Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 6: Faaunauna i te faaipoiporaa


Tuhaa haapiiraa 6

Faaunauna i te faaipoiporaa

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama e, e riro te tau‘a-ore-raa e te haamoeraa ho‘i i te faaunauna-tamau-raa i te hopoi mai i te manuia-ore-raa i roto i te faaipoiporaa.

  • Haapii mai i te mau parau tumu niu e te mau ohiparaa ia unauna mai te faaipoiporaa.

  • Faanaho i te hoê opuaraa no te faaunauna i te faaipoiporaa.

Ia here e ia haapa‘o te tahi i te tahi

Ua haapapû mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te ti‘araa faufaa rahi o te faaipoiporaa e te oraraa utuafare i roto i te opuaraa a te Metua no Ta’na mau tamarii. Ua parau ratou: « E hopoia hanahana ta te tane e ta te vahine faaipoipo i te hereraa e i te poihereraa te tahi e te tahi ».1 Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti: « Aita e auraa e nehenehe e faateitei i te tane e te vahine maori râ te fafauraa no te faaipoiporaa. Aita e faaheporaa i roto i te sotaiete e aore râ i roto i te Ekalesia e mono i te faufaa o te reira ».2

Aita te tane e te vahine e ti‘a ia ore e haapa‘o i te auraa no to raua faaipoiporaa. Te peapea râ, e rave rahi te na reira nei. Ei melo no te Hitu Ahuru, ua paraparau te President James E. Faust no te Peresideniraa Matamua i te mau tumu no te faataaraa, ma te rotahi i ni‘a ihoa ra i te hoê tumu:

« Tei roto te reira… te haapa‘oraa ia’na iho, te mana‘o paari ore, te faaoti-papû-ore-raa, te haaparareraa mana‘o tu‘ati ore, te oreraa e faaroo ; e te tahi atu pueraa, tei ohie roa i te itehia e tei matau-maitai-hia.

« Te iteraa no’u, te vai ra te tahi tumu huru huna rii, e tumu matamua tera o te puohu haere nei i te tahi pueraa. O te haamoeraa i te faaunauna-tamau-raa i te faaipoiporaa. O te ma‘iriraa ïa i tera mea taa ê e faariro i te reira ei mea faufaa roa, ei mea taa ê mau, ei mea faahiahia, ia riro ihoa râ te reira i te mea teimaha, te mea fifi, e te haumani ».3

I te taime no te faahinaaroraa, e pau roa te taime no na taata faaipoipo i te tapiri noa i te tahi e te tahi. E mata raua i te auraa o te tahi e te tahi e e imi raua ia haamanuia i te hinaaro o te tahi. E faaite ihoa raua i to raua taamuraa na roto i te faaiteraa i te marû e te faatura, na roto i te aau horo‘a, to te tahi opuaraa e to te tahi mana‘o faufaa, na roto i te farerei-pinepine-raa, na roto i te paraparauraa e te faarooraa ho‘i, na roto i te horo‘araa i te tahi tao‘a, e haamana‘o roa mai i te mau mahana taa ê, e hapono te tahi tapa‘o no te here e te tahi papa‘iraa, te tahi rata e tareta.

I muri mai râ to raua faaipoiporaa, e tae mai te haapiiraa, te toro‘a, te mau tamarii, e te taviniraa ho‘i no te faaî i to raua oraraa. E titauraa rahi i ni‘a i to raua taime, na te ohipa, te utuafare, te mau ohiparaa, e te taviniraa i te ekalesia e te huiraatira. A rahi noa mai ta raua mau hopoia, a iti noa mai te raveraa o te tahi no te tahi taata faaipoipo e a iti noa mai te taime no raua. A tere noa ai te tau, a rahi noa mai te mau ohiparaa no na tane e vahine ; aita atura te faaipoiporaa i te mea faufaa faahou mai tei matamaua ra, ei reira e ino ai te auraa. Te mohimohi rii noa atura te mau raveraa maitai e moe roa atu ai, e riro atura te haaparareraa mana‘o i te varavara e te haumani, e iti noa atura te faaiteraa i te taamuraa e te here. E riro ai te mau taata faaipoipo i te haapa‘o-ore-raa i te tauaparauraa e te huru. E marau te poihere haati, e e riro atura te auraa no te faaipoiporaa i te oriorio.

