’Episekōpora’a
Te tahi atu mau ha’amāramaramara’a e tū’ati i te mau fare purera’a


« Te tahi atu mau ha’amāramaramara’a e tū’ati i te mau fare purera’a », Te fa’afāna’ora’a i te mau fare purera’a ’e te tahi atu mau vāhi ha’amorira’a (2021)

« Te tahi atu mau ha’amāramaramara’a e tū’ati i te mau fare purera’a », Te hōro’ara’a i te mau fare purera’a e te tahi atu mau vāhi ha’amorira’a

Te tahi atu mau ha’amāramaramara’a e tū’ati i te mau fare purera’a

Te anoihi

’Ia ’itehia i roto i te mau fare purera’a te mana’o tura nō Iesu Mesia, ’e ’ia fa’a’ite te reira i te ti’aturira’a o te mau melo iāna. E tu’uhia te mau hōho’a nō Iesu Mesia i te mau vāhi fāri’ira’a o te fare purera’a, nō te fa’a’ite i te reira ti’aturira’a pū. ’Eiaha te mau vāhi fāri’ira’a ’ia tu’uhia te tahi mau mea fa’anevaneva mai te mau tauiha’a fa’a’ite’itera’a, te mau tāpura piara’a parau, te mau fa’a’ite’itera’a, te mau ’aira’amā’a ’e te mau ’iri. E mea tano te mau anoihi nō ni’a ia Iesu Mesia, te mau ’ā’amu nō te pāpa’ira’a mo’a ’e te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, nō te mau aroā ’e te mau piha ha’api’ira’a.

E mā’iti te peresideni titi ’aore rā te tahi atu feiā fa’atere i fa’auehia i reira, i te anohi i roto i te tāpura fa’ata’a o te mau anoihi tei ha’amanahia e te ’Ēkālesia, nō te mau fare purera’a. E nehenehe te fa’atere nō te mau vāhi patuhia e fa’a’ite i te tāpura fa’ata’a nō te mau anoihi i te feiā fa’atere, i te taime e hina’arohia te anoihi ’āpī. I te rahira’a o te taime, ’aita te anoihi mai te tahi atu vāhi e fa’ati’ahia. Nō te mau tītaura’a ta’a ’ē, tītau-roa-hia e nā roto i te fa’atere nō te mau vāhi patuhia.

’Aita te anoihi e tu’uhia i roto i te piha purera’a, ’aore rā i pīha’i iho i te vāhi bāpetizora’a. ’Aita te mau ti’i, te mau mēnema ha’amana’ora’a, te mau papa’i pēni ’e te mau hōho’a taimana tāpiripiri e fa’ati’ahia i roto ’e nā rāpae i te fare. ’Aita teie ture e ha’apa’ohia nō te mau ’ohipa anoihi i reira e rave rahi matahiti te maoro i teienei.

Te mau mātini nene’i hōho’a

E fa’aotihia te ho’ora’a mātini nene’ira’a hōho’a nā roto i te mau arata’ira’a a te piha tōro’a ārea, tei niuhia i ni’a i te mau hina’aro o te ’āmuira’a iho. E hōpoi’a nā te pupu fa’atere nō te mau vāhi patuhia ’ia ho’o mai i te mau mātini nene’i hōho’a nō te mau piha tōro’a titi ’e te mau pū mātēria o te fare purera’a.

Mai te mea e tītauhia te ’atu’atura’a ’aore rā te tātā’ira’a, e tāniuniu te feiā fa’atere nō terā iho vāhi i te ta’ata tātā’i mai te mea tē vai ra te tahi parau fa’aura’a. ’Aita ana’e, e fārerei te feiā fa’atere nō terā iho vāhi i te pupu fa’atere nō te mau vāhi patuhia, nā rātou e tārena ’e e ’aufau i te reira.

Te mau tauiha’a mai te pāpie ’e te ’inita, e ho’ohia mai ïa e te mau ’āmuira’a i reira, ma te fa’a’ohipa i te moni tātuha’a a te ’āmuira’a iho.

Te mau fa’a’una’una

E nehenehe te mau fa’a’una’una nō te mau ’ōro’a ta’a ’ē, te mau fa’aipoipora’a ’e te mau ’ohipa mai te reira ’ia tāmauhia i roto i ’e nā rāpae i te fare, nō te hō’ē tau poto. ’Aita e fa’a’una’una i roto i te piha purera’a nō te mau purera’a ’ōro’a, maori rā te tahi tiare. ’Aita e fa’aitoitohia nei ’ia tu’u i te fa’a’una’una i roto i te mau vāhi fāri’ira’a, ’ia fa’atumu noa te mana’o i ni’a i te mana’o tura nō te Fa’aora.

’Ei fa’a’una’una tanoa noa ’e te moni ’ore. ’Eiaha roa te reira e fa’atupu i te ’ati auahi. ’Ia ha’apa’o-tāmau-hia te mau ture ’e te mau fa’aturera’a fenua nō ni’a i te auahi ’e te pārurura’a i te fifi tīa’i-’ore-hia.

Te tauiha’a tūreiara’a nō te mau taime rū

’Aita te mau pāroita ’e te mau titi e ho’o mai ’aore rā e fāri’i i te mau rāve’a niuniu pe’e’utari ’aore rā i te rāve’a rātio nō te fa’a’ohipa nō te taime rū ’aore rā nō te tāmau i roto i te hō’ē fare purera’a. Tē fa’aitoitohia nei te feiā fa’atere ’ia ’imi i te mau ta’ata ’o tē vai ra tā rātou iho mau tauiha’a nō te tauturu i te mau hina’aro ta’a ’ē o te pāroita ’e te titi.

