Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 4: Haavî i te iria


Tuhaa haapiiraa 4

Haavî i te iria

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama i te mau fifi e te pau no te iria o te taata hoê.

  • Maramarama i te mau ohipa o te aau e o te tino e faatupu i te iria.

  • Maramarama i te mau rave‘a ia haavî i te iria.

Te fifi no te iria

Ua haapii mai te peresideni Gordon B. Hinckley e, « ua riro te huru iria i te mea ino e te mea amuamu, e na te reira e vavahi i te taamuraa e e tiahi i te here ».1

E mana‘o te tahi mau taata e, e mea tano e e mea au roa ho‘i ia faaite roa’tu i te iria. I to ratou mana‘o, ua puai roa ratou e tei ni‘a ratou i te tahi te tuhihia ra. Atira noa’tu, e haamauiui te iria i te taata e topa i roto. Aore re‘a taata e au nei ia ati i te feia iria.

Te faaara ra te mau papa‘iraa mo‘a no ni‘a i te iria. Ua a‘o Davida i te Ati Iuda « faarue i te tairoiro, eiaha te riri » (Salamo 37:8). I roto i te Maseli, te haapiihia ra « Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to’na i to re feia puai ; e tei vi to’na ihora aau i tei pau ia’na te oire » (Maseli 16:32). Ua papai mai te taata papai i te Koheleta, « Eiaha ia ru noa to aau i te riri, tei te opu o te maamaa ra te riri i te vai-maite-raa. (Koheleta 7:9).

I to’na taviniraa i te ao tahuti nei, ua tohu te Faaora e, i te mau mahana hopea « e rave rahi… e riri hoi ratou ratou iho » e « no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro » (Mataio 24:10, 12). Ua haapii Oia i te Ati Nephi:

« O tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere oia i ta’u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô, e ua faaitoito oia i te aau no te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te iria.

« Inaha, e ere teie i te ture na’u, ia faaitoito i te aau o te taata i te riri te tahi i te tahi ; teie râ ta’u ture, ia faaruehia te reira » (3 Nephi 11:29–30).

Ua tohu Nephi no to tatou nei mahana i reira Satane, « e riri ai oia i roto i te aau o te mau tamarii a te taata nei, e faaitoito oia ia ratou ia riri i te mea maitai » (2 Nephi 28:20). Hoê faaotiraa o taua parau tohu ra tei itehia i roto i te hamani-ino-raa a te mau tane i ni‘a i te mau vahine, te mau vahine i ni‘a i te mau tane, e te mau metua i ni‘a i te mau tamarii.

Te pau rahi ia faaite i te iria i te mau hoa, i te mau melo o te utuafare, e ia vetahi ê, auê te teimaha rahi a‘e i tei mana‘ohia. Ua faahoho‘a Elder Lynn G. Robbins no te Hitu Ahuru i te iria ei “mana‘o hara o te arata‘i ra i te mana‘o ino e aore râ i te raveraa ino. Oia te rave‘a faaharuru i te faahoro-tahae-raa i ni‘a i te puromu, te ha‘uti-ino-raa i te taaro, e te hitahita i roto i te mau utuafare ».2

Ua a‘o-tamau-noa te peresideni Hinckley i te mau melo o te Ekalesia, ia ratou ihoa ra o te mau nei i te autahu‘araa, ia haavî i te iria, ma te parau mai e, o te ore e haavî i te iria e moe ïa i te mana o te varua. « Te taata faatere haavî i roto i to’na utuafare, eita ïa oia i te mea tiamâ roa no te amo i te autahu‘araa. Aita ïa oia e ti‘a ia riro ei mauhaa tiamâ i roto i te rima o te Fatu mai te mea aita oia e faaite i te faatura e te marû e te here i to’na hoa faaipoipo. Oia atoa, te tane o… te riri haere noa… ua faufaa ore ïa te mana no to’na autahu‘araa ».3

E tauturu te iria i te haamaharaa i te hoê hinaaro ru, te mea râ e mahiti mai mai te reira, e vai maoro roa e moe roa atu te apî matamua. I muri nei te tahi pau e noaa mai:

  • Te faaatearaa o te Varua

  • Te moeraa i te faatura (no te taata iho e no vetahi) e te moeraa i te mau hoa e te ohiparaa ia ratou ra.

  • Te moeraa i te tiaturiraa ia’na iho

  • Te mana‘o hape

  • Te parahi-tootahi-raa

  • Te au-ore-raa

  • Te ino i te pae tino, i te aau, e i te pae varua o te taata iho e o te tahi

  • Te mau tamarii o te ore e tiaturi faahou mai i te mau haapiiraa a te mau metua

  • Te ti‘araa i mua i te tiribuna e te tapearaa i te taata

  • Te faaoreraa i te faaipoiporaa

  • Te tihatiraa i te ohipa

Na te iria atoa e faatupu i te tahi mau ma‘i mai te aairaa, te maui upoo, te ma‘i mafatu, te maui tua, e te mararaa i te ne‘iraa toto (tension). E tupu pinepine mai teie mau ma‘i ia ora-maoro-mai te taata i roto i te iria.

