Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 2: Haaparare i te mana‘o ma te here


Tuhaa haapiiraa 2

Haaparare i te mana‘o ma te here

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama e, a riro ei ratou mai te Mesia ra te huru e a tamata ai i te tauiraa i te aau, e tupu rahi mai to ratou hiaai e to ratou aravihi no te tauaparau ma te maitai e te tano.

  • Haapii mai i te mau aravihi no te haaparareraa mana‘o o te riro i te faarahi i to ratou aravihi no te maramarama mai e no te faahiti atu i te mauiui o te aau.

  • Maramarama e, na te huru Mesia e te haaparareraa mana‘o tano e aupuru i te faaipoiporaa.

Te here e te haaparareraa mana‘o tano

Ua haapii mai te mau peropheta e te mau aposetolo i te mau mahana hopea nei e, e mea ti‘a i te mau metua ia here te tahi i te tahi e ia here raua i ta raua mau tamarii: « E hopoia mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii ».1

Te haaparareraa mana‘o i roto i te faaipoiporaa, o te mau mana‘o ïa, te mea i te aau, te mau raveraa, e aore râ te hinaaro ta te tane e ta te vahine e faaite mai i te tahi e te tahi ma te reo anei e aore râ aita. O te haaparareraa mana‘o tano te hoê faaiteraa i te here. E faaherehere te haaparareraa mana‘o tano i te faaroo e te faatura i te tahi e te tahi, e faaiti te reira i te mau mârôraa, e e faarahi ho‘i te reira i te here, ma te iriti i te mau opani no te tomo atu i te faito teitei o te poihereraa taata. E nehenehe ta te mau hoa faaipoipo e haapii mai ia haaparare i te mana‘o ma te aravihi rahi.

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball no te faufaa o te haaparareraa mana‘o tano:

« E ohipa maere i roto i te mau parau tano. Te hoê pae o te taata e faaohipa maitai nei i te reira, te tahi pae o ratou e faaohipa nei i te reira ma te haapa‘o ore.

« E rave‘a te mau ta‘o no te haaparareraa mana‘o, e e mana‘o hape te tae mai no te hoê ta‘o hape. O te arepurepuraa e te maramarama-ore-raa te faaotiraa o te reira. Na te mau ta‘o e faahoho‘a i to tatou iho oraraa e o te reira te tauihaa no ta tatou ohipa, te faaiteraa i to tatou mau taamuraa, e te tapa‘opa‘oraa no to tatou nuuraa. Na te mau ta‘o e haaputapû i te aau e na te reira atoa e faatahe i te roimata aroha. No roto mai te mau ta‘o i te aau e aore râ i te haavare. E rave rahi o tatou e ere nei i te mau ta‘o e, i te hopea, e tano-ore-rii ta tatou paraparau ».2

Te faito rahi o te mau fifi haaparareraa mana‘o

I te hoê titorotororaa na rotopu i te mau taata faaipoipo e 21 501, o David H. Olson, te hoê tahu‘a manava no te haapiiraa tuatoru University of Minnesota e to’na apee ia Amy K. Olson, ua ite mai raua e, ua riro te haaparareraa mana‘o i te hoê o te 10 ofa‘i turoriraa no te manuiaraa o te faaipoiporaa. 82 i ni‘a i te hanere o te mau taata faaipoipo tei hiaai i te faaroo pinepine mai i te mea i te aau o te hoa faaipoipo. No te tahi mau pueraa pahonoraa tei tu‘ati i te haaparareraa mana‘o, noa’tu aita i roto i nau ahururaa, tei ni‘a roa ïa i roto i te ana‘iraa. 75 i ni‘a i te hanere o ratou tei tafifi i te ani atu i te hoa faaipoipo i te mea ta’na e hinaaro ra, 72 i ni‘a i te hanere tei mana‘o e, aore roa ona e taahia ra, 71 i ni‘a i te hanere tei parau mai e, aita te hoa faaipoipo e paraparau mai i ta’na mau uiraa e aore râ ta’na mau fifi, e 67 i ni‘a i te hanere tei parau mai e, e taiâ ratou i te mau parau a te hoa faaipoipo.3 Ua ite-atoa-hia mai na roto i te titorotororaa e, o te « haaparareraa mana‘o au » te tapa‘o matamua no te hoê faaipoiporaa oaoa.4

Tamaru i te aau

E nuu rahi atu te mau taata faaipoipo i roto i te mau aravihi no te haaparareraa mana‘o ia vai te aau paruparu e te hinaaro ia faaore i te hape e na reira atoa ia ani i te tatarahapa. E nehenehe ta te hoê taata ia tamaru i te aau noa’tu te mea ta te hoa faaipoipo e ma‘iti i te rave.

