Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 3: Faaherehere i te aifaito e te hoêraa


Tuhaa haapiiraa 3

Faaherehere i te aifaito e te hoêraa

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama e, e here e e poihere te tane e te vahine ia raua ei hoa aifaito i roto i te faaipoiporaa,

  • Tatara i te mau huru e te mau raveraa o te faaherehere nei i te tu‘ati-ore-raa e te faatereraa parau-tia ore.

  • Maramarama e, e itehia te oaoa rahi ia turu raua i to raua iho mau tutavaraa e ia tahoê raua no te upootia i te mau tamataraa.

Titau i to tatou faito mau

Ua haapii mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, na te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo te hopoia ia « here e ia tavini i te tahi e te tahi » e ia « tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa aifaito ».1

Ua haapapû mai te peresideni Gordon B. Hinckley i te hinaaro no te hoêraa e te aifaitoraa i rotopu i te tane e te vahine: « I roto i te faaipoiporaa, aita te hoaraa i te faahaehaa raa e aore râ te faateiteiraa. Aita te vahine i mua atu i te tane, aita te tane i mua atu i te vahine. E taahi raua toopiti i teie tereraa mure ore ei tamaroa e ei tamahine a te Atua ».

Ua haapii mai oia e, e pahono te mau tane e te mau vahine i mua i te Fatu no to te tahi raveraa i te tahi: « Te tiaturi nei au e, i te taime e ti‘a tatou i te haavaraa o te Atua ra, e iti te parau no ta tatou api moni i roto i te oraraa e aore râ no te mau ohipa tui roo ta tatou i rave hope na. E titorotororaa papû râ no ni‘a i te mea i ravehia i te fare. E ua papû ia’u e, o ratou tei ratere na roto i te oraraa ma te here e te faatura e te haafaahiahiaraa i to ratou hoa e i te mau tamarii, o ratou te farii mai i te mau parau a te haava mure ore, ‘Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore… e haere oe i roto i te oaoaraa a to fatu’ (Mataio 25:21) ».2

Ua horo‘a mai Iesu Mesia i te hi‘oraa no te hôeraa i roto i te pure tuutuu ore Ta’na i pûpû na mua To’na faasataurooraa. Ua pure Oia no ratou te tiaturi Ia’na ra « ia rito ratou atoa ei hoê ; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia’u nei ra, e mai ia’u hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua » (Ioane 17:21).

Ua haapii mai Elder Henry B. Eyring no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, te reira hoêraa au, o te hoê ïa faaueraa e te hoê hinaaro ho‘i: « Ua parau mai te Faaora o te ao, ia Iesu Mesia, no ratou e amui mai i Ta’na Ekalesia: ‘ia tahoê ; e mai te mea aita outou e riro ei hoe ra e ere hoi outou no’u nei’ (PH&PF 38:27). E i te hamaniraa o te tane e te vahine, aita i horoahia te hoêraa i roto i te faaipoiporaa ei ti‘airaa ; ei faaueraa râ ! ‘No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê’ (Genese 2:24). Ua hinaaro to tatou Metua i te Ao ra ia nanati-amui-hia to tatou mau aau. E ere taua tahoêraa ra i roto i te here i te hoê noa moemoea. E hinaaro papû te reira ».3

I te taime oia i tavini ai i roto i te peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu, ua haapii mai te tuahine ra Sheri Dew e, e tuhaa faufaa rahi te tahoêraa i roto i te opuaraa a te Fatu no te mau taata faaipoipo: « Ua ite papû te Metua i te mea Ta’na i rave a hamani ai Oia ia tatou nei. Ua hamani mai Oia ia tatou ia au rii to tatou hoho‘a ia here ho‘i te tahi i te tahi e ua faataa ê rii atoa Oia ia tatou ia tupu i to tatou hinaaro ia tahoê i to tatou puai e ta tatou tiairaa ei hoê taataoraa. Eita te tane e te vahine e tupu maitai roa e eita ho‘i e tapae i to ratou faito hope maori râ na roto ia vetahi ê. No reira, eita te faaipoiporaa… e tapae i to’na faito mau maori râ ia ohipa amui te tane e te vahine… ma te opuaraa hoê, te faatura e te tiaturiraa o te tahi i to te tahi puai ».4

Te fifi no te aifaito-ore-raa

I roto i te hoê titorotororaa a David Olson e a Amy Olson na roto i na 20 000 taata faaipoipo, ua ite mai raua e, o te tafifiraa ia aifaito i roto i te faatereraa te ofa‘i turoriraa rahi roa a‘e no te oaoa i roto i te faaipoiporaa. Tapiri i te reira, ua ite mai raua na 3 puai rahi a‘e ia oaoa te mau taata faaipoipo, e te tu‘ati ra te reira i te aravihi ia aifaito i roto te faatereraa.