Te mau huru, te mau tumu, e te mahitiraa o te iria

Te faaohipa nei te tahi mau taata i te iria no te faariaria e no te faatere ia vetahi, no te faateitei ia ratou, e no te ape i te mau fifi e te mau hopoia. E tupu atoa mai te iria no te teoteo e te haapa‘oraaa ia’na iho, mai te manuia-ore-raa i te haru mai ta’na e hinaaro ra, e e tupu atoa mai te reira no te ereraa i te aau haehaa e te faaoromai i mua i te faaooraa. E iria mai te tahi taata ia tupu i te aau te au ore, te mauiui, e aore râ te mauruuru ore.

E iria noa mai te tahi taata no to’na noa mana‘o i to te tahi faaooraa ia’na. Teie te huru iria e mea fifi i te haavî no te mea e tupu vave noa mai. Te tahi râ taime, e tupu maru noa mai te iria a farii noa ai te hoê taata i te parau haamata‘u, te parau ti‘a ore, e aore râ te faainoraa e te tahi faaooraa tamau. E topa mai te parau haamata‘u i ni‘a i te tino e aore râ i te aau roa ; Ei hi‘oraa, e riaria mai te hoê taata i te pepe-tino-raa, te haamâ, e aore râ te faahiahia-ore-raa i to’na iho mata e i te mata a vetahi. I te mau taime atoa râ, ua maitihia i te iria.

E mea pinepine te taata ia hape i te parau haamata‘u e te faariariaraa, e faananea roa atu ratou i te reira, e aore râ na ratou noa e mana‘o atu. Ua rahi roa te taime e tupu mai te iria no te taata tei haava hape mai i te hinaaro o te tahi: « Te hinaaro ra ona ia pepe au » ; « Te pato‘i noa ra oia i te mea ta’u e hinaaro » ; « Aore roa oia e tau‘a ra i te mea i to’u aau » ; « Te taahoa ra vau ia’na »

Ia mana‘o te taata i te parau haamata‘u e ia pahono i te reira ma te iria, ua ineine to raua tino no te aroraa. E maraa te ne‘iraa toto, e etaeta mai te mau uaua, e maraa mai te puhiraa aho, e i te upoo te mana‘o ia faaore roa i te parau haamata‘u e aore râ te faainoraa. I tera faito, ua ineine roa te pahonoraa hoê ia matara mai ma te reo e aore râ ma te rima, noa’tu e e mea mana‘o-noa-hia te reira parau haamata‘u. Aita ana‘e, e rahi noa mai te mana‘o haamata‘u i te feruriraa e tae roa i te taime e paaina mai na roto i te iria, aita na ho‘i e ohipa rahi.

E toru rave‘a e faura mai te iria–na roto i te hamani-ino-raa, te tape‘araa i roto ia’na, e aore râ te huru pato‘i haere.

Te hamani-ino-raa. E faura mai te iria na roto i:

  • Te taparahiraa (te motoraa, te hohoniraa, te tu‘eraa, te taputoraa, te hutiraa i te rouru, te paatiraa, te poararaa, te vavahiraa i te tauihaa).

  • Te hamani-ino-raa i te pae o te aau e na roto i te mau parau (te tuôraa, te parau-ino-raa, te tuhiraa, te faariariaraa, te faahaparaa, te faaooraa, te manianiaraa, te parau taparahiraa, te faaheporaa, te tau‘a-ore-raa).

  • Te ohipa faufau (te maferaraa, te haaviiviiraa, te titauraa i te haharavii).

Te tape‘araa i roto ia’na. E iria te taata ia’na iho, e arata‘i te reira i te au-ore-raa ia’na iho, te haumani-roa-raa, e aore râ te mau raveraa haamauiui (te inu, te raau taero, te onohi, te haapeperaa ia’na iho).

Te huru pato‘i haere. Aita te iria e ite-afaro-hia, e mea na roto râ i te tahi mau raveraa (te haataereraa, te mau ohipa haamaau, te faaroo-ore-raa, te parau faataiâ, te haavareraa, te faairiaraa, te mauruuru-ore-raa, te faahaparaa, te haapa‘o-ore-raa i te ohipa).

Te iteraa i te mana‘o huru hape e te mau tauiraa pae tino e matara mai, na te reira e faafana‘o mai i te mau taviri faufaa no te haavî i te iria. Te taime tano no te tape‘a i te ohuraa o te iria, o te ite-matamua-raa ïa i te maraaraa i te mana‘o haataiâ. I reira te taata e imi ai i te haamaramaramaraa hau no ni‘a i te parau haamata‘u e aore râ te ohipa parau-tia-ore ta’na i mana‘o na, no te haapapû i te reira.