Te tauiha’a nō te mau patereareha

Tē vai ra te taime varavara ’aita e mātini rorouira nā te patereareha (tāna iho ānei mātini rorouira ’aore rā, ’aita e roa’a ’ia fa’a’ohipa i te mātini rorouira i roto i te piha tōro’a a te pāpa’i parau, i te fare purera’a). I terā taime, e nehenehe te peresideni titi e fa’ati’a ’ia ho’ohia mai te hō’ē mātini rorouira ’e e tu’u atu ’oia i te parau anira’a nā roto i te fārereira’a i te fa’atere nō te mau vāhi patuhia. E ho’o te mau titi i te mau tauiha’a fa’aharuharura’a nā te mau patereareha ma te fa’a’ohipa i te moni tātuha’a a te ’āmuira’a iho (LUBA).

Te tino moni e anihia ’ia ’aufau

’Aita te mau melo e anihia te hō’ē tino moni ’aore rā te moni tārahu nō te fa’a’ohipa i te mau fare purera’a ’aore rā te mau faufa’a a te ’Ēkālesia nō te mau tāmā’ara’a fa’aipoipora’a, te mau hunara’a, te mau putuputura’a ’utuāfare, te mau putuputura’a misiōnare, te mau pō hīmenera’a i fa’ati’ahia ’aore rā te tahi atu mau fa’a’ana’anataera’a mai te reira te huru.

Te mau reva

E nehenehe te reva o te fenua e hutihia i ni’a i te vāhi fatuhia e te ’Ēkālesia ’oi ha’apa’ohia a’e te mau arata’ira’a nō te fenua. E nehenehe e tāmauhia te reva i roto i te mau fare a te ’Ēkālesia nō te tahi mau ’ohipa ta’a ’ē. E ’ere nō te here ’āi’a e tītauhia ’ia tāmau-noa-hia te reva o te fenua i te mau vāhi ha’amorira’a.

Te ha’api’ira’a i te fare ’e te fāri’ira’a tamari’i tāmahana

Noa atu tē fa’aitoito ’ū’ana nei te ’Ēkālesia i te ha’api’ira’a, ’aita te mau fare purera’a e fa’a’ohipahia ’ei fare ha’api’ira’a ’aore rā ’ei fare fāri’ira’a tamari’i tāmahana, ’aore rā nō te fa’atupura’a i te mau ’ohipa nō te ha’api’ira’a i te fare iho.

E fa’atupu te ha’apa’ora’a i teie fa’aturera’a i te pārurura’a ’e e’ita te ’Ēkālesia e fa’atutehia.

Te mau tauiha’a pe’e’utari ’e video

E fa’a’ohipahia te mau tauiha’a pe’e’utari ’e video nō te ’ohipa noa e ’ere i te tapiho’ora’a, nō te ’ohipa a te ’Ēkālesia, mai tei fa’ati’ahia e te peresidenira’a titi ’aore rā te ’episekōpora’a. E pōnao-māite-hia te mau tauiha’a ato’a i te taime ’aita te reira e fa’a’ohipahia. E’ita e nehenehe e tātara i te reira i rāpae nō te ’āfa’i i te fare ’aore rā nō te fa’a’ohipa nōna iho.

Te fa’a’ohipa-’āmui-ra’a i te mau faufa’a

Tītauhia te parau fa’ati’a nō te fa’a’ohipa-’āmui-ra’a i te mea fatuhia e te ’Ēkālesia, te fa’a’ohipara’a i te vāhi fatuhia e te ’Ēkālesia, te mau ’ūputa ’āua, te mau purūmu, te mau ’ōti’a ’e te mau fa’aaura’a ’ia tere nā ni’a iho i tōna fenua.

Te mau tāpa’o fare

Mai te mea e uira’a tā te peresideni titi nō ni’a i te mau tāpa’o fare nō te mau fare a te ’Ēkālesia, e paraparau ’oia i te fa’atere nō te mau vāhi patuhia.

Te mau mātini tūra’i hiona

E hōro’ahia te mau mātini tūra’i hiona fatuhia e te ’Ēkālesia i te mau fare purera’a tāta’itahi mai te mea e hina’arohia. E nehenehe te mau melo o te ’Ēkālesia e fa’a’ohipa i teie mau tauiha’a nō te tāmā i te mau haerera’a ta’ata nā te hiti fare purera’a. E fa’ata’a te feiā fa’atere i teie mau ’ohipa nō te mau melo pa’ari noa, ma te fa’auera’a e ha’apa’o maita’i i tā rātou fa’a’ohipara’a ’eiaha te tahi fifi ’ia tupu.

Te fenua vata a te ’Ēkālesia

E’ita te mau fenua vata e fa’a’ohipahia ’aore rā e fa’aeahia ma te parau fa’ati’a ’ore a te peresideni ārea. I te tahi mau taime, e nehenehe te mau melo nō terā iho vāhi e fa’a’ohipa i te mau vāhi vata a te ’Ēkālesia nō te hō’ē tau poto ’ei vāhi tanura’a. ’A fārerei atu i te fa’atere iho nō te mau vāhi patuhia, nō te mau uira’a ’aore rā nō te ani i te parau fa’ati’a.

Nene’i