Faufaʼa Tahito 2022
25–31 nō Tiurai. Esetera : « I haere mai ’oe … nō te hō’ē tau mai teie te huru »


« 25–31 nō Tiurai. Esetera : ‘I haere mai ’oe… nō te hō’ē tau mai teie te huru’ », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 25–31 nō Tiurai. Esetera », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : 2022

Hōho’a
Esetera e pure ra

Esetera, nā James Johnson

25–31 nō Tiurai

Esetera

« I haere mai ’oe… nō te hō’ē tau mai teie te huru »

’Ua ’ite maita’i ānei ’outou i te mau melo ’o tā ’outou piha ha’api’ira’a ? E tāmata i te ’ite maita’i a’e i te hō’ē melo o te piha ha’api’ira’a i te hepetoma tāta’itahi. Nā te reira e tauturu ia ’outou ’ia feruri i tō rātou mau hina’aro ’a fa’aineine ai ’outou i te ha’api’i (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 7).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite i te ta’ata e pārahi ra i pīha’i iho, i te hō’ē mea tā te Vārua i ha’api’i ia rātou, te hō’ē mea tei māramarama-rahi-hia e rātou, ’aore rā, te hō’ē mea tā rātou i fa’aau i tō rātou orara’a a tai’o ai rātou i te buka a Esetera. I muri iho e nehenehe te tahi pae o rātou e fa’a’ite mai i te piha ha’api’ira’a tā’āto’a.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Esetera

Tē tu’u nei te Fatu ia tātou i roto i te mau tupura’a i reira e nehenehe ai ia tātou ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

  • ’Ua ’imi te mau melo nō tā ’outou piha ha’api’ira’a i te mau rāve’a ’a fa’ati’a ai te Fatu ia Esetera ’ia fa’aora i te ’āti Iuda, mai tei parauhia i roto i te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai— nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mea tei ’itehia ia rātou. ’Aore rā, e nehenehe ’outou e ’imi ’āmui i te tahi mau hi’ora’a (hi’o Esetera 2:21–23 ; 3:10–14 ; 4:14–16). E aha tē nehenehe ia tātou ’ia rave nō te ’ite i te rima o te Atua i roto i tō tātou orara’a ? I roto i te fa’ahitira’a parau a Elder Neil L. Andersen i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » tē vai ra hō’ē pāhonora’a i teie uira’a.

  • Nō te tauturu i te mau melo o tā ’outou piha ha’api’ira’a ’ia feruri nō ni’a i te huru o tō te Fatu fa’aineinera’a ia rātou « nō te hō’ē tau mai teie te huru » (Esetera 4:14), ’a ani ia rātou ’ia tai’o i te Esetera 4:10–17. E mea nāhea te mau parau a Moredekai ia Esetera i te tauturura’a iāna ’ia rave i te fa’aotira’a ’ia pāruru i tōna nūna’a ? Mai tā te Atua i tu’u ia Esetera i roto i te hō’ē tupura’a e nehenehe ai iāna ’ia fa’aora i te ’āti Iuda, e aha te tahi mau huru tupura’a tāna e tu’u nei ia tātou i roto, ’ia nehenehe ia tātou ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia riro ’ei mau mauha’a maita’i a’e i roto i tōna rima ? E nehenehe te tai’ora’a i te fa’ahitira’a parau a te tuahine Virginia U. Jensen i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » e fa’auru i te mau pīahi ’ia feruri i te mau taime ’a feruri ai rātou ē, e mauha’a rātou nā te Fatu. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau ’itera’a, mai te au i te arata’ira’a a te Vārua.

Esetera 4

Tē fa’a’ite nei te ha’apaera’a mā’a i tō tātou ti’aturira’a i ni’a i te Fatu.

  • E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te Esetera 4 nō te tāu’aparau i te mau ha’amaita’ira’a e roa’a mai nā roto i te ha’apaera’a mā’a. E nehenehe ’outou e ani i te hō’ē pīahi ’ia hi’ohi’o fa’ahou i te mau ’ohipa i tupu tei arata’i ia Esetera ’e i te tahi atu mau ’āti Iuda ’ia ha’apae i te mā’a. Nō te aha rātou i mā’iti ai e ha’apae i te mā’a ? Nō te aha tātou e mā’iti ai e ha’apae i te mā’a ? E hina’aro paha ’outou e hi’o ’āmui fa’ahou i te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te ha’apaera’a mā’a, mai te Isaia 58:6–12 ’e Mataio 4:1–4 ; 17:14–21 (hi’o ato’a i te Buka arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Ha’apae i te mā’a, Ha’apaera’a i te mā’a », scriptures.ChurchofJesusChrist.org). Penei a’e e nehenehe ’outou ’aore rā, te tahi mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau ’itera’a ’o tē fa’a’ite e nāhea te ha’apaera’a mā’a i te hōro’a mai i te pūai o te Fatu i roto i tō tātou orara’a.