Na te maramarama rahi e faaiti i te mana‘o fifi, e e iti mai te hinaaro ia iria atu. Na mua e tae mai te mana‘o haataiâ, e nehenehe ta te taata e feruri i te hoê pahonoraa tano a‘e i te parau haamata‘u e te parau ti‘a ore, te hoê ho‘i pahonoraa e faaafaro mai te fifi eiaha râ no te faananea atu â.

E nehenehe atoa ta te taata mana‘o taiâ e ape i te mau ohipa e ti‘a i te faatupu rahi mai te mana‘o haataiâ e tae roa i te taime e hau mai oia e e naho to’na feruriraa. I reira e nehenehe ta te taata ia ohipa ia afaro mai te fifi ma te iria ore.

Ora ma te iria ore

Ua haamaramarama mai Elder Wayne S. Peterson no te Hitu Ahuru e nahea te hi‘oraa o te Faaora e nehenehe e faauru i te mau melo o te Ekalesia ia haavî i to ratou iria e te tahi atu mau pahonoraa au ore i te aau:

« Ua tuu mai te Mesia i te hi‘oraa maitai roa no te faatere i te mea o te aau noa’tu te huru ohipa. I mua ia Caïphe e ia Pilate, ua tura‘ihia Oia, ua poarahia, ua tutuhahia, e ua faaoohia e te feia haataiâ Ia’na (hi‘o Mataio 26; Luka 23). Te mea huru ê i reira, ua faaino ratou i to ratou Hamani, e o ta’na ho‘i mau mauiui no to’na here ia ratou ra.

« I mua i teie hamani-ino-raa, ua vai Iesu i to’na ti‘araa, ma te pato‘i ia’na iho i te ohipa au ore. E tae noa’tu i ni‘a i te satauro ra, na roto i to’na mauiui hope, teie Ta’na taparuraa, ‘E tau Metua, e faaore mai i ta ratoumau hara’ (Luka 23:34).

« O teie atoa Ta’na titauraa ia tatou. Ia ratou e apee Ia’na, ua parau Oia, ‘O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na’u, ia aroha outou ia outou iho’ (Ioane 13:35) ».4

E rave rahi taata tei tauturuhia ia haavî i te iria na roto i te mau parau tumu i muri nei.

Ite mai i te ohuraa no to outou iria

Te huru iria e te hitahita, e au te reira i te tere-ohu-noa, e oia noa to’na tereraa anahi e anahi atu. Ua topa te mau tahu‘a manava i te i‘oa ĕê no te mau tuhaa o te ohuraa o te iria, tera râ taua noa tuhaa tumu ra e vai. I muri nei te mau tuhaa tei faataahia e Murray Cullen e Robert Freeman-Longo, e piti na taata aravihi no te rapaauraa i te iria.5 E manuia a‘e mai te mau taata i te haavî i te iria i te haamataraa ihoa o te ohuraa, na mua mai te mau tauiraa o te tino e tupu mai.

Te tuhaa huru au maitai. E tere hau noa te oraraa, oia râ te iria e tahuna ra, ma te patiatia haere i te oraraa e te mana‘o o te taata. Te tupu-taa-ê-nei te tahi mau ohipa, te tahi mau mana‘o huru hape. Te feruri nei te taata e te imi nei i te tahi tumu no teie mau mea huru hapehape.

Te tuhaa no te faati‘araa A mana‘ona‘o noa ai te taata i te mau hapehape, e puta mai te mana‘o no te parau haamata‘u e aore râ te faainoraa e i reira e haamata i te iria rii mai. E tupu-pinepine-mai te mana‘o i te feruriraa o te taata mai teie « Na’na noa e faatere » e aore râ « Na’u te ohipa e rave pauroa ». I te pae tino, te itehia ra te tahi tapa‘o no te iria o te taata (to’na rû, te etaeta, to’na farii-ore-raa, te taiâ, te hutiraa aho, te maui opu, e aore râ te tuu-vave-raa i te mana‘o). E moemoea te taata i te reira e e faanaho i te opuaraa no te faaite i te iria e peneia‘e o te rave atoa i te ohipa e faaitoito i te iria (te raveraa i te raau taero, te tamaa-rahi-roa-raa, te ohipa-rahi-roa-raa).

Te tuhaa no faaiteraa E faaitehia te iria ia vetahi na roto i te tuoraa, te faainoraa, e aore râ te haharuraa e aore râ te ohipa haharavii. E aore râ e vai noa te reira i roto ei mana‘o au-ore ia’na iho, ei mana‘o onohi, e aore râ e faaoti roa iho i roto i te inu e te raau taero.

Te tuhaa no te paremo-roa-raa E tupu mai te mana‘o hapa e te haamâ i te aau. E faura mai te pato‘iraa, e e tamata te taata ia tahuna i to’na iria na roto i te raveraa i te hoê ohipa e mana‘ohia oia e taata maitai. E faaoti te taata ia haavî i to’na huru. No te mana‘o tamarû, e haamata faahou te taata i te tuhaa matamua o te ohuraa oia ho‘i te tuhaa « huru au maitai ».

