Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 5: Faaafaro i te mârôraa


Tuhaa haapiiraa 5

Faaafaro i te mârôraa

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama e, e tupu ihoa te mana‘o taa ê i roto i te faaipoiporaa e na roto i te faaafaroraa i te mau mârôraa, e ti‘a i te auraa i te puai mai e e pautuutu mai te faaroo, te varua itoito, e te huru o te taata.

  • Ite mai e nahea ia faaohipa i na taahiraa tootoru no te faaafaro i te mârôraa.

  • Maramarama i te mau ture no te tauaparauraa i te mau fifi ia tu atu te mana‘o.

Imi i te mau rave‘a no te mau mana‘o taa ê

Ua faaite mai Elder Joe J. Christensen no te Hitu Ahuru: « E tupu mai ihoa i te mau mana‘o taa ê i rotopu na piti taata faaipoipo maramarama. Ia ite papû tatou e nahea ia faaafaro i te reira, o ta tatou ïa tamataraa. E tuhaa te reira no te faanahoraa ia riro te faaipoiporaa maitai i te mea maitai a‘e ».1

Ua tapa‘o Elder Robert E. Wells no te Hitu Ahuru e, inaha ho‘i e hiro‘a taa ê e e iteraa taa ê ta te tane faaipoipo i ta te vahine, ua ruuruuhia raua i te tahi taa-ê-raa: « Tera râ, eiaha no te mea e mana‘o taa ê e vai ra, ua tano ïa te hoê e ua hape te tahi–e aore râ ua tano te hoê avei‘a e ua hape te tahi … Noa’tu e, te vai ra te taa-ê-raa i te mana‘o, i te huru, e aore râ i te hiro‘a, e nehenehe ta te tane e ta te vahine e riro ‘ma to ratou aau i au-tahi-maite-hia i te au maite e te aroha, te tahi i te tahi’ (Mosia 18:21) ».2

E riro mai te mau taa-ê-raa i rotopu i na hoa faaipoipo ei haamaitairaa ia here mai raua i te tahi e te tahi e ia haapii mai raua ia ohipa amui ; e riro ïa to tera hinaaro e to tera aravihi i te turu mai, e e roaa ai i na taata faaipoipo toopiti i te faaoti rahi a‘e i te taata hoê.

Te peapea râ, e rave rahi taata faaipoipo e ore e manuia ia tu te mana‘o ma te hau. O Deborah Tannen, te hoê taata haapii e te papa‘i buka ho‘i, teie ta’na faahohoaraa no te nunaa e ora ra i te pae too‘a o te râ, o te nunaa ïa « e peu mârô » to’na e o te mata ra i te tahi taata « ma te mana‘o faahemo ».3 Te hopearaa no te reira, o te peu haamâ ore ïa, te faaheporaa i mua i te ture, e te mau tiribuna ho‘i o te î i te taata e imi ra ia faaafarohia i ta ratou mau mârôraa.

Aita ana‘e e afaro mai, e u‘ana roa te mau taa-ê-raa e e tupu roa mai te mârôraa papû, mai tei itehia nei i te numera taata faaipoipo tei taa i ni‘a i teie fenua, o te faaite nei ho‘i e, ua fatata roa te afaraa o te mau taata faaipoipo i te Hau Amui no Marite e taa nei i te hopea. Aita ana‘e râ taua mau faaipoiporaa ra, tei î ho‘i i te mârôraa, e hope ma te taaraa o na tino faaipoipo, e tupu mai ïa te tahi fifi e rave rahi, mai te oaoa ore, te mauruuru ore, te haumani-roa-raa, e te faataaraa.