O Victor Cline, te hoê tahu‘a manava e melo ho‘i o te Ekalesia, ua faataa mai oia e: « ua ite mai au na roto i te mau matahiti e 30 ta’u i rave no te tauturu i te mau faaipoiporaa e, eita te haapiipiiraa i te mau rave‘a apî o te haaparareraa mana‘o, eita atoa te haereraa i te mau haapiiraa no te faaaravihi mai i te pae o te auraa, e aore râ te tai‘oraa i te mau buka maitai no ni‘a i te reira, eita ho‘i te reira e rapaau mai i te faaipoiporaa mauiui maori râ e ohipa mai te mau taata faaipoipo no te faatupu i te aau paruparu e aore râ e tamaru mai ratou i to ratou aau. E ti‘a i teie tamaruraa ia tupu i te aau o na hoa faaipoipo toopiti, noa’tu no te tahi te hape rahi i fifi ai. Inaha ho‘i eita roa e nehenehe ta outou e faahepo i te hoa faaipoipo ia taui mai, e nehenehe râ ta outou iho e taui mai. E nehenehe ta outou e ma‘iti ia here e ia faaore i te hape noa’tu te mea e tupu faahou mai. E i te faaotiraa, e taui mai te huru o te hoa faaipoipo e na reira atoa no ta’na mau raveraa ».5

Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e tu‘ati te huru haaparareraa mana‘o a te taata i to ratou iho huru mau. Ua haapii Iesu, « Area ta te vaha e haapuai mai, no roto mai ïa i te aau » (Mataio 15:18). I roto i ta’na episetole, ua parau mai Iakobo e, « E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e te taata paraut-tia oia, e tia ia’na ia tapea i te tino atoa ra » (Iakobo 3:2). No te haamaitai mai i te haaparareraa mana‘o, e titauhia te mau tauiraa hohonu i roto i te huru mau, i roto i te mana‘o, i roto i te aau, e i roto i te raveraa. Ei feia apee i te Mesia, e imi tatou ia riro mai Ia’na ra te huru, mai Ta’na i faaue mai i te taime a haapii ai i te mau pĭpĭ i rotopu i te ati Nephi: « Eaha to outou huru e au ai ? Amene, e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ïa » (3 Nephi 27:27).

Haamaitai i te haaparareraa mana‘o

Te mau parau a‘o i muri nei, no te tauturu ïa i te mau taata faaipoipo ia haamaitai mai i te haaparareraa mana‘o i roto i te faaipoiporaa.

Faaore i te huru paparauraa e vavahi i te tahi

Na roto i te mau matahi e 20 ta’na i ratere no te tuatapapa mai i te raveraa i rotopu i te mau taata faaipoipo, ua ite mai te tahu‘a manava John Gottman i te mau rave‘a haaparareraa mana‘o e maha o te faaino pinepine ra i te faaipoiporaa:

  • Te faahaparaa: « faainoraa i te taata e aore râ i to’na huru… ma te parau faahapa ».

  • Te tahitohitoraa: parau-ino-raa e aore te taahiraa i te hoa faaipoipo i raro ; faaiteraa na roto i te mau parau e aore râ na roto i te mau raveraa e, e faariro roa i te hoa faaipoipo ei taata « maau, e te hairiiri, e te ite ore, e te maamaa ».

  • Te imi-haere-raa i te paruru: Pahono noa ma te imi-haere-raa i te paruru i te ohumuraa, te faahaparaa, e te tahitohitoraa, na roto ïa i te faatororaa i te tahi, e te tapuniraa, e te mârôraa, e te ta‘iraa, e aore râ te faaho‘iraa atu i te hape e aita a‘e ra e tamata rii i te faaafaro i te fifi.

  • Te pahono-ore-raa: Otoheraa i te pae tino e te mana‘o ho‘i mai te auraa e te hoa faaipoipo ia tupu mai te mârôraa, e riro atu ai mai te hoê patu ofa‘i.6

No te tahi tane faaipoipo e te tahi vahine faaipoipo, e parau vave mai ratou e aore râ e rave vave mai i te tahi mea o te tapu roa mai i te taura no te paraparauraa e te faarooraa. E mau roa mai te mau raveraa hape na roto i te mau matahi i te tapiti-haere-raa e i te haapapûraa. A taime rii, e aano roa mai te mau fifi, e na te hoa faaipoipo e haataupupu mai i te haaparareraa mana‘o no to’na iria, to’na mana‘o ino, to’na taahoa, to’na ino, e aore râ to’na tau‘a-ore-raa. No teie mau taata faaipoipo e ta ratou mau fifi, e hinaarohia i te tauturu a te feia toro‘a i te pae faaroo e i te pae tivira. No te mau taata faaipoipo, mai te peu te vai ra te ofa‘i turoriraa i roto i te faaipoiporaa, e ti‘a ia ratou ia hi‘opo‘a i te huru ratou e paraparau ra i te tahi e te tahi e ia hi‘opo‘a atoa i te tumu no te reira, ma te faaafaro i te mau fifi i raro a‘e i te reira.