Tape‘a i te hoê papaa no te iria

Ia tuatapapa te taata i te tumu no to’na iria e te faahopearaa o te reira, e nehenehe ta’na e haapii mai e nafea ia rapaau i te reira. Te hoê rave‘a no te tuatapapa i to’na iria oia ho‘i ïa te tape‘araa i te hoê papaa no te iria. I muri mai i te hoê taime ua iria oia, e nehenehe ta’na e papa‘i mai te ohipa i haamata i te reira e aore râ te taata, e te tai‘o mahana, e te puai o te iria ma te tanumeraa i te 1 e tae atu i te 10, o te 1 te mea iti e te 10 te mea puai roa. E ti‘a atoa ia’na ia tapa‘opa‘o i te mau mana‘o tei turai i te iria, eaha te tu‘atiraa o te reira e te iria (te manuiaraa e aore râ te manuia-ore-raa o te haavîraa i te reira), eaha tei tauturu mai, e nafea ia faaohipa-maitai-faahou-mai i te reira. A tape‘a noa ai oia i te hoê papaa no te iria, e maramarama mai oia i te ohuraa o te iria no ratou. I reira e noaa mai ia ratou ia haavî oioi i te iria na roto ïa i te mau parau tumu tei haapiihia mai i roto i teie tuhaa haapiiraa.6

Tatara i te mau mana‘o faatupu iria

Ua tamau noa te feia toro‘a i te pae no te feruriraa i te turu e, e ere na te mau ohipa e tupu nei i roto i te oraraa e tuino nei i te taata ; oia nei, na te huru te taata e feruri i taua mau ohipa ra e faatupu nei i te faahopearaa ino. E rave rahi taata o te maui-faufaa-ore nei no to ratou feruriraa hape e tano ore ho‘i i te mau tamataraa o te oraraa. Ei hi‘oraa, ia faahiti atu te hoê taata i te hoê parau a‘o no te tauturu atu. E riro atura te taata apo i te mana‘o hape mai e: « Te mana‘o ra paha ona ia’u e maau. Te tamata ra ona i te faahamâ ia’u ia atahia vau. Eiaha paha, e farerei ona ia’u ». Na te feruriraa e faatupu i te mana‘o i te aau, e na te mana‘o i te aau e faatupu i te rave-roa-raa. E aehuehu e e maui noa te taata no to’na mau mana‘o rii hape.

I roto i te The Feeling Good Handbook, ua faataa mai te aivanaa i te pae no te feruriraa o David Burns i te mau faanahoraa te taata e mana‘o-hape-rii-mai. O teie ïa:

  • Maitai pauroa e aore râ ino pauroa (« Ua mana‘o noa vau ia’na e hoê taata maitai. Teie râ mahana, ua faaite mai oia i to’na huru mau ».)

  • Mana‘o oioi (« E haapa‘o noa ona ia’na. Ua hape au ».)

  • Tau‘a-ore-raa i te mau maitai a faarapu noa ai i te mau mea ino. (« A hi‘o na ia’na. E te mau mea ta maua i rave amui na. Aita atura ïa e tau‘a mai ».)

Te parau e matara mai i roto i taua mau hi‘oraa ra, o te mau mana‘o ïa e arata‘i nei i te maui e te iria. No te haavî i to ratou iria, e nehenehe ta te taata e imi i te tahi atu tatararaa o te mau mea e faatupu nei i taua huru ra. E nehenehe ta ratou e arai rii mai i te mau mana‘o hapehape na roto i te hi‘oraa i te ohipa ma te tahi mata apî. Eaha ta te mata apî e mana‘o mai i taua ohipa ra tei faatupu i te iria ? E tu‘ati anei te hi‘oraa o te mata apî i te mana‘o o te taata iria ? E mea papû, eita roa’tu.

Te tahi ravea no te arai i te mau mana‘o hapehape, o te tamataraa ïa i te hi‘o i te ohipa mai te huru ra na oe iho i parau atu. Ei hi‘oraa, te taata e tapu vave ra i te purumu e to’na pereoo, ua taere paha ïa oia no te hoê farereiraa. Te mea maitai roa no te arai i te iria, o te aau tae ïa e te aroha. E nehenehe atoa ta te taata e ui ia’na iho i teie nau piti uiraa:

  • « Eaha te mea e turu nei i to’u mau mana‘o ino ? »

  • « Eaha te mea e turu nei aita to’u mau mana‘o i te mea tano ? »

A ui ai te taata i teie nau piti uiraa, e ite ratou e, aita e tumu papû no te turu i te mau mana‘o iino e ia ite atoa mai e, aita te mau mana‘o iino i te mea tano roa. Ia hi‘opo‘a te taata e ia faatitiaifaro ratou i to ratou mau mana‘o mai teie te huru, e tamarû mai to ratou mana‘o e e farii ohie mai ratou ia vetahi ê.