Te hopearaa pinepine no te faataaraa e te mârôraa, o te mau tamarii ïa e tafifi nei roto i to ratou oraraa. O Linda Waite no te University of Chicago e to’na hoa papa‘i buka Maggie Gallagher, ua faaite mai raua: « Te mau tamarii e ora ra e te metua tootahi, ia faaauhia ratou e te tamarii e ora ra e te metua tei tape‘a i faaipoiporaa, e riro mai te rahiraa o ratou ei taata veve, e roo ratou i te fifi ea e te aehuehuraa, e riro ratou i te rave i te ino e i te faaite mai ho‘i i te tahi atu faahaerea huehue, e taupupu te auraa e te utuafare e e te taata tupu, e ia paari mai, aita ta’na haapiiraa e hope e aita atoa e faaipoiporaa hau e te toro‘a maitai ».4

Faaafaroraa manuia i te mârôraa

No te faaafaroraa manuia i te mârôraa, e titauhia ia haapae i te haapa‘o ia’na ana‘e iho, ma te imi i te mana‘o tu, e ma te mata papû i te mau tu‘atiraa eiaha râ i te mau taa-ê-raa. E titau atoa te faaafaroraa i te mau aravihi no te haaparareraa mana‘o maitai, te ohipa-amui-raa, e te hinaaro ia ite-tahoê-mai i te mau rave‘a tano no te mau fifi. E riro paha te faaafaroraa i te mârôraa ei haamauiuiraa, te tuhaa maitai râ no te reira, o te oraraa ïa te nehenehe e patu atu i te faaroo, te varua itoito, te huru, e te parau-ti‘a.

Ua parau Elder Loren C. Dunn no te Hitu Ahuru: « E hinaaro rahi to tatou, peneia‘e o te hinaaro rahi roa a‘e i to te matamua ra, ia imi tatou i roto ia tatou iho ia mahiti mai te peu no te faaturaraa i te tahi e te tahi, ma te apiti i te aroha e te faaoreraa hapa, no te faauru i ta tatou mau ohipa e vetahi ê ; ia parau atu i to tatou mana‘o ma te hau ; ia tamarû i to tatou reo e ia patu i ni‘a i te niu hoê ma te feruri e, ia reva te vero, e ti‘a faahou â tatou i reira no te ora mai i te tahi e te tahi ».5

Te haapii mai nei te evanelia ia haapae i te mârôraa. Ua faaue te fatu, « Ia tahoe ; e mai te mea aita outou e riro ei hoe ra e ere hoi outou no’u nei » (PH&PF 38:27). Ua haapii Oia i te Ati Nephi e, o te diabolo te puna no te mârôraa: « Eiaha ei mârô i rotopu ia outou mai tei tupu a‘enei … O tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere oia i ta’u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô, e ua faaitoito oia i te aau no te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te riri » (3 Nephi 11:28–29).

Ia hoê raua, e mea ti‘a i te mau taata faaipoipo ia pato‘i i te mana‘o mârô ; e mea ti‘a ia raua ia haapii ia tatara i te mârôraa na roto i te rave‘a au. E afaro mai te tahi mau mârôraa ia ma‘iti te hoê taata eiaha ia pahono i te parau patiatia, e aore râ ia tatarahapa te hoê taata e ia taui oia i to’na huru. E mea pinepine teie tauiraa i te faaitoito atu i te tahi taata ia taui atoa mai. E rave rahi mârôraa te nehenehe e afaro mai ia mata papû na hoa faaipoipo ia tamata ia maramarama i te tahi eiaha râ ia taui i te tahi.

Arata‘iraa mai te papa‘iraa mo‘a

E horo‘a te mau papa‘iraa mo‘a i te tahi arata‘iraa no te arai e no te faaafaro i te mârôraa. Ua faaara te arii Beniamina i to’na nunaa ia haapae i te mârôraa: « E mau taata e, e ara o te tupu te mârô i rotopu ia outou » (Mosia 2:32). Ua faaite mai Alama e, ua riro te here i te hoê viretu e arai i te mârôraa. Ua haapii oia e « ia aroha te taata atoa i to’na taata tupu mai ta’na e aroha ia’na ihora, ia ore te mârô ia tupu i rotopu ia ratou ra » (Mosia 23:15). Ua faaue te Fatu i To’na feia ia « faaea na i te tatama‘i atu te tahi i te tahi » (PH&PF 136:23) ma te ani ia ratou ia « hoê a‘e ratou » mai Ia’na e te Metua ho‘i (Ioane 17:11).