Teie faahou te tahi mea no te faaore i te mau rave‘a haaparareraa mana‘o vavahi, e ti‘a i te mau taata faaipoipo ia faatupu rahi mai i te haaparareraa mana‘o haamanuia. « 5 no te 1, [o te ] faito tahutahu ïa » ua na ô mai Gottman. Ia tupu mai te mana‘o au e te raveraa au ho‘i e pae a‘e taime hau i te mana‘o faanono‘a e te tau‘a-ore-raa, « e afaro au mai te faaipoiporaa ».7

I roto i ta’na titorotororaa, ua ite mai Gottman e, te mau taata faaipoipo oaoa, e aau tae to ratou no te tahi e te tahi. I muri nei te mau mea ta teie mau taata i rave no te faahoa maitai i roto i te faaipoiporaa:

  • Faaroo i te mau parau a te hoa faaipoipo.

  • Faaite i te taamuraa na roto i te tahi ohipa au, tape‘a i te rima, faaite i te here.

  • Faaite i te mana‘ona‘oraa no te tahi na roto i te mau ohipa rii, na roto i te mau tao‘a aroha, e na roto i te mau taniuniuraa.

  • Faaite i te mauruuru ma te parau roa’tu i te reira, ma te haafaahiahia i te tahi, ma te teoteo i te hoa faaipoipo.

  • Faaite i te mana‘o aroha a aehuehu ai te hoa faaipoipo.

  • Aroha atu, ma te faaite e, ua maramarama e ua papû i te mea e vai ra i te aau o te hoa faaipoipo.

  • Farii noa, faaite i te hoa faaipoipo e, e fariihia e e faaturahia ta’na mau parau noa’tu aita te mana‘o e tu‘ati ra.

  • Parau hauti haere e arearea haere ma te ore e iria mai.

  • Faaite atu i te oaoa ia oaoa e ia mauruuru te tahi.8

Noa’tu ho‘i te fâ hopea ia ore mai te ino i rotopu i na hoa, e tamata atoa te mau taata faaipoipo ia rahi mai i te raveraa au i roto i te faaipoiporaa ia iti mai ho‘i te tau‘a-ore-raa.

Ia ite e ia farii te taa-ê-raa

Te rave nei te tahi pueraa taata mai te mea ra e, aita atu ta te hoa faaipoipo ohipa maori râ ia feruri e ia rave mai ta’na e hinaaroa ra. Ia ite mai te mau taata faaipoipo, ia farii e ia oaoa ratou te tahi i to te tahi taa-ê-raa, e tupu rahi mai te maramarama e te haapa‘oraa i to te tahi hinaaro e huru raveraa.

E rave rahi buka e irava a te mau aivanaa o te faahiti nei i te taa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine, no ni‘a ihoa râ i te huru e te rave‘a no te haaparareraa mana‘o. To’na tanoraa, te vai nei te taa-ê-raa i rotopu i te mau taata toopiti atoa. Maa taata papa‘i e maa aivanaa ho‘i o te parau nei e, te haafaufaa roa nei te vahine i te mana‘o a vetahi, te tu‘atiraa e vetahi, e te tahoêraa ia vetahi, no reira, e feruri ratou i te mau fifi ma te imi i te mana‘o tu, ma te faaroo, ma te uiui, ma te faaite atu i te mea i te aau, e ma te faaite atu ho‘i i ta ratou iho mau fifi. Ta ratou atoa râ e parau nei no te tane, te haafaufaa roa nei te tane i to’na noa mana‘o, te tiamâraa, te ti‘araa, e te mana faatere, no reira, e feruri ratou i te mau fifi ma te faaû i te reira, ma te a‘o atu, ma te haapapû ia vetahi, e ma te faaite i te rave‘a.

Inaha ho‘i te anaanatae rahi o te nunaa no teie mau buka e irava, area râ, e taui haere mau te taa-ê-raa tei faaitehia ra mai te hoê taata i te tahi taata e mai te ta‘ere o te fenua i te tahi atu. Na te huru sotaiete, te mea e haapiihia ra i te utuafare, e te mau toro‘a ohipa e arata‘i nei i te feruriraa o te taata e na reira atoa i te huru haaparareraa mana‘o e te tu‘atiraa i te tahi. E mea ti‘a i te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo ia maramarama e, e rave‘a ê ihoa ta tera e tera taata no te paraparau mai. Eiaha roa teie mau taa-ê-raa e riro ei hoê tapearaa ; e nehenehe râ ta te taa-ê-raa i roto anei i te aparauraa e aore râ i roto i te pahonoraa i te hoê ohipa, e riro mai i te hoê puai i roto i te faaipoiporaa.

