Faufaʼa Tahito 2022
27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. Te mau Ari’i 1 17–19 : « ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna »


« 27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. Te mau Ari’i 1 17–19 : ‘’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna’ », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. Te mau Ari’i 1 17–19 », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : 2022

Hōho’a
Tē ti’a nei Elia i pīha’i iho i te fata ura

Tē ’aro nei Elia i te mau tahu’a nō Baala nā Jerry Harston

27 nō Tiunu–3 nō Tiurai

Te mau Ari’i 1 17–19

« ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna »

Te fā o te mau pāpa’ira’a mo’a—’e tā tā ’outou piha ha’api’ira’a—’o te patura’a ïa i te fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. ’A vaiiho i teie ’ōpuara’a ’ia arata’i i te mau fa’aotira’a tā ’outou e rave nō ni’a i te mau mea e ha’api’i ’e te mau uira’a e ui.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
’ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

Nō te tauturu i te mau melo o te piha ha’api’ira’a ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o nō ni’a i te Te mau Ari’i 1 17–19, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia feruri i te hō’ē upo’o parau nō teie mau pene tāta’itahi. E aha te mau ’īrava tei ha’aferuri ia rātou i teie mau upo’o parau ?

Hōho’a
’ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau Ari’i 1 17:8–16 ; 19:19–21

Te hō’ē anira’a ’ia fa’atusia, ’o te hō’ē ïa rāve’a nō te fa’a’ohipa i tō tātou fa’aro’o.

  • E nehenehe te hi’ora’a o te vahine ’ivi nō Zarephate e fa’auru i te mau pīahi i roto i te mau taime ’a tāmatahia ai tō rātou fa’aro’o. E nehenehe ’outou e ha’amata nā roto i te anira’a ia rātou ’ia tāpura i te mau mā’itira’a e tītau i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. I muri iho, e nehenehe rātou e tai’o i te ’ā’amu i roto Te mau Ari’i 1 17:8–16 ’e e paraparau nō ni’a i te mau mea tā teie ’ā’amu e ha’api’i nei ia rātou nō ni’a i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o. ’A fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te vahine ’ivi, ’e e nāhea tōna hi’ora’a i te fa’auru ia rātou ’ia fa’a’ohipa i tō rātou fa’aro’o. Nāhea tōna fa’aro’o i te ’aifāito i tō Elia tei fa’a’itehia i roto Te mau Ari’i 1 19:19–21? E hina’aro paha te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau tusia tā rātou i rave nō te Fatu, ’e e mea nāhea tōna ha’amaita’ira’a ia rātou.

  • E nehenehe ato’a te ’ā’amu nō te vahine ’ivi nō Zarephate e ha’api’i mai ia tātou nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a e fāri’ihia nā roto mai i te tusia. E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia feruri nāhea rātou ’ia pāhono i te mau fa’ahitira’a parau mai teie : « E’ita e mara’a iā’u ’ia ’aufau i te tuha’a ’ahuru » ’aore rā, « e mea rahi roa tā’u ’ohipa nō te fāri’i i te hō’ē ’ohipa aupurura’a ». E aha tā Te mau Ari’i 1 17:8–16 e ha’api’i nei ia tātou ’o tē nehenehe e fa’aau i ni’a i teie mau fa’ahitira’a parau ? Nāhea tō tātou ’itera’a nō ni’a i te Fa’aora e tauturu ai ia tātou ’ia ani-ana’e-hia ia tātou ’ia fa’atusia ? E nehenehe ato’a te mau parau a Elder Lynn G. Robbins i roto « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » e tauturu.

Te mau Ari’i 1 18:17–39

« ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna ».

  • E nehenehe te hō’ē tāu’aparaura’a nō ni’a i te Te mau Ari’i 1 18:17–39 e tauturu i te mau pīahi ’ia fafau rahi atu ā ia rātou ’ia pe’e ia Iesu Mesia ’e ’ia ti’aturi iāna. I muri iho i te hi’opo’ara’a i te ’ā’amu ’e te piha ha’api’ira’a, e nehenehe ’outou e pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te uira’a tā Elia i ui atu i te mau ta’ata nō ‘Īserā’ela : « Mai te aha te maoro о tena na fē’a’a-piti-ra’a ? » (’īrava 21). ’A vaiiho i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō ni’a i te aura’a o teie uira’a. E aha te tahi mau tumu e « fē’a’a piti » ai te ta’ata (’oia ho’i e ’ōti’ati’a, e tapitapi, ’aore rā, e tūte’ite’i ai) i roto e pe’e ānei i Fatu ’e e pe’e ānei ’ia Baala ? Nō te aha tātou e pāpū ’ore ai i te tahi taime nō ni’a i te pe’era’a ia Iesu Mesia ? E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau ’itera’a tei tauturu ia rātou ’ia mā’iti ’ia pe’e i te Fa’aora.