E riro atoa te faafariuraa i te evanelia i te hopoi mai i te hau e te auraa. I muri mai te taviniraa a te Faaora i rotopu i te Ati Nephi e te Ati Lamana ho‘i, « ua hope te taata i te fenua e ati noa’‘e… i te faafariuhia i te Fatu, aita roa e mârô e te tama‘i i roto ia ratou… no te aroha o te Atua tei roto i te aau o te mau taata. E aita atoa’tura te feii, te mârô, te tiarepu… e aita hoi e feia i roto i te mau taata i hamanihia e te rima o te Atua ra tei hau ia ratou i te oaoa » (4 Nephi 1:2, 15–16).

Te mau tane e te mau vahine tei faafariu-papû-hia–o te tutava ra i te here i te tahi e te tahi e i te turu i te maitai o te tahi–o ratou te faaafaro ohie i te mau taa-ê-raa e tae mai i roto i to ratou oraraa.

Te hoê hi‘oraa no te faaafaro i te mârôraa

Te hi‘oraa no te faaafaro i te mârôraa i muri nei, tei tipeehia mai i te ohipa imiraa a te te tahu‘a manava Susan Heitler, e nehenehe ta te reira e tauturu i te mau taata faaipoipo ia faaafaro i te mau mârôraa ma te au e te manuia.6 E tauturu te reira ia ratou ia ite mai i te mau rave‘a e au i te tane e te vahine.

E toru tuhaa to te reira hi‘oraa mai tei faaitehia i muri nei:

  • Ua niuhia te reira i ni‘a i te haaparareraa mana‘o e te faaiteraa i te mau opuaraa, e taviri ho‘i te reira no te faaafaro i te mau fifi.

  • E ohipa tahoê te reira, e ere râ i te umeumeraa, te otoheraa, te faaheporaa, e te faaoparaa.

  • E tapo‘i te reira i te mau mana‘ona‘oraa atoa e no reira, e arata‘i te reira i te faaotiraa e au i na pae piti.

Tuhaa 1–Faaite i te mau mana‘o

I teie tuhaa, e faahiti mai te tane e te vahine i to raua mana‘o no ni‘a i te mârôraa. Ei hi‘oraa, e parau mai Ioane, « ua hinaaro vau ia haapa‘o i ta taua moni–haapa‘o i te tapura haamau‘araa, aufau i te mau tarahu, e hi‘opo‘a i te moni parau ». E parau mai Jan, « Na’u e haapa‘o i ta taua moni. Na’u te taime vata e te aravihi ». E faaroo te tane e te vahine ma te faatura i to te tahi e to te tahi mana‘o.

Te tahi taime, ia faaite papû te taata faaipoipo i ta’na opuaraa, e ite mai raua e, aita to raua hinaaro e umeume ra. E riro ai te tumu no te mârôraa ei maramarama-ore-noa-raa i te tahi.

Ia mau puai te hoa faaipoipo i ni‘a i to’na hinaaro, e ia vai noa te mârôraa, e riro na taata faaipoipo i te mau- noaraa i te reira faito no te mana‘o tu‘ati ore. I roto i te hi‘oraa i ni‘a a‘e, aita Ioane e Jan e hinaaro ra e tuu ia haapa‘o atu te tahi i te moni. Ia mau raua, e nuu te taata faaipoipo i te tuhaa piti o te hi‘oraa no te faaafaro i te mârôraa.