Esetera 3:1–11 ; 4:10–17 ; 5:1–4

E tītau-pinepine-hia te itoito rahi nō te rave i te ’ohipa ti’a.

  • E nehenehe te mau ’ā’amu ’o Moredekai ’e ’o Esetera, tei ti’a nō te parauti’a, e fa’auru i te mau pīahi ’ia fāri’i i te itoito nō te rave i te ’ohipa ti’a. E nehenehe ’outou e ani i te ’āfara’a o te piha ha’api’ira’a ’ia tai’o nō ni’a ia Moredekai (hi’o Esetera 3:1–11) ’e i te tahi atu ’āfara’a ’ia tai’o nō ni’a ia Esetera (hi’o Esetera 4:10–17 ; 5:1–4). ’Āhiri ē, tei i’ō nei rāua i teie mahana, e aha tā Moredekai ’e tā Esetera e parau mai nō te fa’aitoito ia tātou, i te taime e mea teimaha ’ia rave i te mea ti’a ? E nehenehe ato’a te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau taime ’a tītauhia ai ia rātou ’ia rave itoito. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te video « Itoito » (ChurchofJesusChrist.org) ’aore rā, e ani i te mau pīahi ’ia hīmene ’aore rā, ’ia tai’o i te mau parau o te hō’ē hīmene nō ni’a i te ti’ara’a nō te parau mau, mai te « ’A ha’apa’o » (Te mau Hīmene, no. 143). I muri iho ’a ’āparau i te mau mea tā te video e ha’api’i ra nō ni’a i te roa’ara’a te itoito.

    Hōho’a
    Esetera ’e te ari’i

    Esetera i mua i te ari’i, nā Minerva K. Teichert

Hōho’a
ītona nō te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te rima o te Atua

’Ua ha’api’i Elder Neil L. Andersen:

« I te tahi mau taime, e nehenehe tātou e ’ite i te rima o te Fatu i roto i te orara’a o vetahi ’ē terā rā e uiui tātou ē, ’nāhea e nehenehe ai iā’u ’ia ’ite māramarama a’e i tōna rima i roto i tō’u iho orara’a ?’

« Mai te mea e ha’apa’o ’outou i te mau fa’auera’a ’e e pure ma te fa’aro’o nō te ’ite i te rima o te Fatu i roto i tō ’outou iho orara’a, tē fafau atu nei au ia ’outou ē, ’e fa’a’ara’ara maita’i ’oia i tō ’outou mata vārua, ’ei reira ’outou e ’ite māramarama a’e ai ē, ’aita ’outou i vai ’ōtahi noa » (« ’Ia tae i tō ’oe ra hau », Liahona, Mē 2015, 121–22).

« Nō te hō’ē tau mai teie te huru ».

’Ua ha’api’i te tuahine Virginia U. Jensen ē : « ’Aita vau e ti’aturi nei ē, e mea hape noa tō ’outou ’e tō’u nei taera’a mai i’ō nei i teie taime ta’a ’ē roa. Tē ti’aturi nei au ē, mai ia Esetera i tahito ra, ’ua tae mai tātou i te bāsileia nei i te hō’ē tau mai teie te huru’ [Esetera 4:14], i te taime e nehenehe tā tātou fa’aurura’a, tō tātou hi’ora’a, tō tātou pūai, ’e tō tātou fa’aro’o, e ti’a mai te hō’ē patu pāruru i te ’are rahi o te ’ino e ha’amata’u nei ’ia horomi’i i tō tātou mau fare, tō tātou mau ’utuāfare, ’e tei herehia e tātou » (« Creating Places of Security [Fa’ati’ara’a i te mau vāhi pārurura’a] », Ensign, Nov. 1997, 89).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A haere nā mua i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ia riro te mau pāpa’ira’a mo’a ’ei puna mātāmua nō tā ’outou tuatāpapara’a ’e te fa’aineinera’a. ’Eiaha ’ia mo’ehia ia ’outou ē, e tū’atira’a te mau parau a te mau peropheta nō teie tau nō te mau buka pāpa’ira’a mo’a, ’e e mau pāpa’ira’a mo’a ato’a. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 17–18.)

Nene’i