I roto i teie titorotororaa, 93 i ni‘a i te hanere o te mau taata faaipoipo e 21 501 tei faahiti mai, « E tafifiraa na matou ia aifaito i roto i te faatereraa ». Toru i ni‘a i te 10 ofa‘i turoriraa no te oaoa i roto i te faaipoiporaa e tu‘ati ra i te aifaito-ore-raa e te hoê-ore-raa: « E mana‘o anaanatae ore ta to’u hoa e aore râ e mea faahapa oia » (83 i ni‘a i te hanere), « I te hopea tei to’u iho aau te hape » (81 i ni‘a i te hanere), e « Aita to maua mau taa-ê-raa e iti ra » (78 i ni‘a i te hanere).

Ma te faaohipa i te hoê faito oaoa i roto i te faaipoiporaa, ua tatuhaahia te mau taata faaipoipo ei feia oaoa (5 153 taata faaipoipo) e aore râ ei feia oaoa ore (5 127 taata faaipoipo). Te faaite ra te titorotororaa e, te 3 i ni‘a i na puai 10 o te taata faaipoipo oaoa, te tu‘ati nei ïa i te faatereraa apipiti: « Te imi nei mau i te rave‘a no to maua taa-ê-raa » (78 i ni‘a i te hanere), « Mea varavara roa to’u hoa i te faatere mai » (78 i ni‘a i te hanere), e « Ua afaro maua no te tapura haamau‘araa moni » (89 i ni‘a i te hanere).5

Te mea peapea râ, te faaohipa huru ê nei te tahi mau taata i te mana faatere ma te faahepo haere noa i te hoa faaipoipo e te mau tamarii ho‘i. I to’na haruraahia i te fare tape‘araa no Liberty, ua papa‘i te peropheta Iosepha Semita, « Ua haapii mai tatou na roto i te rave-noa-raa i te ohipa oaoa-ore e, o te huru ïa e te hinaaro hoi no te pae rahi o te taata nei, ia noaa iho mai na ia ratou te tufaa iti no te mana, i roto i to ratou iho mana‘o ra, e haamata iho ratou i te haavî atu i te taata mai te parau-tia ore ra. » (PH&PF 121:39)

I rotopu i te mau melo o te Ekalesia, teie te huru faatereraa parau-tia ore te ravehia nei e te mau tane e aore râ te mau vahine, o te haruraa ïa i te faaotiraa hopea, te faaafaroraa i te mau fifi, te faanahoraa i te moni, e te haapiiraa e te faatitiaifaroraa i te mau tamarii ma te ore e tau‘a i te hiaai a te vahine. Te mea faufau roa a‘e, o te faatereraa ïa ma te parau-tia-ore e te hamani-ino-raa i te hoa faaipoipo e te mau tamarii.

Ua faahapa te peresideni Hinckley i te hamani-ino-raa i te hoa faaipoipo e te tahi atu â mau raveraa faahepo e aore râ ohipa faaino, ia ratou ihoa râ o te mau nei i te autahu‘araa:

« Aue te peapea e te au ore i te hamani inoraa i te vahine. Te tane atoa i roto i teie Ekalesia o te hamani ino i taʼna vahine, o te haafaufaa ore iaʼna, o te parau ino iaʼna, o te faaohipa i te faatereraa faahepo i niaiho iaʼna aita ia oia e nehenehe ia mau i te autahuʻaraa. Noaʼtu e ua faatoroʻahia oia, e iritihia te mau raʻi mai iaʼna ra, e oto te Varua o te Fatu, e amene te mana o te autahuʻaraa o tera taata.…

« E toʻu mau taeae, mai te mea i roto i taʻu mau parau i parau atu e te ite ra outou i roto i reira te parau nei au ia outou ia tatarahapa. A tuturi i raro e ani i te Fatu ia faaore mai i ta outou hapa. A pure Iaʼna ia roaa ia outou i te puai no te faatere i to outou arero e to outou rima teimaha. A ani i te tatarahaparaa i ta outou mau vahine e i ta outou mau tamarii ».6