Tuhaa 2–Tuatapapa i te mau mana‘ona‘oraa

E tuatapapa na taata faaipoipo i te mana‘ona‘oraa niu o to raua hinaaro–te mea i to raua aau, to raua hiaai, te ri‘ari‘a, te mau haamana‘oraa, te mea e au, te mea aita e au, e te faufaa no ratou. Tei ni‘a te fâ i te maramaramaraa e te fariiraa i te mau mana‘ona‘oraa a te tahi e, tei ni‘a atoa i te haamaramaramaraa maitai i to’na iho mana‘o.

A tuatapapa raua i to raua mau mana‘ona‘oraa, e ite pinepine mai te mau taata faaipoipo e, e hoho‘a e e tu‘ati noa ho‘i te rahiraa o te mau mea faufaa no raua, te mea i to raua aau, e to raua atoa hiaai. I roto i te hi‘oraa no Ioane e Jan, aita Ioane e hinaaro ra ia turu‘i i ni‘a ia Jan no te haapa‘o i te faufaa moni ; ua ri‘ari‘a oia ia vaiiho i te arata‘iraa o te maitai o te faarava‘iraa faufaa. Aita Jan e hinaaro ra i te horo‘a ia Ioane i te faatereraa o te faufaa moni no te mea te mana‘o ra oia e puai no’na te haapa‘oraa i te faufaa moni. Na parau toopiti no te ti‘amaraa e te tahoêraa ta raua e haafaufaa ra. Raua toopiti tei utuutuhia i roto i te utuafare tei reira te metua hoê e faatere iho i te ohipa moni e aita to te tahi metua e parau.

I te roaraa o teie tuhaa, e taui te umeumeraa ei tahoêraa. Aita atura raua e hi‘o ia raua ei pae piti, e mana‘o na taata faaipoipo ia raua ei melo no te hoê pŭpŭ o te tuatapapa ra i te aa no te fifi i roto i te auraa.

Ia manuia teie tuhaa, e faaaano te tane e te vahine i to raua hi‘oraa mai « te mea ta’u e hinaaro ra » e « te mea ta’na e hinaaro ra » i « te mea ta maua e hinaaro ra ». Te faariro nei raua e, e mea faufaa no te tahi te mana‘ona‘oraa o te tahi. Noa’tu te umeume no to raua na mana‘o, e nehenehe e ite i te tu‘atiraa i raro a‘e mai i to raua mau mana‘ona‘oraa taa ê. E tupu rahi mai to raua hoaraa ia maramarama raua i te tahi e te tahi e ia au ho‘i te tahi i to te tahi mehameharaa, maui, e hiaai. Te tahi taime e matara ohie mai te rave‘a ia parau raua toopiti i to raua mana‘ona‘oraa niu.

Ia riro noa’tu te mau mana‘ona‘oraa i te taa ê roa e aita te ohipa e matara ra, e ti‘a paha i na taata faaipoipo ia tuatapapa hohonu faahou atu i te mau mana‘ona‘oraa. E mea faufaa te mau aravihi no te haaparareraa mana‘o maitai. Te vahavaharaa, te imi-haere-raa i te paruru, e aore râ te tahi atu ti‘araa ia maniania atu, na te reira e tape‘a i te nuuraa o te faanahoraa no te rave amui i te faaafaroraa i te fifi. I te tahi pae, te mana‘o ti‘a, te haro‘aro‘araa ia maramarama mai i te tahi, te taamuraa, te ata, e te aau tae no te tahi, na te reira e faaohie i te nuu atu i mua i roto i te haamaramaramaraa e te mau rave‘a ei apîraa no na hoa faaipoipo toopiti. E nehenehe ta te mau taata faaipoipo e hi‘o faahou i te tuhaa haapiiraa 2 no te mau haamaramaramaraa no ni‘a i te haaparareraa mana‘o tano maitai.