Ia mahiti noa mai i te tanoraa o te ohipa ino i mana‘ohia, e ti‘a i te taata ia imi i te hoê rave‘a hau a‘e i te iria no te pahono atu. Ia ore noa’tu e manuia te mau tamataraa no te faaafaro i te fifi, e nehenehe ta te taata e pee i te a‘oraa a te Faaora ia « aroha’tu i i to outou mau enemi ; e faaora’tu i tei tuhi mai ia outou, e hamani maitai atu i te feia riri lai ia outou ; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou » (Mataio 5:44).

E nehenehe ta te taata e feruri i taua mai taime fifi ra ei ohipa tei ti‘a ia faaafarohia e aore râ ei titauraa no ratou, eiaha râ ei haamata‘uraa e titau nei i te pahonoraa haavî. Ua a‘o Raymond Novaco no te University of California i Irvine ia tapirihia te tahi mau faahitiraa au i te mau mana‘o e faatuputu ra i te iria.8 Teie te tahi mau faahitiraa: « Aita e apî ia riri atu. Ia iria atu vau, e tatarahapa vau i muri iho ». I te taime aita e iria, e nehenehe ta te tane e ta te vahine e parau tamau noa i teie mau faahitiraa i to ratou feruriraa, e ia hinaarohia mai, ua ineine ïa.

Haere i rapae i te ohipa e faatupu i te iria

Ia tupu mai te iria e ia tupu te mau tauiraa i roto i te tino, e iti mai te hau no te feruri mai e te hinaaro ho‘i no te haavî i te huru. E rave‘a tauturu ia feruri i te hoê faaite veavea (thermomètre) no te faito i te iria. Mai te peu tei te faito 80 tiahapa te tupuraa i te iria, e mata ratou ia haapii mai ia haere i rapae i taua ohipa ra na mua taua faito ra i te ra‘ehia. Mai te peu ua ti‘a ia ratou ia haere i rapae, e nehenehe ta ratou e parau atu i te tahi taata, « Te iria ra vau i tera ohipa. Mea au a‘e paha ia faatea rii au ».

Te vai atoa ra te tahi tapa‘o no roto mai i te tuaro o te nehenehe e tipee mai, mai te T (hioraa no te faafaaearaa ) o te faaohipahia nei no te tape‘a poto atu i te hoê ha‘utiraa. E ti‘a i na hoa toopiti ia faatura i taua tapa‘o ra ia faaitehia mai. E manuia mai te mau hioraa no te faafaaearaa ia farii na hoa toopiti ia faataime rii i te tauaparauraa. Apiti e te hioraa no te faafaaearaa, e nehenehe ta te vahine e aore râ ta te tane e faataa mai i te hoê taime no te puohuraa i te tauaparauraa, 30 minuti i muri mai e aore râ 2 hora e aore râ i te mahana i muri atu.

Ite mai te tahi ohiparaa e faatopa mai i te faito iria

E rave rahi huru ohiparaa e nehenehe e tamaru mai ia ore te iria e tupu rahi. Teie te mau ohiparaa haatamaru, te ohipa feruriraa, te rohiraa i te ohipa, te horo, te au, te faarooraa i te pehe, te tai‘oraa i te hoê buka, e aore râ te pureraa. E mata te tane e te vahine ia ore to raua iria e purara atu e aore râ e pihaa mai i muri mai i ni‘a i taua ohipa ra tei tupu. Mai te mea e haapihaa e aore râ e haapurara atu raua, e pa‘uma noa to raua iria. Mai te mea e mana‘o na ni‘a iho noa ratou i taua ohipa ra, e tamau noa ratou i te faarahi i te fifi. Tera noa te ohipa o ratou te haapurara atu, te faati‘araa i to ratou mana‘o i te huru hitahita no to ratou iria.

No te haavî i to ratou iria, e nehenehe ta te mau taata e pee i te a‘oraa a te peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua tuu mai oia i te mana‘o ia tauihia te mau mana‘o hinaaro ore e te pehe mo‘a: « Ia haamata te pehe e ia tomo te mau parau i roto i to outou mana‘o, e hee noa te mau [mana‘o] parau-ti‘a ore i rapae ma te haama. E taui te reira i te huru taatoa o to outou mana‘o. No te mea e faateitei [te pehe] e e tamâ ho‘i, e moe roa te mana‘o ino. No te mea ho‘i eita roa te viivii ore e tapiri i te mea ha‘iriiri, eita e nehenehe ta te ino e faruru i te anaana o te maramarama ».9

Faaite i te mau mana‘o i raro a‘e mai

E mono pinepine te iria i te mauiui, te ri‘ari‘a, te haamâ, e aore râ te mana‘o tiahi. No te tahi taata, e feaa rii ratou ia faaite i taua mau mana‘o ra, no te ri‘ari‘a i te faaite atu i te paruparu e aore râ te mamae. Ia faaite ratou i te mau mana‘o i raro a‘e mai, na reira, e afaro-ohie-mai te mau mârôraa. E riro mai te tahi i te ore e imi haere i te paruru e e hinaaro ratou i te faaafaro i te mau fifi.