Faaherehere i te aifaitoraa

No te rave hope i te aifaitoraa i roto i te faaipoiporaa, e ti‘a i te tane e te vahine ia taui i te feruriraa tahito e te raveraa atoa ho‘i, ma te haamana‘o e, ua rahi a‘e te oaoa no te hoêraa i te fifi ia faarue i te mau raveraa tahito. Na roto i te oraraa i te evanelia a Iesua Mesia, e nehenehe ta te tane e ta te vahine e farii i te auraa oaoa e te here. Ua haapii mai te aposetolo Paulo e, « E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroaha ia’na ihora e te vahine ra ia auraro oia i tana tane » (Ephesia 5:33). Ua parau te Fatu i Ta’na mau pĭpĭ e, « E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho » (Ioane 13:34). Ua faaue atoa mai Oia, « ia tahoe ; e mai te mea aita outou e riro ei hoe ra e ere hoi outou no’u nei » (PH&PF 38:27). E tauturu te mau arata‘iraa i muri nei i te tane e te vahine ia rave hope i te faaaifaitoraa e te hoêraa i roto i te faaipoiporaa.

A here e a faatura i te tahi e te tahi ei hoa aifaito

Ua haapii mai te peresideni Gordon B. Hinckley e, e mea ti‘a i te mau taata faaipoipo ia « haere toopiti raua ma te faatura, te au maitai, e te here no te tahi e te tahi. Aita e ti‘a ia vai te umeumeraa no te ti‘araa i rotopu i te tane e te vahine i roto i te opuaraa a te Fatu ».7 Ua haamaramarama mai te peresideni Howard W. Hunter: « Te tane e mau nei i te autahu‘araa, e farii ïa oia i ta’na vahine ei hoa i roto i te faatereraa i te fare e te utuafare ma te farii atoa ïa i to’na ite e to’na apipitiraa i roto i te mau faaotiraa atoa no te reira … Ua faataa te Fatu ia riro te vahine ei tauturu au no te tane (te auraa no te ta‘o au, o te aifaito ïa)–o ho‘i ïa, ei hoê hoa aifaito e faufaa roa no te rave oti i te ohipa ».8

Ua haapii mai te peresideni Hinckley e, na te maramaramaraa i te auraa i rotopu i te Atua e Ta’na mau tamarii e tauturu i te taata ia ohipa tano mai: « Ia parahi te aifaitoraa i rotopu i te tane e te vahine, ia parahi te ite e e tamarii na te Atua te mau tamarii tei fanauhia i roto i teie nei ao, e hiti mai i reira te maramarama no te hopoia ia aupuru, ia tauturu, ia here ma te hopea ore ia ratou e tiaihia ra e tatou ».9

Ua haapuai mai te peresideni Spencer W. Kimball i te faufaa ia ore te peu haapa‘o noa ia’na iho: « Ia ore roa te peu haapa‘o noa ia’na iho, e mea papû e tupu mai te tahi ohipa manuia taa ê i roto i te faaipoiporaa. Mai te mea e imi tamau noa te hoê [hoa faaipoipo] i te hinaaro, te maitai, e te oaoa o te tahi, i reira te here o te taime matamua tei faatumu-roa-hia i roto i te faaipoiporaa e riro i te tupu uana roa mai … O teie ihoa te mau rave‘a tumu no te aupuru i te here, o te tau‘araa i te tahi, te marû, te haapa‘oraa i te tahi, te mana‘ona‘oraa ia’na, te taamuraa, te haamauruururaa, te faahiahiaraa i te tahi, te faaoruraa ia’na, te faahoaraa, te tiaturiraa, te faaroo, te rave-amui-raa i te ohipa, te aifaitoraa, e te tiauraa te tahi i te tahi ».10

Peresideni ma te parau-tia

I roto i te faahitiraa i te api 24, ua faahapa uana roa te peresideni Hinckley i te hamani-ino-raa i roto i te faaipoiporaa. Teie ta’na faahitiraa, te taata « e faatere parau-ti‘a ore ra i [ta’na vahine], aita ïa oia e tiamâ no te autahu‘araa ».11 Ua haapii mai te Fatu e, e ti‘a i te auraa ia arata‘ihia e te parau-ti‘a, te taparuraa, te faaoromai-noa-raa, te maru, te haehaa, te here mau, e te aroha (hi‘o PH&PF 121:41–42).