Tuhaa 3–Faaoti i te rave‘a au no na pae e piti

Te tahi taime e matara ohie mai te rave‘a ia tuatapapa hohonu na taata faaipoipo toopiti i to raua mana‘ona‘oraa niu. Ia ore te rave‘a e ite ohie mai, e nehenehe ta te taata faaipoipo e faahiti haere i te mana‘o, ma te papa‘i i te mea atoa e matara mai mai te feruriraa. I reira e nehenehe ta raua e ma‘iti i te rave‘a e pahono ra i te mana‘ona‘oraa rahi e e nehenehe ta raua e taui e aore râ e faananea i te rave‘a e tae roa ua tu te mana‘ona‘oraa o na pae e piti.

E mata te taata hoê ia pahono i te mana‘ona‘oraa rahi roa a‘e eiaha râ e imi i te mea e ti‘a i te tahi ia rave. Ua pii Susan Heitler i teie faanahoraa e faatupu i te rave‘a « te paturaa i te hoê rave‘a niu e mea hau a‘e i te… imi-noa-raa te hoê e aore râ te rave‘a ».7

Ia roaa ia raua i te hoê rave‘a, e apî mai na taata faaipoipo i te aniraa ia raua iho mai te mea e, e fifi faahou anei e vai ra no te faaafaro atu.8 Mai te mea e mana‘o raua e, aita e rava‘i maitai te rave‘a e aore râ aita e matara i te rave‘a au, e nehenehe ta te taata faaipoipo e faaohipa faahou i te tuhaa 2, ma te rave i te taime roa a‘e no te tuatapapa i te mau mana‘ona‘oraa niu. I reira ia faaohipa faahou i te tuhaa 3, e ite mai ihoa raua i te hoê rave‘a au.

E riro te imiraa i te rave‘a i te mea ohie roa mai te peu e tuatapapa hohonu na taata faaipoipo i to raua mau mana‘ona‘oraa niu ma te tahoê atu. Noa’tu te iti o te mau haerea, e nehenehe ta te taata faaipoipo e tapae i te hoê rave‘a huru maitai e aore râ huru au no na pae e piti.

I roto i te hi‘oraa no Ioane e Jan, ua tu to raua mana‘o ia haapa‘o amui i te faufaa moni e ia faataa i te hopoia a te tahi e te tahi no te aufau i te mau tarahu. Ua faaoti raua ia tauaparau na mua hou e hoo mai i te tahi mea aita to ni‘a i te tapura haamau‘araa. Ua tu to raua mana‘o ia hi‘opo‘a i ta raua tapura i te hopea ava‘e.

Aita te faaafaroraa i te mârôraa e pee ti‘a noa mai te ana‘iraa 1 e tae atu i te 3. Ia au to raua hinaaro, e tere haere te tauaparauraa o na taata faaipoipo na roto i na tuhaa e 3.

Te mau ture no te tauaparau i te mau fifi

Te vai ra te mau ture no te tauaparau i te mau fifi i te api 53 no te tauturu i te mau taata faaipoipo ia faaohipa i te hi‘oraa no te faaafaro i te mârôraa ia manuia ratou. Te vai ra ta te mau melo o te piha haapiiraa i te hoê nene‘iraa no te mau ture i roto i ta ratou buka, area râ no te faaohie te faaiteraa, e nene‘i paha outou i te tahi hoho‘a o te reira ia haapii te mau melo o te piha haapiiraa i teie aravihi e aore râ ia mo‘e ia ratou i te afa‘i mai i ta ratou buka.

A tuatapapa e a tauaparau i te mau ture i roto i te piha haapiiraa na mua te mau taata faaipoipo e faaohipa i te hi‘oraa no te faaafaro i te mârôraa. Ia hiti mai te uiraa a te mau melo o te piha haapiiraa no ni‘a i teie mau ture, e nehenehe ta outou e hi‘o faahou i te mau parau tumu tei roto i te tuhaa haapiiraa 2, ia hinaarohia.