Ua faara Elder Marlin K. Jensen no te Hitu Ahuru e, te ha‘uti ra te diabolo ia faatoro ê i te mau mea faufaa ia atea atu i te faaipoiporaa: « E paraparau mai te mau reo pii ia tatou i te mau manuiaraa e te mau apîraa o te ao, e e arata‘i roa te reira ia tatou i te vahi atâta i reira aita e faaho‘iraa maori râ e tutavaraa rahi roa. Na ma‘itiraa ra na‘ina‘i o tei mana‘ohia ra e mea faufaa ore, e mana rahi to te reira ia faaoti i to tatou avei‘a mure ore ».4 Pinepine roa te tane e te vahine i te hoo atu i te mau fafauraa no te hau, no te oaoa e te ora mure ore, no te hoê rii noa faito roo, te mana e te teoteo. E apapa noa te mau ma‘itiraa na‘ina‘i e tae roa te taime e ara mai ratou no te ite e, ua moe ia ratou te mea faufaa roa no ratou.

Faatupu i te mea taa ê

Ua faahoho‘a te peresideni Spencer W. Kimball i teie fifi: « E rave rahi taata… tei faati‘a i to ratou faaipoiporaa ia ino e ia paruparu e ia faufaa ore … E ti‘a i taua mau taata ra ia hi‘opo‘a faahou, ia faaapî i te faahinaaroraa, ia faaite i te taamuraa, ia faî i te marû, e ia faarahi i te mana‘ona‘oraa ia haamata faahou to ratou faaipoiporaa i te ruperupe mai, i te monamona mai, e i te unauna roa mai ho‘i ».5 No te pato‘i atu i teie haafaufaa-ore-raa i te faaipoiporaa, ua a‘o mai oia ia ohipa te mau taata faaipoipo ia faarahi i to raua here: « Te here… eita te reira e vai e a muri noa atu maori râ e aupuru-noa-hia te reira e te tahi tuhaa no te here, e e te tahi faaiteraa no te au e te faahiahia, te faaiteraa i te mauruuru, e te haapaeraa i te haapa‘o noa ia’na iho ».6

Ua poro‘i te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, « ua riro te utuafare ei tumu no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na mau tamarii ».7 Te haapapû nei te mau papa‘iraa mo‘a, « No reira e faarue ai te taata i to’na metua tane e to’na metua vahine, a ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê » (Mose 3:24). No te mea e tumu te utuafare no te opuaraa a Tei Hamani, o ratou te hinaaro ia faaroo Ia’na e faariro ratou i to ratou faaipoiporaa e te utufare ei tumu no to ratou oraraa. Atira noa’tu te faufaa no te tahi mau ohiparaa i roto i te oraraa, aita e ti‘a i te reira ia riro roa mai i te mea faufaa e aita atura e taime no te mau taata faaipoipo no te faaunauna i te auraa no raua e na reira atoa no to raua puai. Ia faariro te tane e te vahine i ta raua faaipoiporaa ei tautooraa matamua roa, e ite mai raua te oaoa e te hau e i te hopea, te auraa o te faaipoiporaa mure ore.

Na te evanelia a Iesu Mesia e tauturu i te taata ia faariro i to ratou faaipoiporaa ei tautooraa matamua roa. I roto i te ana‘iraa o te mau tautooraa matamua roa, oia te faaipoiporaa i muri i te here i te Atua. Te haamana‘o ra te tuahine Marjorie P. Hinckley i te mau tautooraa matamua roa a te taata ta’na i faaipoipo: « A fatata ai maua i te faaipoipo, ua tiaturi maitai au e, ua here Gordon ia’u nei. Tera râ, ua ite atoa vau e, eita roa vau e riro i te numera hoê no’na. I ite na vau e, e riro vau i te vai numera piti noa i roto i to’na oraraa e tei te Fatu ra te numera hoê. E aita te reira i riro e fifi no’u ».8