Ua faataa mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te hopoia a te metua tane i te fare: « Na roto i te faaueraa hanahana, ua titauhia i te mau metua tane ia faatere i to ratou utuafare na roto i te here e te parau ti‘a, e e hopoia na ratou ia imi i te ora e te parururaa no to ratou utuafare ».12 Ua haamaramarama mai Elder L. Tom Perry no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e, e tuhaa te hoêraa e te aifaitoraa o na hoa faaipoipo no te hoê faatereraa parau-ti‘a: « A haamana‘o, e te mau taeae, i roto i ta outou tuhaa ohipa ei faatere i roto i te utuafare, o ta outou vahine to outou apiti … Mai te matamuaraa, ua a‘o te Atua i te taata ia riro te faaipoiporaa i te taati-hoê-mai i te tane e te vahine (hi‘o Genese 2:24). No reira, aita e peresideni e aore râ mono peresideni i roto i te utuafare. E ohipa amui na taata faaipoipo e a muri noa’tu no te maitai o te utuafare. Ua hoê raua i te parau, te ohipa, e te raveraa a faatere ai raua, a arata‘i ai, e a a‘o ai i to raua utuafare. Hoê â faito to raua. Na raua e opua e na raua e faanaho i te mau ohipa a te utuafare ma te tauaparauraa e te faaoti-hoê-raa ma te nuu noa i mua ».13

Ite mai i te huru faahepo e faatitiaifaro atu ai

E au ihoa te faaue-ti‘a-raa ia vetahi i te mea naho, tera râ, e faatupu pinepine te reira i te au ore e te faaetaetaraa i rotopu ihoa ra i te mau melo o te utuafare. Mai te mea e pinepine te tane e te vahine i te faahepo ia vetahi ê, e nehenehe ta raua ia faatitiaifaro i te reira e ia haapii mai ia haavî ia ratou iho na roto i te haavîraa i to ratou feruriraa, ta ratou mau raveraa, e ta ratou mau parau. Na te faaohiparaa ratou i te huru tei haapiihia i roto i te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 121:41–42 e afaro ai teie mau peu.

E mea au roa te amoraa i te hopoia i te tahi taime ; mai te itehia nei i te vahi ohiparaa. No te mau haapii tamarii, te mau ti‘a faatere rahi, te mau haapa‘o tamarii, te mau muto‘i, e vetahi pueraa atoa, e ti‘a ia ratou ia amo i te hopoia no te faanaho e no te rave hope i te mau fâ o te ohipa. Te amoraa i te hopoia e ere ïa i te faaheporaa ia vetahi ê. E faatupu te faaheporaa ia vetahi i te mau fifi, e e riro te reira i te mea ohipa rahi a‘e ia faaafaro mai i te faatupuraa i te auraa maitai i te matamuaraa. Te mau melo o te Ekalesia–o tei fafau ia pee ia Iesu Mesia–o ta ratou ïa te faaheporaa ia rave mai Ta’na i rave. Ua haapii te Faaora ia vetahi. Ua taparu noa Oia e ua faaoromai ho‘i, aore e turairaa e aore e faaheporaa.

Ite mai e faatitiaifaro i te mau mana‘o e te mau tiaturiraa no ni‘a i te faaheporaa

O te mana‘o te niu no te mea i te aau e no te huru. Tei feruri e tei feruri-ore-hia, e mana‘o mai te hoê tane faahepo e, « Aita e ti‘a i ta’u vahine ia rave te hoê noa a‘e mea maori râ ua faati‘a vau ia’na, e na reira atoa ïa no te haamau‘a i te moni. E ere oia i te taata faahiahia no te haapa‘o i te moni ». E mana‘o mai te vahine faahepo, « Ia tupu maitai te ohipa, e mea ti‘a na’u e amo i te hopoia no te reira. Aita e taata ê e nehenehe e tiaturi atu no te rave maitai mai i te reira ».