Te mau auraa hau

E ite te taata hoê i te nehenehe o te faaipoiporaa a tutava ai oia ia auraro i te mau parau tumu o te evanelia, a ohipa maite ai oia ia faaafaro i te mau mana‘o tu ore e te mârôraa, e a tutava ai oia ia turu i te oaoa e te maitai no te tahi.

Ua parau mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e:

« Aita’tu e faanahonahoraa e tano no te mau tumu mo‘a a te Mana Hope. E hamaniraa te tane e te vahine Na’na. To raua aifaitoraa e opuaraa ïa Na’na. To raua auraa e ta raua mau ohipa e mea faufaa ïa i roto i Ta’na mau opuaraa. Eita raua e hoê mai te mea aita te tahi.…

« Eita te raau o te mau fifi o te faaipoiporaa e itehia i roto i te faataaraa. E vai râ i roto i te tatarahapa e i te faaoreraa hapa, i roto i te faaiteraa i te marû e i te tau‘araa. E itehia i roto i te faaohiparaa i te Ture Auro ».9

Ua haamaramarama atoa mai te peresideni Hinckley:

« E mea nehenehe mau te faaipoiporaa ia imihia ana‘e te nehenehe e ia aupuruhia te reira … E nehenehe ta’u e faaite atu ia outou na roto i teie mau utuafare e rave rahi hanere tauasini o te na reira nei ma te here e te hau, te afaro e te haavare ore, te mana‘ona‘oraa e te haapa‘o-ore-raa ia’na iho.

« E mea ti‘a i na pae piti, te tane e te vahine, ia î i te tura e te hanahana o te faaipoiporaa e na reira atoa no te opuaraa ta te Atua i horo‘a i reira.

« E mea ti‘a ia vai te hinaaro ia hi‘o na ni‘a a‘e i te mau hapehape rii, no te faaore i te hapa, e i reira a haamoe roa atu ai.

« E mea ti‘a ia vai te mamû o te arero. ua riro te huru iria i te mea ino e te amuamu e na te reira e vavahi i te taamuraa e e tiahi i te here…

« E mea ti‘a ia vai te Varua o te Atua, o tei titauhia e o tei tuatapapahia, o tei aupuruhia e o tei haapuaihia. E mea ti‘a ia vai te faîraa i te mea e, e tamarii tatou tata‘itahi na te Atua–te metua tane, te metua vahine, te tamaiti, e te tamahine, ma te tahi tuhaa matahiapo hanahana–e na reira atoa i te faîraa i te mea e, ia haamaui tatou i te hoê o tera, te haamaui ra tatou i te Metua i te Ao ra ».10

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1995, 86 ; e aore râ, Ensign, Me 1995, 65.

  2. « Overcoming Those Differences of Opinion », Ensign, Tenuare 1987, 60.

  3. The Argument Culture: Moving from Debate to Dialogue (New York: Random House, 1998), 3.

  4. The Case for Marriage (New York: Doubleday, 2000), 125.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1991, 109 ; e aore râ, Ensign, Me 1991, 82.

  6. Hi‘o From Conflict to Resolution: Skills and Strategies for Individual, Couple, and Family Therapy na Susan M. Heitler, Ph.D. Copyright © 1990 na Susan Heitler. Faaohipahia ma te faati‘araa a W. W. Norton & Company, Inc. Te mau api 22–43.

  7. The Power of Two: Secrets to a Strong and Loving Marriage (California: New Harbinger Publications, 1997), 202.

  8. Hi‘o Susan Heitler, The Power of Two, 203; From Conflict to Resolution, 41–42.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 2004, 87–88; e aore râ Ensign, Novema 2004, 84.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1991, 97 ; e aore râ, Ensign, Me 1991, 74.

« O tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere teie oia i ta’u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô ».

Te mau ture no te tauaparau i te mau fifi

  • Faaoti i te taime e te vahi no te paraparauraa. Eiaha e haamata maori râ ua ineine orua toopiti.