Ia here te tane e te vahine i te Atua e ia haapa‘o raua i Ta’na mau faaueraa, e riro atoa raua i te here e i te poihere te tahi i te tahi e na reira atoa no te faatura i te tahi e te tahi. Te tape‘a nei raua i te mau fafauraa ta raua i rave. O te hereraa e te taviniraa i te Atua te tautooraa matamua roa ; o te hereraa e te taviniraa i te hoa faaipoipo te tautoraa piti e piri i te matamua e te riro roa paha i te turu i te tautooraa matamua roa. Oia atoa nei, ia here raua i te Atua, e rahi mai to raua faito here i te tahi e te tahi, e e papû roa mai to raua faaotiraa ia vai ruuruu i te faaipoiporaa.

Mai ta te mau faaotiraa iti na‘ina‘i e nehenehe e arata‘i atea i te taata mai to ratou faaipoiporaa, e nehenehe atoa ta te mau raveraa maitai iti na‘ina‘i e te faufaa ore i te mata, te aroha, e te here ho‘i ia tamaru i te mau mauiui o te aau e ia faati‘a i te hoê niu no te auraa maitai e te hope.

Ua a‘o te peresideni Faust: « I roto i te faaunaunaraa i te faaipoiporaa, o te mau mea iti te mau mea rahi. O te auraa tamau i te tahi e te tahi e te faaiteraa papû i te mauruuru. O te faaitoitoraa e te tautururaa i te tahi e te tahi ia rahi mai. O te ma‘imiraa tahoê te faaipoiporaa i te maitai, te mea nehenehe, e te hanahana ».9

E faaunauna te tane e te vahine i ta raua faaipoiporaa ia faatumu raua i to raua auraa i ni‘a i te evanelia, ia faataa raua i te taime no te tahi e no te tahi, ia arearea amui raua, ia paraparau pinepine raua ma te mana‘o anaanatae, e ia faaite raua i te maitai.

Faatumu i to outou faaipoiporaa i ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia

Ua faaite mai te peresideni Faust, « E mea taa ê e te faaunauna ho‘i e ti‘a ia ano‘ihia, ua hau roa te tauturu o te reira no te tahoê i te hoê tane e te hoê vahine i te huru mau, e te mo‘a e te varua. O te vairaa o te hanahana atua ïa i roto i te faaipoiporaa ».10

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball e, e roaa mai i te mau taata faaipoipo i te oaoa rahi ia here rahi a‘e raua i te Fatu e i te tahi ho‘i ia ratou iho nei e ia haere pinepine raua i te hiero, ia pure raua, ia haere raua i te pureraa, ia vai viivii ore to raua oraraa, e ia ohipa amui raua no te patu i te basileia a te Atua.11

Ia faatumu te vahine e te tane i to raua auraa i ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia, e maitai mai to raua faaipoiporaa e to raua oraraa. E ti‘a i te mau taata faaipoipo ia pure amui i te po‘ipo‘i e i te pô, ia tuatapapa i te mau papa‘iraa, e ia faatupu i te pureraa pô utuafare i te hepetoma hoê.

Te haapii mai nei te evanelia i te taata ia here e ia tavini te tahi i te tahi e ia « tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoia » (Mosia 18:8). Ia rave te mau taata i te i‘oa o te Mesia i ni‘a ia ratou iho, te fafau ra ratou ia here i te tahi ia au teie huru. E aupuru e e haapaari te mau ti‘araa e te mau raveraa huru Mesia i te auraa faaipoiporaa a haapa‘o ai te mau taata faaipoipo i ta ratou mau fafauraa.