Ia hi‘opo‘ahia e ia faatitiaifarohia tera mau mana‘o, e taui-tano-mai te huru i muri mai. Te hoê rave‘a no te taata ia ite mai ta’na mau mana‘o, o te ui ïa ia’na iho i te mau uiraa e haamata ma te parau « no te aha ». Ei hi‘oraa, e nehenehe ta te hoê vahine e ui, « No te aha aita vau e hinaaro i to’u tane ia tauturu mai i te i te faaohiparaa i te parau moni ? » E teie te mana‘o e nehenehe e puta mai ia’na ra: « Mai te mea ho‘i e hi‘o oia i te mau parau moni ta’u i papa‘i, e faahapa mai oia ia’u no te mau haamau‘araa ». E aore râ e mana‘o mai oia e, « E hape noa oia ia numera mai oia, aita roa e ti‘a ia hape i te tai‘oraa i te moni ». I te tahi mau taime, e tano rii mai taua mau mana‘o ra, tera râ e ere te reira i te vairaa mau. Mai te peu e paraparau te vahine i ta’na tane no to’na mana‘o taiâ, e ite mai oia e, ua rahi roa ta’na i mana‘o na e e ti‘a roa i ta’na tane ia riro mai ei tauturu rahi no te haapa‘oraa i te moni.

Faaite i te faaotiraa

I roto i te hoê faaipoiporaa hau, e rave te tane e te vahine i te tahi faaotiraa i to ratou pae e no te tahi faaotiraa, e rave amui raua. E mea ti‘a ia rave amui raua i te faaotiraa ia tu‘ati ana‘e te reira i te ohipa no raua toopiti e aore râ no te tahi melo o te utuafare. Maa tane e maa vahine te hi‘o nei i te hoê faaotiraa mana‘o ei hoê umeumeraa no te ite o vai te upootia mai. Ia faaitoito rii mai raua e ia vai te hinaaro ia tauaparau, e roaa ia raua ia rave i te hoê faaotiraa au no raua toopiti, aore e taata pau i reira.

E mea ti‘a i te tane e te vahine ia faaea pinepine i te feruri noa i to’na iho mau hinaaro, ia feruri atoa râ raua i te hinaaro o te hoa faaipoipo e o te mau tamarii. Fatata pauroa te taime, e ma‘iri te faaotiraa o te hoê hoa faaipoipo i ni‘a i te utuafare taatoa. Ua faataa mai te peresideni Kimball e:

« Na mua a‘e i te faaipoiporaa, e vata noa i te hoê taata ia haere atu e ia haere mai ia au i to’na hinaaro, e vata oia ia faanaho e ia opua i to’na oraraa ia au i to’na hi‘oraa, e vata oia ia rave i te mau faaotiraa atoa ia tano i to’na maitai. Na mua i te farii i te faaipoiporaa, e mea ti‘a i te taata e faahinaaro ra ia feruri e ia farii oia e, e riro araua‘e te maitai o te utuafare i te mea faufaa roa a‘e i mua i te maitai o te hoê noa hoa faaipoipo. E faaore papû na hoa toopiti i te parau ‘no’u’ e ‘ta’u’ e e taui ho‘i i te parau ‘no taua, no tatou’ e ‘ta taua, ta tatou’.E ravehia te mau faaotiraa atoa ma te haamana‘o e, e piti atura e e hau atu â taata e ma‘iri i te reira. I tera taime, ia feruri te vahine i te mau faaotiraa rahi, e mana‘ona‘o oia i te mea e tupu mai i ni‘a i te mau metua, te mau tamarii, te utuafare, e to ratou oraraa pae varua. E te ohipa a te tane, ta’na oraraa sotiare, ta’na mau hoa, e to’na hiaai ho‘i, e riro ïa te reira i te ferurihia ma te maramarama e, e tuhaa oia no te hoê utuafare, e e mea ti‘a ia ferurihia i te pŭpŭ taatoa ».14

E haapii mai te mau taata faaipoipo ia vai hoê a apee ai raua i te Fatu. Ua haamaramarama mai Elder Eyring no te Varua te tahoê: « I te vahi e parahi te Varua [te Varua Maitai], e tupu mai te auraa. E tuu te Varua i te iteraa o te parau mau i to tatou aau, e faatahoê ïa te reira ia ratou o te faaite ra i taua iteraa ra. Aore roa te Varua o te Atua e faatupu i te mârôraa (hi‘o 3 Nephi 11:29) ».15 A rave amui ai te tane e te vahine ma te faaoromai, te marû, te haehaa, te here mau, te aroha, e te ite, e farii ratou i te hoaraa o te Varua Maitai, e na te reira e faatahoê ia raua e na roto i te reira e hoê ai raua i te opuaraa e i te tutavaraa. Na teie faaururaa e tauturu ia raua ia rave i te mau faaotiraa paari e te tano.