Hi‘opoa i te mau rave‘a mana‘o vavahi

E tafifi te mau taata i te haaparare-au-maitai-raa i te mana‘o mai te mea e mana‘o faanono‘a to ratou i te tane faaipoipo e aore râ i te vahine faaipoipo. E mea pinepine i te mana‘o faanono‘a i te faahuru ê–e ti‘a i te taata hoê ia faarahi mai i to’na iho puai a rotahi ai oia i ni‘a i te paruparu o te hoa faaipoipo. E nehenehe ta te mau melo o te piha haapiiraa e faatano na mua i te mana‘o huru ê e vai ra i roto ia ratou ma te imi i to ratou mana‘o–te pae hape o te reira, ma te mata i te mana‘o pato‘i i raro a‘e i te maramarama apî, e ma te feruri e, e mana‘o maitai to te hoa faaipoipo i muri i taua huru ra. E nehenehe atoa ta ratou ia pure i te Fatu ia tauturu mai ia hi‘o i te hoa faaipoipo mai Ta’na e hi‘o ra ia’na. Te tahi taime, mai te mea e paraparau maru te hoa faaipoipo i te tahi, e tupu mau ihoa te mana‘o au maitai e te mea au maitai i te aau.

Ua ite mai Gottman e, e faatupu pinepine mai te mana‘o vavahi i te mauiui i te aau e aora râ i te riri ti‘a ; e tena e tupu otahi mai e aore râ e tupu toopiti mai.9 O ratou tei mauiui, e riaria atu ïa i te hoa faaipoipo ; e mana‘o mai ratou e, ua faahapa-tano-ore-hia mai au, ua faainohia, e aore râ te au-ore-hia ra vau. No te riaria rahi o te tahi, aita atura ratou e paruru faahou ia ratou iho. E auraro ratou ia vai noa ei taata mauiui, e e faaohipa ratou i tera ti‘araa no te faarue i te hopoia ia faaora mai i to ratou faaipoiporaa.10

O tei riri ti‘a mai, e tupu mai ïa i te aau i te « mana‘o enemi e te faanono‘a » i te hoa faaipoipo no to’na haapeperaa mai. I to ratou aau, ua ti‘a roa to ratou iria e i te tahi taime ua hinaaro roa ho‘i i te tairoiro. O te taata e vai ra te mauiui e te iria i te aau, eita ïa e hinaaroa roa i te faaohipa mai i te aravihi no te haaparareraa mana‘o maitai. Aita ratou e hinaaro i te faaroo e i te haamaramarama a‘e.11

E mea maitai ia feruri te taata i to’na mau hinaaro i roto i te faaipoiporaa, tera râ no te tahi o te mau hoa faaipoipo, e mea haapa‘o noa ïa ia’na iho e e vai noa to’na feruriraa i to’na noa maitai. E faahapa a‘e ratou i te tahi ma te ore roa’tu e amo rii mai i te hopoia no te mau fifi, e aore râ e haavare mai ratou e e huna ho‘i i to ratou mau raveraa. E faanono‘a ratou e aore râ e faaino i te hoa faaipoipo no te mea aita ratou e pahono nei i ta ratou mau hinaaro.

I te tahi taime, e teimaha roa mai te aau o te taata no to’na taahoa ia’na iho e aore râ i to’na hoa faaipoipo, e riro atura oia i te maniania noa, e imi haere i te paruru, e aore râ e otohe roa mai e e haamata i te pahono-ore-mai. Aita atura te haaparareraa mana‘o maitai e ti‘a i te faatupu mai i reira.

A faaohipa i te aravihi no te haaparareraa mana‘o maitai

E nehenehe ta te vahine faaipoipo e te tane faaipoipo e raverave rii mai e e haapuai mai i te mau aravihi o te riro i te tauturu ia’na ia haaparare maitai mai i te mana‘o. A taui ai ratou i te mau rave‘a haaparareraa mana‘o vavahi tahito i te rave‘a faaauraa apî e te maitai a‘e, e hamani mai ratou i te hoê vahi maitai a‘e e riro i te arata‘i i te tauiraa aau tei faahitihia i roto i teie tuhaa haapiiraa. Teie râ, te peehia nei te haaparareraa mana‘o aravihi e te tahi mana‘o ri‘ari‘a. Ia haamatara te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo i te reni no te haaparareraa mana‘o, e hau ratou no te faaite mai i te hohonu o te aau, ta ratou i taiâ na i te paraparau mai na mua a‘e. E faura mai paha te mau taa-ê-raa ; e hiti mai paha te mârôraa. Teie râ, e maue oioi atu taua huru pe‘ape‘a ra. E ore mai te mau vahi pepe o te auraa ia maramarama ana‘e te mau taata faaipoipo i te tahi e ia farii ho‘i i te reira. E nehenehe ta te mau fifi e afaro mai ia tauaparau ana‘e te mau taata faaipoipo ma te aravihi e te tapa‘o itea.