Ua faaite mai te peresideni Faust i te hoê o te mau puna rahi roa a‘e no te oaoa oia ho‘i « te faahoaraa e te oaoaraa i te mau hotu no te parahiraa o tei Mo‘a e tei Hanahana … O te hoêraa i te pae varua te tutau ». Ua faaite mai oia: « Te rahi noa nei te mau faataaraa no te mea, e mea pinepine roa, te ma‘iri nei te faaipoiporaa i tera mea unauna no roto mai i te haamaitairaa mo‘a e tahe mai na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. O te ma‘iriraa i te aupururaa i te varua te reira ».12

A faataa i te taime no te tahi e te tahi

E ti‘a roa i te tane e te vahine ia imi tuutuu ore i te mau rave‘a ia aupuru i to raua auraa. E au e, e riro roa te mau ohiparaa e haapau nei i te taime e te puai i te mea maitai atoa. Faaoti i te haapiiraa, rave hope i te toro‘a, utuutu i te mau tamarii, faaî i te mau piiraa o te Ekalesia, e pahono i te mau titauraa tivira e te faehau, te umeume pauroa nei te reira e te taime no te faaipoiporaa e te utuafare.

I to’na paraparauraa i te feia faatere o te Ekalesia, ua faaara te peresideni Gordon B. Hinckley: « E mea ti‘a roa ia outou ia ore e haamoe i to outou utuafare. Aita atu mea faufaa a‘e no outou … ia oti te mau parau atoa e te mau ohipa atoa, o te auraa utuafare ta tatou e hopoi atu ia tatou ra i te oraraa no a muri mai ».13

Te tahi taime e titauhia i te mau taata ia rave i te mau faaotiraa huru fifi. Ia tapitapi te oaoa e te hau o te faaipoiporaa, e ti‘a paha ïa ia vaiiho ratou i te tahi apî e te mau ohipa taime rahi e ia tuu rii i te hiti te mau fâ pae moni e a te taata iho. E riro atoa paha ratou i te faaiti i te taime no te tavini atu ia vetahi ê ia rahi mai te taime no teie auraa mo‘a roa.

Ua a‘o te peresideni Hinckley: « Ia tahoê outou [e te utuafare], e ia faaoti outou i to outou taime no ratou ra e to outou taime ia ratou ra. E i reira, a haapa‘o maite i te reira. Tamata roa ia ore te tahi a‘e mea e faataupupu mai. A faariro i te reira ei mea mo‘a. A faariro i te reira ei mea ruuruuhia. A faariro i te reira ei taime oaoa e apî outou.

« A faariro i te monire pô ei pô mo‘a no te pureraa utuafare. A faataa i te hoê aru‘i no orua ta oe vahine. A faanaho i te tahi tau faafaaearaa e te utuafare ».14

Arearea amui

Ua haapii te feia faatere o te Ekalesia e, e paturu te mau faaanaanataeraa i te oraraa utuafare. Ua parau atoa mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua riro te mau « ohipa faaanaanataeraa au » ei hoê o te mau parau tumu haamanuia i te faaipoiporaa e te utuafare.15

O Howard Markman, o Scott Stanley, e o Susan Blumberg, te tahi tahu‘a manava tei faaite e, e ere noa no te vai-ore-raa te faahinaaro e taupupu ai te auraa i roto i na taata faaipoipo toopiti. O teie râ, « te tumu rahi e pohe te faahinaaroraa, o te tau‘a-ore-raa ïa i te mau mea iho e patu e e tape‘a ra i te reira i te faito matamua, o te faahoaraa e te arearearaa ».16 Ua a‘o ratou ia faataa te mau taata faaipoipo i te tahi taime no te arearea noa e eiaha roa’tu no te faaafaro i te fifi i taua taime ra.17

Ua faahiti te vahine papa‘i Susan Page e, « te tu‘ati ra ta te aivanaa i te pae sotiare i tuatapapa no ni‘a i te taime arearearaa e ta’u nei i apo mai na roto i ta’u mau titorotororaa [i pihai iho i te mau taata faaipoipo manuia]: e riro te tane e te vahine e rave nei te tahi taime arearearaa no raua i te au maitai a‘e i ta raua faaipoiporaa ia faaauhia e ratou e rave ore nei i te reira ».18