Oia atoa ïa, ia rave amui te tane e te vahine i te mau faaotiraa, e noaa mai ia raua i te tiaturiraa, e i te taime e ti‘a ai i te hoê noa o raua ia rave i te hoê faaotiraa, e riro atura tera faaotiraa i te mana‘o o na hoa toopiti.

A rave tuutuu ore

E mea fifi ihoa ia taui mai i te mau feruriraa e te raveraa i matau-roa-hia. E mea paari ia faaore i te mau peu tahito, tera râ e nehenehe ta te reira ia tauihia ma te tutavaraa tuutuu ore.

E tupu mai te tauiraa ia faaoti papû te tane e te vahine ia faatupu a‘e i te hoê auraa maitai i roto i ta raua mau tutavaraa. E topa oioi te mau mana‘o maitai i roto i te moemoe maori râ ia tutava papû te mau taata faaipoipo ia tape‘a noa i taua rave‘a apî ra no te auraa. Te tahi faahou â ohipa e tauturu atu i te faatupu i te tauiraa:

  • Faî i te hinaaro mau ia taui.

  • Haamama i te vaha no te faaite i te hoa faaipoipo e ia vetahi ê i te hinaaro ia taui.

  • Rave i te hoê faaotiraa papû ia taui i mua i te hoa faaipoipo e i mua ia vetahi.

  • Faataa i te hoê tarena taa ê, ma te taahiraa taa ê, no te faatere i te tauiraa tano i roto i te oraraa i te mau mahana atoa.

  • Ia vai te hoê pŭpŭ tauturu (te tahi taata e faaitoito mai i roto i te tutavaraa ia taui).

  • Te hoê tiaauraa, mai te hoê parau faaite i te hoa faaipoipo, i te episekopo, e aore râ i te mau hoa no te nuuraa o te tauiraa.

A tuu ai te tane e te vahine i to raua taime e to raua puai ho‘i no te faaherehere i te hoêraa e te aifaitoraa, e maitai mai te taata faaipoipo tootahi e toopiti, e e hopoi mai raua i te aho apî i roto i te faaipoiporaa. E noaa atoa mai te here rahi a‘e e te faatura i rotopu ia raua.

Ohipa e oaoa amui

Ia ohipa amui te vahine e te tane ma te here e te hoêraa ei hoa aifaito ; e nanea roa mai te puai–e riro ta raua tutavaraa amui i te mea rahi a‘e i te haaraa o te hoê i tera e tera pae. Ua faataa mai Elder Richard G. Scott i te puai e tae mai ia tahoê ana‘e na ite tu‘ati o te tane e o te vahine ia au i te opuaraa a te Fatu: « Ia tae mai te oaoa e te hotu rahi i roto i te oraraa, ua hinaarohia te tane e te vahine toopiti. E nati mai ta raua tutavaraa ei mea tu‘ati maitai … Ia faaohipahia te reira ia au i te opuaraa a te Fatu, e faati‘a tera mau ite i te mau taata faaipoipo ia feruri, ia rave, e ia oaoa mai ei hoê–ia faaruru amui i te mau tamataraa e ia upootia i te reira ei hoê, ia tupu rahi i roto i te here e te maramarama, e na roto i te mau oro‘a hiero, ia taatihia ei hoê, e a muri noa’tu. O teie te opuaraa ».17

Ua haapii mai te peresideni Ezra Taft Benson i te faufaa no te taviniraa ra ia oaoa te faaipoiporaa e te oraraa o te hoê taata iho: « Te parau huna no te faaipoiporaa oaoa, o te taviniraa ïa i te Atua e ia vetahi ê. Te fâ o te opuaraa, o te tahoêraa ïa e te hoêraa, oia atoa ho‘i te tupu-rahi-raa o te taata iho. Te mea huru ê roa ïa, te rahi tatou e tavini ia vetahi ê, te rahi tatou iho e tupu i te pae varua e i to tatou aau ».18

Te mau nota

  1. « Te utuafare: E poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 2002, 64 65; e aore râ, Liahona, Me 2002, 54.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1998, 85 ; e aore râ, Ensign, Me 1998, 66.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa. 2001, 12; e aore râ Ensign, Novema. 2001, 13.