Hōho’a
Te ti’a nei Elia i ni’a i te papa

Hō’ē fa’a’itera’a tāpa’o o te Te mau Ari’i 1 19:11–12. Te peropheta, © hōho’a nā Robert Booth Charles/Bridgeman

Te mau Ari’i 1 19:1–12

Pinepine te Fatu i te paraparau ma te marū ’e te ’ōhie.

  • E rave rahi ta’ata e ’aro nei nō te ’ite ē, e aha te taime e paraparau mai ai te Fatu ia rātou. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite maita’i a’e i te reo o te Fatu, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia tai’o i te Te mau Ari’i 1 19:1–12 ’e ’ia fa’a’ite mai e aha tā Elia i ha’api’i mai. Penei a’e e nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau ’itera’a tei ha’api’i ia rātou i te mau rāve’a rau e nāhea te Fatu i te paraparau ia rātou. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te video « How Can I Feel the Holy Ghost More Often ? [Nāhea vau e ’ite pinepine atu i te Vārua Maita’i ?] » (nō roto mai « Mata ’e mata e te peresideni Eyring ’e ’o Elder Holland » [ha’apūrorora’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a te ao nei, 4 nō Māti 2017], ChurchofJesusChrist.org).

  • Nō te tauturu i te ’āparaura’a nō ni’a i te pereota « e reo iti ha’iha’i », e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau tao’a (’aore rā, te mau hōho’a o te mau tao’a) ’o tē nehenehe e tauturu i te mau pīahi ’ia feruri i te pereota. E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite i te tahi atu mau hi’ora’a. Nō te aha te mau ta’o « iti » ’e « ha’iha’i » e riro ai ’ei mau rāve’a maita’i nō te fa’ata’a i te reo o te Vārua ? Nō te tahi atu mau fa’ata’ara’a, e nehenehe te mau pīahi e tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a mai te Helamana 5:30 ; 3 Nephi 11:3–7 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:22–23 ; 8:2–3 ; 9:8–9 ; 11:12–14 ; 36:2. E nehenehe rātou e fa’a’ite mai i te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te ’itera’a i te Vārua. E aha tā teie mau pāpa’ira’a mo’a e parau nei nō ni’a i te mea e tītauhia ia tātou ’ia rave nō te fa’aro’o i te reo o te Fatu ? E nehenehe te mau video « Feeling the Holy Ghost [Te ’itera’a i te Vārua Maita’i] » ’aore rā, « Voice of the Spirit [Te reo o te Vārua] » e riro ’ei mea maita’i (ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
ītona nō te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te vahine ’ivi nō Zarephate.

’Ua parau Elder Lynn G. Robbins : « ’Ua māramarama Elia i te parau ha’api’ira’a ē, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a i muri a’e i te tāmatara’a o tō tātou fa’aro’o [hi’o Etera 12:6 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:5]. E ’ere ’oia i te ta’ata ’ā’au pipiri. ‘Ei tāvini nā te Fatu, tei reira Elia nō te hōro’a, ’eiaha nō te rave [hi’o Te mau Ari’i 1 17:13–16]. […] Hō’ē tumu e fa’ahōho’a ai te Fatu i te mau parau ha’api’ira’a nā roto i te mau huru ta’a ’ē roa, nō te fa’a’ore ïa i te mau ’ōtohera’a. Mai te mea ’ua hina’aro te Fatu ’ia ’aufau ato’a te vahine ’ivi veve roa a’e i tāna lepeta, e aha ïa te vaira’a o te feiā ato’a e mana’o ra ē, e ’ere i te mea tano ’aore rā, i te mea ’ōhie ’ia fa’atusia ? » (« Tuha’a ’ahuru—hō’ē fa’auera’a nō te feiā veve ato’a », Liahona, Mē 2005, 35).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’Ia riro ’ei mauha’a ha’eha’a nō te Vārua. « Tā ’outou fā ’ei ’orometua ha’api’i e ’ere ïa te hōro’ara’a i te hō’ē ha’api’ira’a fa’ahiahia, ’o tē tauturura’a rā ia vetahi ’ē ’ia fāri’i i te mana o te Vārua Maita’i, ’o ’oia ho’i te ’orometua ha’api’i mau.(Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 10).

Nene’i