Ua parau Page e, e rave rahi ohipa ta te mau taata faaipoipo ta’na i uiui e rave amui: « E ori ratou ; e horohoro ratou e aore râ e haapautuutu i te tino ; e tere mata‘ita‘i ratou i te mau afaa ; e faahee ratou i te hiona ; e ha‘uti ratou i te pa‘iraa popo… e tamaa ratou i te fare tamaaraa ; e haere ratou i te teata, i te vahi ha‘utiraa taata ora, e aore râ i te vahi himeneraa ; e arearea ratou e te mau hoa ; e ha‘uti ratou i te tahi ha‘uti, e aha ana‘e atu ». Ua parau faahou mai oia e, « aita te mata‘ita‘iraa i te afata teata e tai‘ohia e na taata faaipoipo ei taime arearearaa, maori râ te mata‘ita‘iraa i te tahi faanahoraa taa ê ».19

Ua parau atoa mai Markman, Stanley, e Blumberg no te mau ohiparaa mai te faaetaetaraa tino, te au, te tereraa na roto i te afaa, te « yoga », te pere auau, te tunuraa i te maa, te ohiraa i te pupu i te pae miti, te mata‘ita‘iraa i te hoho‘a, te haereraa e tii i te tahi inu, e te paraparauraa (te faaiteraa i te mau fa, te mau moemoea, te mau opuaraa, te mau hiaai, te mauruuru).20 E ere te mau ohiparaa te mea faufaa roa a‘e, o te huru râ ia rave te mau taata faaipoipo i te reira. E roaa te oaoa ia haa atoa ana‘e i ni‘a i te ohipa o te fare. E mea pinepine, o te mea moni mâmâ te mau ohiparaa oaoa a‘e.

A feruri ai te mau taata faaipoipo i te mau ohiparaa no raua, a faahaamana‘o ia ratou e, aita e au ia ratou ia feruri i te mau ohiparaa noa e anaanataehia ra e raua toopiti. Ia faaohu te mau hoa faaipoipo no te ma‘iti i te mau ohiparaa e no te faaite ho‘i i te mau mana‘ona‘oraa, e apî mai raua i te maramarama no te tahi e te tahi, e e ite mai paha raua i te tahi ohipa apî. Na to raua hinaaro ia tamata i te tahi ohiparaa apî e ia turu ho‘i i te tahi e te tahi e faaunauna i to raua faaipoiporaa. Aita e ti‘a ia faarue te tane e te vahine i ta ratou mau mea maitai ; e nehenehe ta raua e faaite i taua mau ohiparaa ra e e rave amui i te reira.

Ua faatoro te peresideni Ezra Taft Benson i te pô utuafare ei taime tano no te faaarearea i te utuafare: « E ti‘a i te mau pô utuafare ia tarenahia i te hepetoma hoê ei taime no te faaanaanataeraa, no te faanahoraa i te mau ohipa, no te mau ohipa ha‘uti taata ora, no te himenemeneraa e te piana, no te ha‘utiraa, no te tahi amuamuraa, e no te mau pure utuafare. Mai te mau taponaraa auri o te fifi, e nati teie raveraa i te utuafare, i roto i te here, i roto i te hanahana, i roto i te peu maitai, ma te puai, e ma te parau-ti‘a ».21

Paraparau pinepine e ma te mana‘o anaanatae

Ua turu Elder Russell M. Nelson no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te faufaa ia tauaparau pinepine mai: « Aita te tahi mau taata faaipoipo e faaroo nei te tahi i te tahi. E mea faufaa ia ravehia te tahi taime paraparauraa ia vai te reni au no te haaparareraa mana‘o. Mai te peu e, o te faaipoiporaa te auraa matamua i roto i te oraraa, no’na ïa te reni matamua ! Are‘a râ, pinepine roa te mau ohipa faufaa iti i te riro mai ei tautooraa matamua, e toe noa mai te tahi parapara taime no te faaroo i te hoa here ».22

Ua parau te peresideni Faust: « E riro te mau auraa faaipoiporaa i te unauna mai na roto i te hoê haaparareraa mana‘o maitai a‘e … Tauasini rave‘a ta tatou no te haaparareraa mana‘o, mai te mata ataata, te paehereraa i te rouru, te ohipa marû, e te haamana‘oraa i te parau ‘Ua here au ia oe’ i te mau mahana atoa e na reira atoa te tane i te parau ‘ua nehenehe oe’.Te tahi atoa parau faufaa ia faahiti, ia tano te taime, o teie ïa ‘te tatarahapa nei au’.O te faarooraa te haaparareraa mana‘o tano roa ».23