Te mau mana‘o i raro a‘e mai i te iria, mai te mauiui e te ri‘ari‘a, e mana‘o marû ïa te reira e e tu‘ati maitai te reira i te mana‘o faufaa e te maitai o te taata. E rave rahi taata o te tiaturi nei e mea au a‘e ia iria atu i te faaiteraa i taua mau mana‘o hohonu ra. Atira noa’tu, ia faaite ti‘a te taata i te mau maui no te mau ohipa a vetahi ê, e ite oioi mai ratou e, e pahono maitai mai te tahi i te huru tano e, e afaro vave te mau mârôraa. E marua te iria e e puai mai te auraa, mai tei faaitehia i roto i teie hi‘oraa:

O Beth e Mark

I te taime atoa e haere Beth i te hoê putuputuraa i te vahi atea i to’na fare, e mehameha noa oia i te pahonoraa a Mark. I muri mai i te haereraa i te piha haapiiraa Aupuru i te faaipoiporaa, ua haamata Mark i te faaite mai i te mau mana‘o i raro a‘e mai i to’na iria. « Te taiâ ra vau e faatupu oe i te hoê auraa e te tahi taata, e i muri mai e faaru‘e mai oe ia’u, mai ta to’u metua vahine i rave e to’u metua tane », ta’na ïa i tuu mai. Pahono atura Beth ma te haapapû ia Mark i to’na here rahi ia’na. Hau atura te aau o Mark, e paturu atura oia i ta’na mau ohiparaa i muri mai.

E ti‘a i te mau taata ia ma‘iti maite i te mau mana‘o i raro a‘e mai no te faaite atu. Ei hi‘oraa, e ume te hoê taata e te tahi atu taata e arearea nei i te haapeapea atu i te mana‘o e te tino. No te faaiteraa i te mauiui o tera hoê, e itoito roa te tahi i te faananea i te hamani-ino-raa. Noa’tu râ, e rave‘a no te pahono atu ma te ore e iria atu. Ua faahiti-a‘ena-hia te a‘oraa a te Faaora ia « aroha’tu i to outou mau enemi» (Mataio 5:44). I te tahi taime, e mea au a‘e ia reva atu mai te umeumeraa.

A imi i te puai pae varua

Te ohipa ia haere i te Mesia, o te faatupuraa ïa i te puai pae varua e faatae nei i te huru hau e te here. Ua haamaramarama Elder Marvin J. Ashton no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e, ia faafariu-maitai-hia tatou « e riro roa to tatou huru i te tahi i te î i te faaoromai, te marû, te farii-ohie-raa, e te hiaai ia rohi no te maitai i roto i to ratou oraraa ».10

Te faaite nei te Buka a Moromona i te « faahuru ê » o te aau o te tae mai na roto i te faafariuraa e te au-pĭpĭ-raa–te hinaaro ia rave « i te maitai ma te faaea ore » (Mosia 5:2). Ua faaite Paulo i te mau hotu o te Varua oia ho‘i « te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mărû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore » (Galatia 5:22–23). Ua fafau mai te peresideni Ezra Taft Benson e, e tupu mai te taui na roto i te peeraa i te Faaora: « Ia ma‘iti outou ia pee i te Mesia, e ma‘iti outou ia taui … E taui anei te aau o te taata ? Atae ho‘i, e parau papû ! Te tupu nei te reira i te mau mahana atoa i roto i te ohipa misionare a te Ekalesia. Teie te hoê o te mau semeio parare roa a‘e a te Mesia. Mai te mea aita te reira i tupu i ni‘a ia outou–ia tupu iho ».11

Ua haapii Elder L. Whitney Clayton no te Hitu Ahuru e, e tauturu te haapaeraa maa ia ratou e imi ra ia taui i to ratou natura: « E mea ti‘a ia haamana‘o tatou e, e faaherehere te haapaeraa maa ti‘a i te faaroo puai. E mea faufaa taa ê te reira ia imi tatou ma te faaroo ia tatatara i te huru ino tei mau maitai i roto ia tatou e o te ore e ‘tae noa i rapae maori râ i te pure e te haapaeraa maa’ (Mataio 17:21; hi‘o atoa Mareto 9:29) ».12

Arai i te topa-faahou-raa

Te arairaa i te topa-faahou-raa, e ohipa ïa ia mau te ohuraa o te iria na roto i te tauiraa i te mau mana‘o e te huru, e na roto i te faaohiparaa i te tahi rave‘a arai ta te taata e ite mai. E horo‘a mai te mau rave‘a arai i te rave‘a faaatea i te paturaa i te iria. No te arairaa i te topa-faahou-raa e te mau rave‘a arai, e hinaarohia paha te tauturu a te utuafare, te mau hoa, te mau hoa ohipa, te episekopo, e aore râ te orometua o te piha haapiiraa. E manuia maitai te arairaa i te topa-faahou-raa ia faaohipahia te reira i te piti o te mau tuhaa matamua no te ohuraa o te iria: te tuhaa huru au maitai e te tuhaa no te paturaa. E haapii te taata ia ite mai e ia pahono i te mau ohipa faatupu ati (te mau ohipa tupu e aore râ te mau mana‘o e haapaa‘ina i te iria) e na reira e mau te ohuraa e e araihia te topa-faahou-raa. I muri nei te hoê hi‘oraa e nahea te taata e arai i te topa-faahou-raa.