I muri nei, te mau aravihi e tauturu i te mau taata faaipoipo ia haamaitai i te haaparareraa mana‘o.

Tau‘a e faaroo maite ia paraparau mai te hoa faaipoipo. E nehenehe ta te taata e faaite i te mana‘ona‘oraa ma te ore e paraparau, na roto ïa i te hi‘o-maite-raa i te tahi e na roto i te faaroo-maite-raa i te mau parau ma te ore e nevaneva e ma te ore e haafiu.

Ia pe‘ape‘a te hoa faaipoipo e aore râ ia hinaaro oia i te paraparau, e mea ti‘a i te tane faaipoipo e aore râ te vahine faaipoipo ia vaiiho i ta’na iho mana‘ona‘oraa e ia faaroo atu. Mai te peu e taime fifi no te faaroo maite, e mea ti‘a i na taata faaipoipo ia faanaho i te tahi a‘e taime i muri iho no te faaoti i te tauaparauraa. Ia faaroo te tahi i te tahi, e mea ti‘a i te mau taata faaipoipo ia ara i te mea ta’na e rave ra e to’na tino e e mea ti‘a ia’na ia faaite mai e, te faaroohia ra ma te pahono e te upoo e aore râ ma te parau, « ah », « e pai », e tera mau huru pahonoraa. Ua a‘o mai Elder Russell M. Nelson no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti: « E mea faufaa ia ravehia te tahi taime paraparauraa ia vai te mau reni au no te haaparareraa mana‘o. Mai te peu e, o te faaipoiporaa te auraa matamua i roto i te oraraa, no’na ïa te reni matamua ! »12

Ui atu. E nehene ta te taata e titau i to’na hoa faaipoipo ia paraparau ma te ui atu ia’na « Te pe‘ape‘a nei oe. E paraparau taua no te reira ? »

Te vai ra te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo o te ape nei i te mârôraa e o te feaa nei i te parau atu i te mana‘o i to ratou aau, no te taiâ ho‘i ia tupu mai te tu‘ato-ore-raa. No tera tumu, eiaha ratou e faaite i te parau atâta i te tahi e te tahi. Teie râ, eita te inoino i te aau e taui mai maori râ ia tauaparauhia te reira. E nehenehe ta te taata hoê e to’na hoa faaipoipo e tauaparau i taua mau mea atâta ra na roto ïa i te aniraa i te tahi to’na mau mana‘o i te aau ma te hinaaro mau ia maramarama mai i te reira. I te taime e maramarama mai te tahi i to te tahi hi‘oraa, e nehenehe ta raua e ohipa no te imi mai i te mau pahonoraa.

Faaroo maite. E taata faaroo maite te taata e roaa ia’na i te faahiti faahou te mea ta’na e faaroo ra. Ia faahiti faahou mai te taata, te faaite ra ïa oia i to’na mana‘ona‘oraa e to’na hiaai ia maramarama mai i te parau o te taata e paraparau ra. Mai te peu aita i papû maitai te mea ta’na i faaroo, e nehenehe ta te taata paraparau e haamaramarama mai.

E nehenehe ta te tane faaipoipo e ta te vahine faaipoipo e parau, « Heru na, e tamata rii au ia faahiti papû i te mea ta oe i parau mai ». (Hi‘oraa: « Ua mauiui oe no te mea aita vau i paraparau ia oe na mua i te hoo mai i te parahiraa maru. I mana‘o ai oe aita oe e tau‘ahia ra e au. Ua tano ? » e aore râ « Teie te mea i to aau, ua haapae au i te faanahoraa ia rave taua toopiti i te mau faaotiraa rahi a hoo mai au i te parahiraa maru, e ua mauiui oe. Tera ihoa ? ») E nehenehe ta te taata hoê e tapiti faahou i te faahitiraa i te mea ta’na i maramarama no taua paraparauraa ra e tae roa i te taime e oaoa mai te taata paraparau no te navai o te maramarama a te tahi. Eiaha te taata e faaroo nei ia tuu atoa mai i to’na parau no te faatitiaifaro i te paraparauraa. E mea ti‘a ia’na ia farii te mana‘o o te tahi taata e na reira atoa no te mea i to’na aau ma te ore e faahaapa e e haava i te reira.

Faaite i te mau opuaraa. Ia tae i te tumu parau fifi, e nehenehe ta te taata e faaite na mua roa i te mau opuaraa–te mea ta’na e hinaaro ra no te auraa, no te hoa faaipoipo, e no’na iho ho‘i. Ia maitai te mau opuaraa, e maramarama mai te hoa faaipoipo e, e hinaaro mau e vai ra ia pahono i te fifi, eiaha râ no te faahapa mai e no te amuamu ho‘i.