Ua faahiti te tuhaa haapiiraa 2 i te tuatapaparaa a John Gottman, o tei ite mai e, e vai te mana‘o anaanatae i te mau taata faaipoipo manuia na roto i te feruriraa i te tahi, na roto i te haapa‘oraa i te tahi, na roto i te ohipa papû, na roto i te haamauruururaa, na roto i te faaiteraa i te mana‘ona‘oraa e te hoaraa, na roto i te fariiraa i te mana‘o a te hoa faaipoipo, na roto i te parau ha‘uti, e na roto i te faaiteraa i te oaoa ia arearea ana‘e.24

I roto i ta’na mau ma‘imiraa no ni‘a i te faaipoiporaa manuia e te oaoa, ua ite atoa mai Susan Page e, e mea faufaa te haaparareraa mana‘o tano maitai. No te mau taata faaipoipo i manuia, « maa tapuraa rii noa i roto i te haaparareraa mana‘o ; ua noaa ia ratou ia paraparau ohie i te mau tumu parau fifi, ua ite mai ratou e te maramaramahia nei ratou ; e mea iti ta ratou i opani i te tahi ; e ua roaa ia ratou ia turu i te aravihi o te tahi no te faaafaro i te mau mârôraa ». Ua ite mai Page e, aita a‘e te tahi mau taata faaipoipo i haapii i te mau ture no te haaparareraa mana‘o are‘a râ, e au ra te pee ohie noa nei ratou i te reira. Te tahi râ, ua haapii ïa i te mau aravihi i roto i te mau buka, i roto i te mau parau pia, te mau piha raveraa ohipa, te mau a‘oraa, e aore râ i pihai iho i te tahi taata tauturu.25

Faaite i te maitai

Ua faaara u‘ana te peresideni Gordon B. Hinckley i te faufaa no te maitai ta te vahine e ta te tane e nehenehe e faaite ia raua iho: « Mai te mea e haamaitai te mau tane e te mau vahine tata‘itahi i te au-maitai-raa e te oaoa o te tane anei e aore râ, o te vahine anei, e iti mai ïa, e aita roa paha ïa e faataaaraa i muri iho. Eita roa ïa te manianiaraa e faaroohia. Eita roa ïa te mau pariraa e tupu. Eita te riri rahi e tupu. E monohia ïa te hamani-ino-raa e te ino e te here e te tau‘araa ».

Ua faaitoito te peresideni Hinckley i te mau tane i roto i te Ekalesia ia tauturu i te mau vahine i roto i to ratou oraraa ia faahiti e ia faarahi i ta ratou mau taleni e te tahi atu puai: « Te mau vahine o to tatou oraraa tei vehihia i te mau maitai taa ê, te mau faufaa hanahana, ia nehenehe ia ratou ia opere i te maitai e te here i te feia i pihai iho ia ratou. E faaitoito ïa tatou i te reira mai te mea e horo‘a tatou i te mau rave‘a ia nehenehe ratou ia faaohipa i ta ratou mau taleni e te mau huru puai e vai i roto ia ratou. I to maua ruhiruhiaraa, ua parau mai to‘u hoa here ia‘u i te hoê ahiahi, ‘Ua horo‘a tamau noa na oe i te ti‘amâraa ia‘u, e ua here au ia oe no te reira’ ».26

Ua riro te faahinaaroraa i tupu na mua a‘e i te faaipoiporaa i te mea faufaa atoa i muri iho. E tauturu te tane e te vahine i te tahi e te tahi ia faaruru i te mau tamataraa o te oraraa ia faaite raua i te faatura mau, te maitai, e te taamuraa no te tahi. E maui ihoa te auraa ia moehia teie mau mea. Na te maitai tamau e te here tamau e faatupu i te natiraa puai e te mure ore i rotopu i te tane e te vahine.