Te tuhaa huru au maitai

Ua ite te taata i to’na huru iria area‘ râ te rave nei oia i te reira e te faanahoraa maitai. Ua ite oia i te mau mea e haapaa‘ina i to’na iria e te faaohipa ra oia i te mau rave‘a aravihi no te faaruru e aore râ no te maue atu, mai te aperaa i te mau ohipa atâta roa, te tamaruraa ia’na, e te hioraa i te faafaaearaa. E rohi te taata no te faaafaro i te mârôraa e te mau fifi e arata‘i i te iria.13

Te tuhaa no te paturaa e te faaohiparaa i te arairaa

E faaohipa te taata te tahi rave‘a faatano apî no te faaiti i te faito e te puai o te iria. E faatitiaifaro e e taui oia i te mau mana‘o ino e te tahi faahitiraa maitai (« e roaa ia’u i te rave » e aore râ « e nehenehe ta’u e ite mai i te tahi rave‘a no teie fifi »). E faaite ihoa oia i te mana‘o mauiui tei raro a‘e mai i te iria e e ite mai oia e, mai te reira ihoa taua mau mana‘o ra. E faaea te taata i tera raveraa haatîtî ia’na iho, oia atoa ïa te mana‘ona‘oraa ia hue pauroa’tu e te opuaraa ia hapurara i te mana‘o iria. E paraparau oia i te mau fifi e aore râ, mai te mea aita e tauiraa, e papa‘i oia no ni‘a i te reira. E faamahuti te taata i te mea e pihaa ra i roto ia’na na roto i te faaetaetaraa tino e, e patu oia i to’na iho tiaturiraa na roto i te raveraa i te tahi mea e au e ana. E imi te taata i te tahi fanau-apî-raa i te pae varua.14

Te hau a te Atua

Ua papa‘i te aposetolo Paulo no « te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei » (Philipi 4:7). O ratou tei taputo e tei haavî i te iria, ua ite ratou i te faito ora e tae mai ia fariihia te hau e te faaoraraa mai tera huru mea. Mai ta te tahi i parau no te reira, « na te haere noa vau ma te hinaaro i to’u aau ia haamauiui i te taata atoa i mua i to’u na mata. Ua haavî roa te iria i to’u oraraa. A faaohipa ai au i te mau parau tumu o te evanelia e a haapii ho‘i au ia feruri i te tahi atu mana‘o e ia hi‘o maitai i te tahi, ua ma‘ue to’u iria. I teie nei te oaoa nei au ia amui atu e vetahi ê. Te ora faahou nei au ».

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1991, 97 ; e aore râ, Ensign, Me 1991, 74.

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 1998, 106 ; e aore râ, Ensign, Me 1998, 80–81.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 2001, 65; e aore râ Ensign, Novema 2001, 52.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 2001, 103; e aore râ Ensign, Novema 2001, 84.

  5. Hi‘o Men and Anger: Understanding and Managing Your Anger (Holyoke, Massachusetts: NEARI Press, 2004), 67–70. ISBN# 1-929657-12-9.

  6. Tipeehia mai te papaa o te iria na Cullen e Freeman-Longo, Men and Anger, 31–32.

  7. The Feeling Good Handbook, nene‘iraa tei faatanohia (New York: Plume, 1999), 8–9.

  8. Hi‘o Raymond Novaco, Anger Control: The Development and Evaluation of an Experimental Treatment (Lexington, Massachusetts: Lexington Books, 1975), 7, 95–96.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1973, 24; e aore râ Ensign, Tenuare 1974, 28.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1992, 26 ; e aore râ, Ensign, Me 1992, 20.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1985, 4; e aore râ Ensign, Novema 1985, 5.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 2001, 34; e aore râ Ensign, Novema 2001, 29.