Ia tupu te mau fifi i roto i te faaipoiporaa, e mea pinepine te taata riri ia puhi mai i te mana‘o faanono‘a e aore râ e haamata oia i te haaparare i te mana‘o vavahi mai te faahaparaa, te tahitohitoraa, te imi-haere-raa i te paruru, e te pahono-ore-raa. Ia tupu mai teie raveraa, e ino mai te auraa, e puta mai i te aau o te hoa faaipoipo i te mo‘emo‘e, te farii-ore-raa ia’na, te haamâ, te oto, te mauiui, te mauruuru ore, e aore râ te iria. Teie te hoê feruriraa maitai a‘e no te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo, ia tuatapapa raua i te fifi ma te mana‘o ia faaafaro i te reira, eiaha râ no te ohumu i te reira. Oia nei ïa, e nehenehe ta raua ia faaite na mua roa te opuaraa ia faaafaro i te fifi. Ei hi‘oraa: « Ua hinaaro roa vau ia ite oe i to’u here ia oe e ia ite atoa oe te faufaa o to taua auraa no’u nei. E fifi e ti‘a ia tauaparau taua. Ua hinaaro roa vau ia taua ia faaafaro i te fifi ia vai piri ho‘i e ia tamau noa to taua auraa ra.

Faahiti i to’u iho parau (ta’u). Ia riri mai i te hoê taata, e mea ti‘a ia’na ia faahiti atu i to’na iho parau eiaha râ te parau o te tahi.

Na te faahitiraa i to’u iho parau e faaite i te mea i to’u aau e te tumu no te reira (ei hi‘oraa, « I to’u aau te mauruuru ore ia ore ana‘e e aufauhia i te mau tarahu i te taime ti‘a e ia ore ana‘e e tapurahia te mau moni parau ») eita ïa te hoa faaipoipo e faahapa-ti‘a-hia. Oia atoa, na te faahitiraa i to’u iho parau e faatumu i te mea i to’u iho aau (ei hi‘oraa, « ua iria vau » eiaha râ « no oe to’u iria »).

E faatae mai te faahitiraa i to te tahi parau « ta oe » i te mana‘o haava, te mana‘o faanono‘a, e te mea pinepine roa, oia ho‘i, te mana‘o hape no ni‘a i te hoa faaipoipo (ei hi‘oraa, « Mea hupehupe oe » e aore râ « repo noa teie vahi i muri mai i ta oe ohipa »). Na te faahitiraa i to te tahi parau e titau i te inoino, te imi-haere-raa i te paruru, e te tahoo.

Paraparau ma te imi-ore-raa i te paruru e ma te fariiraa i te parau mau. E mea ti‘a ia farii te taata i te parau mau no roto mai i te faaiteraa mana‘o e aore râ te faahaparaa. Ia amo oia i te hopoia no te mau hape, e roaa ia’na ia tamarû i te manianiaraa e ia faatupu rahi mai i te tiaturiraa. Ia pato‘i oia i te parau mau, e rahi mai te fifi e fâ mai to’na paruparu e to’na hape.

Ua faariro mai Gottmann i te imi-haere-raa i te paruru ei hoê o te haaparareraa mana‘o atâta roa na roto i te mau huru haaparareraa mana‘o vavahi atoa. Ua faaite mai oia e, « e nehenehe ta te reira e riro mai ei aureure rahi roa no te mana‘o faanono‘a ». Tei roto te imi-haere-raa i te paruru i te amo-ore-raa i te hopoia, te faatororaa i te tahi, te pato‘iraa, te faahaparaa, te aroraa, te parau faataiâ, e te ta‘iraa.

Tapiri i te reira, te imi-ore-raa i te paruru o te arata‘i i te hopoia, te fariiraa i to’na iho mau hape, te imiraa i te pahonoraa i te mau fifi, te aau tae ia taui, e te faatura i te mea i to te hoa faaipoipo aau. Ua tapa‘o mai Gottman e, o te mau taata faaipoipo aita te mana‘o i te imi-haere-noa-raa i te paruru o te haamaitai mai i to ratou faaipoiporaa: « Teie ana‘e te rave‘a no te faaore i te imi-haere-raa i te paruru maori râ, ia tape‘a i te feruriraa maitai i te hoa faaipoipo e ia faaô faahou mai i te arueraa e te faahanahanaraa i te tahi ».13

Ia farii te taata i te parau mau e ia haapii oia ia paraparau ma te ore e imi haere i te paruru, e ti‘a mai ia raua ia haafaufaa i te parau ohie, « te tatarahapa nei au ». Te aniraa o te aau ia faaore mai i te hape, na te reira e faati‘a mai i te hoê e‘a i ni‘a mai i te taputoraa e na te reira atoa e tamaru i te iria e te aehuehuraa i te aau.