Te oaoa i roto i te faaipoiporaa

E manuia mai te auraa faaipoiporaa ia faaite te tane e te vahine i te here e te taamuraa i te tahi e te tahi. E mau maa haamaaraa te hamani maitai, te faaturaraa, e te aroha. Ia farii te mau taata i teie mau maa haamaaraa, e ora mai ratou e e itoito mai no te titau i te faito teitei roa a‘e no ratou. Eiaha te hoê tane e te hoê vahine e mana‘o e, e tere ohie noa te oraraa. Teie râ, ia here e ia faatura mai te tahi i te tahi, e ite mai raua i te au i roto i te faaipoiporaa. Mai ta te peresideni Faust i parau, « E nehenehe ta te oaoa i roto i te faaipoiporaa e te au-metua-raa e hau i te tauasiniraa o te faito oaoa i te tahi atu vahi ».27

E ite mai te mau taata faaipoipo i te oaoa rahi ia ora ratou i te evanelia, ia faaau ratou i te mau haapiiraa tei faauruhia te feia faatere o te Ekalesia, e ia faaohipa ratou i te mau aravihi rahi e te mau parau tumu rahi no te auraa. E tupu ihoa te mau tamataraa. Noa’tu râ, e nehenehe ta te mau taata faaipoipo e ite mai i te tiaturiraa i roto i te faahitiraa a te peresideni Spencer W. Kimball: « I te vahi tamataraa, eita a‘e oe e manuia maori râ eita oe e manuia i te tamata noa ! »28 Na te tuutuu ore e hopoi mai i te haamaitairaa i fafauhia no te oaoa rahi i roto i teie oraraa e te ora utuafare mure ore i te ao a muri mai.

Te mau nota

  1. « Te utuafare: E poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 1981, 17 ; e aore râ, Ensign, Me 1981, 15.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 13; e aore râ Ensign, Novema 1977, 10.

  4. « A Union of Love and Understanding », Ensign, Atopa 1994, 50.

  5. Marriage and Divorce (Salt Lake City: Deseret Book, 1976), 22.

  6. Marriage and Divorce, 23.

  7. « Te utuafare: E poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102.

  8. Faahitiraa no roto mai i Sheri L. Dew, Go Forward with Faith: The Biography of Gordon B. Hinckley (Salt Lake City: Deseret Book, 1996), 114.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 14.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 14.

  11. Hi‘o Marriage and Divorce, 24.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 14.

  13. « Rejoicing in the Privilege to Serve », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, Tiunu 2003, 22.

  14. Worldwide Leadership Training Meeting, Tiunu 2003, 22–23.

  15. « Te utuafare: E poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 1995, 102.

  16. Fighting for Your Marriage (San Francisco: Jossey-Bass, Inc., 1994), 262–63.

  17. Fighting for Your Marriage, 254–56.

  18. The 8 Essential Traits of Couples Who Thrive (New York: Dell Publishing, 1997), 56.

  19. The 8 Essential Traits, 54.

  20. Fighting for Your Marriage, 257–61.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1982, 86; e aore râ Ensign, Novema 1982, 60.

  22. I roto i te Conference Report, Eperera 1991, 28 ; e aore râ, Ensign, Me 1991, 23.

  23. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 13.

  24. No roto mai i te Why Marriages Succeed or Fail na John Gottman, Ph.D. Copyright © 1994 na John Gottman. Nene‘i-faahou-hia na roto i te faati‘araa a Simon & Schuster, Inc. NY. Te mau Api 59–61.

  25. The 8 Essential Traits, 133.

  26. I roto i te Conference Report, Atopa 2004, 87–88; e aore râ Ensign, Novema 2004, 84–85.

  27. I roto i te Conference Report, Atopa 1977, 14.

  28. I roto i te Conference Report, Atopa 1980, 5; e aore râ Ensign, Novema 1980, 5.

« I roto i te faaunaunaraa i te faaipoiporaa, o te mau mea iti te mau mea rahi … E ma‘imiraa tahoê te faaipoiporaa i te maitai, te mea nehenehe, e te hanahana ».

Peresideni James E. Faust

Nene’i