u ihitai i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ». ’A ani i te mau pīahi ’ia feruri i te mea tei tura’i ia rātou ’ia fa’atusia nō te ’Ēkālesia ?

Mataio 13:24-30, 37-43

I te hope’a o teie ao, e ha’aputuputu te Fatu i te feiā parau-ti’a ’e e ha’amou ’oia i te feiā ’ino.

  • Nāhea e nehenehe ai ia ’outou e tauturu i tā ’outou mau pīahi ’ia tātara mai i te mau ha’api’ira’a nā roto mai i te parabole o te sitōna ’e te zizania o te tauturu ia rātou ’ia vai noa ’ei feiā mo’a itoito i te mau mahana hope’a nei ? ’A ha’amata i te ani i te hō’ē pīahi ’ia ha’apoto mai i te parabole ’e tōna aura’a. E riro te fa’a’itera’a i te hōho’a o te sitōna ’e te mau zizania ’ei tauturu nō roto mai i te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—Nō te mau ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare. E aha te tahi mau ha’api’ira’a i roto i teie parabole e au i tō tātou nei ’anotau ? Nō te aha e mea faufa’a roa ’ia ’ite ē e fa’ati’a te Fatu i tāna feiā mo’a ia « tupu ’āpipiti » (Mataio 13:30) e te feiā ’ino e tae noa atu i te taime nō te ’ō’otira’a ? Nāhea e nehenehe ai tātou ’ia tāpe’a pūai noa i tō tātou fa’aro’o i roto i teie huru vāhi, ’a ha’atihia ai tātou atoa i te ’ino ? Tē hōro’a mai nei te Parau Ha’api’ira’a ’e Te Mau Parau Fafau 86 i te tahi atu mau ’ite nō ni’a i te fa’a’ohipara’a i teie parabole i te mau mahana hope’a nei.

  • Tē parau mai nei te fa’ahitira’a parau a Elder L. Tom Perry i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » ē e nehenehe te mau zizania e fa’ahōho’ahia i te mau « peu ’ino o te ao nei » e tomo nei i roto i tō tātou orara’a. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia feruri e nāhea rātou e nehenehe ai e ’ite i teie huru zizania pae vārua, ’a pāpa’i i ni’a i te mau ’api parau e rave rahi mau parau mau nō te ’evanelia ’e te mau mana’o ’aore rā te mau peu hape nō te ao nei. ’A tu’u i te mau ’api parau i roto i te hō’ē fa’ari’i. ’A ani i muri iho i te mau pīahi ’ia mā’iti i te tahi mau api parau ’e ’a tāu’aparau e aha te mau parau mau ’e e aha te mau parau ha’avare. (E ’itehia e rave rahi o teie mau parau mau ’e teie mau parau ha’avare i roto i te mau a’ora’a nō te ’āmuira’a rahi ; e nehenehe ’outou e ’imi i te reira te mau mana’o.) Nāhea tātou e nehenehe ai e pe’e i te a’o a Elder Perry ’ia « fa’a’amu i te mea maita’i » i roto i tō tātou orara’a ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai.

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

E nehenehe ’outou e fa’ahiti ē e fa’ati’a mai te tai’ora’a nō te hepetoma i mua i te parau o te mau ta’ata tei pe’e ia Iesu ē « ’aita rā i pe’e fa’ahou iāna » (Ioane 6:66). ’A parau i te mau pīahi, e nehenehe e noa’a ia rātou te mau ’itera’a o te nehenehe e tauturu ia rātou ’e ia vetahi ’ē ’ia vai itoito noa i te Fatu.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Mataio 13 ; Luka 8 ; 13

« E parau mau, e ’ere ānei ?

’Ua fa’a’ite mai te peresideni Gordon B. Hinckley i te hō’ē ’itera’a o tā i fāri’i e te hō’ē ofitie nō te nu’u moana nō Asia tei riro mai ’ei melo nō te ’Ēkālesia aita i maoro a’enei :

« ’Ua fārerei au iāna hou ’oia ’a ho’i ai i tōna fenua ’āi’a. ’Ua paraparau māua nō ni’a i te mau [parau mau nō te ’evanelia], ’e ’ua parau atu vau i muri iho : ‘E ’ere tō ’outou nuna’a i te keretetiano. E aha te ’ohipa e tupu ’ia ho’i ’oe i tō ’oe fenua, e keretetiano ho’i ’oe, ’e, hau roa atu, e keretetiano momoni ?’

’Ua rumaruma tōna mata, e ’ua pāhono mai ra, « e au ’ore tō’u ’utuāfare. E riro rātou i te tīahi iā’u ’e ’ia fa’ariro iā’u ’ei ta’ata pohe. ’E nō tō’u orara’a a muri a’e ’e nō tō’u tōro’a, e riro te mau rāve’a ato’a i te ’ōpanihia iā’u ».

« ’Ua ui atu ra vau, ’ua hina’aro mau ānei ’oe e ’aufau i te hō’ē ho’o rahi nō te ’evanelia ?’

« ’Ana’ana a’era tōna nā mata rumaruma ’e te rarirari roimata i ni’a i tōna hōho’a mata ravarava nehenehe… ’a pāhono mai ai ’oia ē, «’e parau mau, e ’ere ānei ?’

« Ma te ha’amā, o vau i ui iāna i teie uira’a, ’ua pāhono atu ra vau, ‘’oia e parau mau’.

« Pāhono mai nei ’oia, ‘nō reira, e aha atu ā ïa’ ? » (« It’s True, Isn’t It ? » Ensign, Tiurai 1993, 2).

E ti’a ia tātou ’ia fa’a’amu i te maita’i

’Ua ha’api’i o Elder L. Tom Perry ē : « ’Ua ’itehia i taua ’enemi tahito ra o te mau ta’ata ato’a e rave rahi mau rāveʻa nō te ueue ātea ’e te ’ā’ano i te zizania. ’Ua ’itehia iāna te mau rāve’a nō te tomo roa i roto i te mo’ara’a o tō tātou mau fare. Nō te ’ā’ano o te ueuera’a te mau rāveʻa ’ī’ino o te ao nei, mai te huru ra ē, ’aita e rāve’a fa’ahou nō te vaere i te reira. Tē tae mai nei te reira nā roto mai i te niuniu ’e nā roto i te ’aore, i roto roa i taua iho ra mau mātini tā tātou ho’i i hāmani nō te ha’api’i ’e nō te fa’a’oa’oa ia tātou. ’Ua tupu ’āpipiti noa te sitōna ’e te zizania. E ti’a i te ta’ata ti’a’au i te fa’a’apu ’ia fa’a’amu ma tōna pūai ato’a i te mea maita’i ’e ’ia ha’apūai ’e ’ia fa’anehenehe i te reira ia ’ore te zizania e haru i te mata ’aore rā i te tari’a«  (« ’Te ’itera’a i te hau vai maoro ’e te patura’a i te mau ’utuāfare mure ’ore », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2014, 44).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’atumu i tā ’outou ha’api’ira’a i ni’a i te ha’api’ira’a tumu. ’A ha’apāpū ē te fa’atumu nei tā ’outou mau tau’ara’a parau i ni’a i te ha’api’ira’a tumu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. E nehenehe ’outou e nā reira nā roto i te anira’a atu i te mau pīahi ’ia tai’o nā mua a’e i te mau pāpa’ira’a mo’a, ma te fa’atumu i tā ’outou tau’ara’a parau i ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te anira’a i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu. (’A hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 20–21.)

Nene’i