Arueraa ti‘a. Na te arueraa ti‘a e faarahi mai i te haaparareraa mana‘o e na te reira e tauturu mai i te taata ia mana‘o maitai ia ratou iho. Mai ta Gottman i tuu mai, « Te faahamana‘oraa i to outou hoa (e ia outou iho ho‘i !) e mea faahiahia mau oia no outou, o te faatupuraa ïa i te au e te anaanatae i roto i te tauaparauraa ».14 Na tera huru arueraa e aupuru i te auraa.

Faahiti papû i te mea e auhia nei. Ua faataa mai te taata papa‘i Susan Page e, te ratere nei te tahi mau taata faaipoipo i te mau matahiti e rave rahi ma te ore e faahiti i te mea e auhia e aore te mea e tiaihia ra e ratou ra.15 Mea ohie te tahi o te mau mea e tiaihia nei, mai te turairaa i te faarueraa pehu i te pae purumu e aore râ mai te faaho‘iraa i te mereti i te vahi horoiraa ia oti te tamaaraa, te vai faahou ra te tahi mea rii. Ta Page i a‘o mai, oia ho‘i ïa, e haataupupu te tahunaraa i te mea e tiaihia ra i te auraa no te matahiti e rave rahi. Ia ore e pahonohia te mea e tiaihia ra, e tupu te mauruuru ore i te taata, e taahoa mai, e e iria mai, noa’tu ho‘i aita taua mau hiaairaa ra e taua mau tiairaa ra i faahitihia. E i te hopea eita roa’tu oia e tiaturi faahou i taua auraa ra.

Teie rii te mau tumu e ore te taata e faaite mai i te mau hiaai e te mau mea e tiaihia ra, o te mau mana‘o ïa mai « Ua ite ho‘i ona ta’u hinaaro » ; « E mana‘o mai paha ïa oia e, te faahapa ra vau ia’na » ; « Farii noa pai tei horoahia mai » ; e aore râ « Eita ihoa oia e horo‘a mai, aita e apî ia ani atu » Atira noa’tu, ma te ani i te mea e hinaaroohia ra, te faaite nei te taata e, te amo ra oia i ta’na hopoia i roto i te auraa. Na te aniraa e haapuai mai i te auraa. Noa’tu eita te aniraa e pahonohia mai e aore râ e faatupu mai te reira i te mârôraa, ua tuuhia te aniraa no te hoê pahonoraa. I te taime ua tuuhia mai te aniraa, e nehenehe ia ohipa i te reira e ia pahono tano mai i te reira i te pae hopea.16

E mea ti‘a i te taata ia feruri maite a faatae ai i to’na hinaaro, ia haamana‘o ho‘i oia e, aita te tahi mau aniraa i te tano roa. E mea ti‘a ia ratou ia:

  • Papû i to ratou mana‘o te mea e hinaarohia ra na mua i te ani mai.

  • Maiti i te taime tano no te ani mai. Eita e roaa i te hoa faaipoipo ia pahono mai ia rahi to’na feruriraa i te tahi ohipa.

  • A faahiti papû i te hinaaro, ei hi‘oraa, e nehenehe ta’na e parau mai, « E nehenehe anei ta oe e turai i te faarueraa pehu i te pae purumu ? » eiaha râ « Ahani pai oe e tauturu mai ».

  • A faahiti ohie i te aniraa ma te ore e faananea i to te tahi hapa, ei hi‘oraa, e nehenehe ta ratou e parau, « Ua hinaaro vau ia apa mai oe ia’u hou vau e reva i te ohipa », eiaha râ « Ua ite ihoa vau e, e aniraa rahi teie e aita atoa paha oe e ara maitai, area e tauturu oe ia’u mai te mea… »

  • A ani ma te faahepo-ore-raa. « Ua hinaaro anei oe… » e faahitiraa maitai no te haamata i te hoê parau. E mea ti‘a i te taata ia maramarama mai e, e nehenehe ta te hoa faaipoipo ia pahono mai aita, ia ore ihoa ra te aniraa i te mea tano roa.17

Ia tano te aniraa e ia hinaaro ihoa te taata i te reira e ia ore te hoa faaipoipo e farii mai, e nehenehe ta te taata e taui rii mai te parau no te ani-faahou-mai. E maoro rii paha no te hoa faaipoipo ia maramarama i te hinaaro mau o te aniraa.18

Hi‘opo‘a i te huru paraparauraa a te tahi i te tahi (te faanahoraa e te hinaaro)