  13. Hi‘o Men and Anger, 70–71.

  14. Hi‘o Men and Anger, 72–74.

« O vai te nehenehe e numera i te mau mamae, te hohonu e te maui o te reira, no te mau parau taiâ e te ino tei faahitihia i roto i te iria ? »

Peresideni Gordon B. Hinckley

Ite mai ta’u ohuraa o te iria

Faaite i te mau ohipa e haapaa‘ina nei i to outou iria (ei hi‘oraa, ia maniania te hoa faaipoipo ia’u ; ia riro ana‘e te afata moni i roto i te uteute ; e mea hue ana‘e te fare):

Faaite i te mau mana‘o e aore râ te mau pahonoraa e faarahi i to outou iria (ei hi‘oraa, haapa‘o noa to’u taata faaipoipo ia’na iho ; e mea nevaneva roa ta’u tane):

Faaite i te mau mana‘o i raro a‘e mai i to outou iria (ei hi‘oraa, te faatura ore, te taahoa, te tau‘a ore):

Faaite i te mau mea i te pae tino e faaite ra i te haamataraa o to outou iria (ei hi‘oraa, te rima houa, te mafatu tupa‘ipa‘i, te pa‘umaraa i te ne‘iraa toto, te riri haere-noa-raa):

Faaite i te mau mea e faarahi i to outou iria (ei hi‘oraa, te feruri-noa-raa i te mauiui, pato‘i i te tauaparauraa, inu i te ava):

Faaite nahea to outou iria e paaina mai (a feruri i te huru ino roa a‘e):

Faaite i to outou mau mana‘o, te mea i te aau, e te huru no outou i muri mai to outou iria i te paainaraa (ei hi‘oraa, te maharaa, te peapea, te mauiui):

Hi‘oraa no te papaa o te iria

Haamaramaramaraa e titauhia

Tuuraa A

Tuuraa B

Tai‘o mahana e te ohipa e aore râ te taata i haapaaina i te iria:

19/10 Manianiaraa e te tane.

20/10 Tamarii faaroo ore.

Te puai o to’u nei iria:

Te huru a te huru

Puai

Te huru a te huru

Puai

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Te mau mana‘o e faarahi ra i to’u iria:

E maau oia. Aita oia e haapa‘o nei ia’u.

Aita te mau tamarii e faaroo nei. Aita e faatura no’u.

Te mau mana‘o i raro a‘e mai i to’u iria:

Aita e here, aita e tau‘a, aita e au.

Taahoa, tau‘a ore.

Te huru vau i rave i to’u iria:

Ua tuô vau i ni‘a ia’na. Ua parau vau ia’na e maau.

Ua parau maru vau ia ratou ia haere i roto i te piha ia marû mai ratou.

Paraparauraa i roto ia’u iho no to’u iria:

E mea ti‘a ia utuahia oia. Ua haamaui roa ona ia’u. Te faaho‘i noa ra vau.

E peu tamarii. Na te pahono noa mai ratou.

To’u manuia ia haavî i to’u iria:

Aore

Rahi

Aore

Rahi

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Eaha te mea i tauturu mai:

Aita hoê a‘e mea i tauturu mai. Ua ino roa i te mea ta’u i tamata na.

Ua hio vau i te faafaearaa. Ua haere ê vau, e i muri mai ua paraparau vau i te mau tamarii.

Iria tei faaorehia, iria tei haapurarahia, e iria tei faaafarohia:

Ore roa to’u iria i muri iho i te paainaraa.

Ua parau atu vau i to’u taahoa.

Te mea e haamaitai atu vau:

Eiaha e faaho‘i atu. Tamaru na mua e paraparau ai.

Aita hoê. E mea maitai ta’u i rave na.

Tipeehia mai Murray Cullen e Robert E. Freeman-Longo, Men and Anger: Understanding and Managing Your Anger (Holyoke, Massachusettes: NEARI Press, 2004), 33–34. ISBN# 1-929657-12-9.

Papaa o te iria

Haamaramaramaraa e titauhia

Tuuraa A

Tuuraa B

Tai‘o mahana e te ohipa e aore râ te taata i haapaaina i te iria:

Te puai o to’u nei iria:

Te huru a te huru

Puai

Te huru a te huru

Puai

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Te mau mana‘o e faarahi ra i to’u iria:

Te mau mana‘o i raro a‘e mai i to’u iria:

Te huru vau i raverave i to’u iria:

Paraparauraa i roto ia’u iho no to’u iria:

To’u manuia ia haavî i to’u iria:

Aita hoê

Rahi

Aita hoê

Rahi

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Eaha te mea i tauturu mai:

Iria tei faaorehia, iria tei haapurarahia, e iria tei faaafarohia:

Te mea e haamaitai atu vau:

Tipeehia mai Murray Cullen e Robert E. Freeman-Longo, Men and Anger: Understanding and Managing Your Anger (Holyoke, Massachusettes: NEARI Press, 2004), 33–34, 117. ISBN# 1-929657-12-9.

Ta’u opuaraa arairaa i te topa-faahou-raa

Te tuhaa au

E haapaaina mai te iria:

Te mau rave‘a no te faaruru atu e aore râ no te ma‘ue atu:

Te mau ohipa no te faaafaro i te mau fifi e arata‘i nei i te iria:

Te tuhaa no te paturaa e te faaohiparaa i te arairaa

E haapaaina mai te iria:

Te mau rave‘a no te faaruru atu e aore râ no te ma‘ue atu:

Nene’i