  5. David H. Olson and Amy K. Olson, Empowering Couples: Building on Your Strengths (Minneapolis: Life Innovations, Inc., 2000), 6–9. Haamaramaramaraa hau atu i te www.prepare-enrich.com. Aita teie tahua itenati e faaterehia ra e te Ekalesia, e aita te faatororaa i te reira i te hoê haamana-roa-raa.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 2002, 64.

  7. Teachings of Gordon B. Hinckley (Salt Lake City: Deseret Book, 1997), 322.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1994, 68; e aore râ Ensign, Novema 1994, 50–51.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1998, 93; e aore râ Ensign, Novema 1998, 72.

  10. « Oneness in Marriage », Ensign, mati 1977, 5.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 2002, 64.

  12. « Te utuafare: E poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 2004, 72 ; e aore râ, Ensign, Me 2004, 71.

  14. « Oneness in Marriage », Ensign, Mati 1977, 4.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1998, 86.

  16. Tipeehia mai Brent Barlow, Twelve Traps in Today’s Marriage and How to Avoid Them (Salt Lake City: Deseret Book, 1986), 99–100, e mai Richard B. Stuart, Helping Couples Change: A Social Learning Approach to Marital Therapy (New York: Guilford Press, 1980), 266–67.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1996, 101; e aore râ Ensign, Novema 1996, 74.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1982, 86; e aore râ Ensign, Novema 1982, 60.

« Aita e ti‘a ia vai te umeumeraa no te ti‘araa i rotopu i te tane e te vahine ia au te opuaraa a te Fatu ».

Peresideni Gordon B. Hinckley

Aifaitoraa i roto i te auraa o te faaipoiporaa

A faito ia outou iho e a feruri i te numera ta to outou hoa faaipoipo e faito ia outou ia au i te mau faahitiraa no ni‘a i te auraa i raro mai, o teie te rave‘a faitoraa: 1–Aita roa’tu 2–Mea varavara 3–Te tahi taime 4–E mea pinepine 5–Pauroa te taime

Ta’u iho mau faitoraa

Te mau faahitiraa no ni‘a i te auraa

To’u mana‘o no te faito ta to’u hoa faaipoipo e numera mai ia’u i teie faahitiraa

Aita roa’tu

Pauroa te taime

Aita roa’tu

Pauroa te taime

1

2

3

4

5

Te faatere nei au i te utuafare ia au i te mau arata‘iraa a te papairaa mo‘a.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te here nei au i to’u hoa faaipoipo e i ta’u mau tamarii, e ua ite ratou i to’u here no ratou.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te faatura nei au i te mau melo o te utuafare e e ere au i te mea iria e i te mea hamani-ino.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te fâ hoê no’u i roto i te faaipoiporaa o te faaiteraa ïa i to’u hoa faaipoipo i te here e te marû.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

No te huru o ta’u faatereraa i to’u oraraa, e hinaaro to’u hoa faaipoipo ia’u e a muri noa’tu.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te rave nei au i to’u hoa faaipoipo ei hoa aifaito.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te huru o to’u oraraa, o te huru ïa e parahi mai te Varua i roto i to matou fare.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te tamata nei au ia faaafaro i te mau fifi na roto i te tauaparauraa.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te tamata nei au ia maramarama e ia faatura i te mana‘o e te mea i te aau o to’u hoa faaipoipo.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te faatura nei au i te hinaaro o to’u hoa faaipoipo ma te ore e hi‘opo‘a noa ia’na e ta’na iho mau haerea.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Na maua e faaoti i te faaohiparaa i te moni ei hoa aifaito.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te rave nei maua toopiti i te ohipa i te fare.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Te tamata nei au ia vaiiho i te taime e te mau rave‘a no to’u hoa faaipoipo ia haamaitai i ta’na mau taleni e ia opua i te mea ta’na e hiaai ra.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Hoê â ta maua fâ i te pae varua e i roto i te faaotiraa papû ia ora i te evanelia.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Maua toopiti te rave nei no te faatitiaifaro i te mau tamarii.

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Ua tu to maua mana‘o no te ti‘araa o te tane ia peresideni mai oia.

1

2

3

4

5

Nene’i