  • Tape‘a noa i te tumu parau. Ia hinaarohia, a papa‘i i te mau huru mana‘o (tuhaa 1 o te hi‘oraa) e a tape‘a noa te reira i mua i te mata. E ohie ia nevaneva i te tahi atu mea.

  • A imi ia maramarama mai eiaha râ ia maniania atu. E pau orua toopiti mai te mea e imi outou i te faaupootia i to outou iho mana‘o.

  • A tuu i te hoa faaipoipo ia paraparau mai. E ti‘a ia orua toopiti ia farii i te area taime tano no te paraparau atu ma te tapupu-ore-hia.

  • Paraparau marû noa. E roaa ohie ia orua to oe hoa faaipoipo ia tuu i te mana‘o e te mea ho‘i i te aau maori râ e vahi nahonaho to orua, aita e aroraa e e hau te haati nei. Ia maru te mau reo, e riro outou i te faaroo e i te farii i te mau faaururaa a te Varua Maitai.

  • A faataime rii, mai te mea ua ti‘a. Ia hiti mai te riri, a faafaaea rii mai, ma te faaafaro i te tahi taime no te fanuu i te tauaparauraa ia topa mai te hau.

  • Ia mata aiai. Eiaha e patiatia i te mau paruparu a te hoa faaipoipo e aore râ tera ihoa mau vahi rii « ura ».

  • Faaohipa i te parau tano. Te ohipa tuhi e te faainoraa, e ohipa haamauiui ïa, e te taataahi, e te hamani ino atoa ho‘i. E tarava te reira i mua i te tereraa o te faanahoraa no te faaafaro i te mârôraa.

  • A tauaparau i te mau ohipa e tupu ra. Eiaha e tata‘u mai i te ohipa tahito. E tauaparauhia te mau ohipa tahito mai te mea e tuhaa te reira no te hoê fifi e vai ra.

  • Eiaha e faaite atu i te hitahita.E mea vavahi te huru hitahita e aita te reira e faatura ra i te mau parau tumu o te evanelia.

  • Eiaha te faataaraa e aore râ te haereraa te tahi i to’na iho tere e riro mai ei haamata‘uraa. I faatupu na taua mau haamata‘uraa i te rave-roa-raa te tahi i te ohipa ta’na i tatarahapa i muri iho.

  • A imi i te tauturu a te Varua. Ia pure maite outou no te tauturu, e arata‘i te Fatu i to outou tutavaraa, e tamarû Oia i te mau aau, e e tauturu Oia ia ite mai i te mau rave‘a.

  • A faafaaea rii e a tamata faahou. Aita ana‘e ta outou e rave‘a no te hoê fifi na roto i te faaohiparaa i te hi‘oraa, a faaoti ia haapae i te fifi no te tahi atu taime. A tarena i te tahi taime no te fanuu i taua ohipa ra, ia tae mai te puai apî no te reira.

  • A imi te tahi rave‘a e roaa ia faitohia. Ei hi‘oraa, te rave‘a mai « Na’u e haapa‘o i te pure utuafare e na oe e haapa‘o i te tai‘oraa i te papairaa mo‘a », e nehenehe e faito e e hi‘o atu.

  • Faanaho i te faatereraa o te rave‘a. A faaoti eaha ta tera e tera ohipa, afea te reira e oti ai, e eaha te pinepine o te reira.

  • Paraparau no te mau faahaamana‘oraa. Paraparau no te hinaaro o te mau faahaamana‘oraa, te taata e faahaamana‘o mai, e te huru o te reira.

  • A faanaho i te mau tereraa taa ê. Faanaho i teie nei eaha e rave atu a tupu noa mai te tahi ohipa e tarava i mua i taua rave‘a ra.

  • Hi‘opo‘a faahou e faatano. Faataa i te hoê tai‘o mahana e te hoê taime no te hi‘opo‘a faahou i taua rave‘a ra, ma te rave i te mau faatanoraa e ti‘a ai.

Nene’i