Te tahi taime e mana‘o noa te mau taata faaipoipo i te rave-viti-raa i te ohipa, mai te aufauraa i te mau tarahu e aore râ te turairaa i te faarueraa pehu i te pae purumu (te hinaaro), e e ore roa raua e ite mai e, o te haaparareraa mana‘o (te faanahoraa) ta raua fifi rahi a‘e. E e tamata atura raua ia tata‘i i te fifi haaparareraa mana‘o na roto i te raveraa i te mea manuia ore, mai te paraparau-puai-raa, te manianiaraa, e aore râ te faahaparaa. Aita te reira e tauturu ia faaafaro i te mau fifi, hau atu râ, na te reira e faarahi mai i te manianiaraa. Mai te mea e hi‘opo‘a mai te mau taata faaipoipo i ta ratou faanahoraa haaparareraa mana‘o e e taui ho‘i i te reira, ma te haamaitai mai i taua mau rave‘a ra, e faaafaro ratou i te mârôraa e e apî mai ratou i te mau opuaraa e arata‘i atu ia ratou i te raveraa maitai a‘e.

Ua tapa‘o e piti hoa faaipoipo ia raua i te hoê haapiipiiraa no te mea ua riaria roa te vahine i ta’na tane faaipoipo. Ua moto ho‘i te tane i te papa‘i o te piha taoto i te hoê manianiaraa na raua, e ua parari te papa‘i. I roto i te haapiiraa, ua haapapû mai oia e, eita roa oia e haapepe i te tahi a‘e taata, o ta te vahine ïa i pahono e, na te motoraa i te tauihaa e arata‘i i te motoraa i te taata (te hinaaro)

Aita te aivanaa tauturu i vaiiho ia ratou ia paraparau maoro roa i te parau ahiri te tane faaipoipo e moto i te taata, ua faatumu oia i te haapiipiiraa i ni‘a i te huru raua e rave nei i te mau mana‘o taa ê, mai teie iho nei ho‘i. E ohumuhumu pinepine te vahine i te tane faaipoipo no te mau fifi ta’na e pe‘ape‘a ra. I te aau o te tane, te faahaparaa e te teimaha i tae mai. No te ite ore i te mea e parau atu, e faaea i te paraparau e e haere oia. I tupu atura ïa i te aau o te vahine i te tau‘a-ore-raa no te otoheraa a ta’na tane. I reira te vahine i onoono noa ai na roto i te mau piha o te fare, ma te ui i te tane ia paraparau mai. E i te hopea ua haapaaina mai oia.

I muri mai i te hi‘opo‘araa o na hoa faaipoipo i te faanahoraa, ua tauturu mai te aivanaa tauturu ia raua ia taui i ta raua raveraa i te fifi. Ua haapii mai te vahine ia faaite i te mea i to’na aau ma te marû, e ua haapii mai ïa te tane ia faaroo e ia pahono tano i te mana‘o a ta’na vahine.

Te haaparareraa mana‘o manuia

Ua faaite mai Elder Marvin J. Ashton no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti nahea te taata e haapii mai i te haaparareraa i te mana‘o ma te here: « Te pure nei au i te Metua i te Ao ra ia faatae mai i te haaparareraa mana‘o manuia mau i roto i te utuafare na roto i te hoê hinaaro haatusiaraa, te hoê hinaaro ia faaroo, te hoê hinaaro ia parau i te mea i te aau, te hoê hinaaro ia haapae i te haava atu, te hoê hinaaro ia tamau i te tiaturi atu, e te hoê hinaaro ia faaohipa i te faaoromai … E nehenehe ta te haaparareraa mana‘o e tauturu i te patu i te utuafare mai te peu e ohipa tatou i te reira e e tusia tatou i te reira ».19

Te mau nota

  1. « Te utuafare: e poro‘i i to te ao nei », Ensign, Novema 1995, 102.

  2. « Love Versus Lust », i roto i Brigham Young University Speeches of the Year (Provo: Brigham Young University, 1962), 2.

  3. David H. Olson e Amy K. Olson, Empowering Couples: Building on Your Strengths (Minneapolis: Life Innovations, Inc., 2000), 7, 24. Haamaramaramaraa hau atu i te www.prepare-enrich.com. Aita teie tahua itenati e faaterehia ra e te Ekalesia, e aita te faatororaa i te reira i te hoê haamana-roa-raa.

  4. Empowering Couples, 9.

  5. « Healing Wounds in Marriage », Ensign, Tiurai 1993, 18–19.

  6. No roto mai Why Marriages Succeed or Fail na John Gottman, Ph.D. Copyright © 1994 na John Gottman. Nene‘i-faahou-hia ma te faati‘araa a Simon & Schuster, Inc. NY. Te mau api 72–95. Faahitiraa parau no roto mai i te mau api 73, 79.

  7. Why Marriages Succeed or Fail, 57.

  8. Why Marriages Succeed or Fail, 59–61.

  9. Why Marriages Succeed or Fail, 105.

  10. Why Marriages Succeed or Fail, 105–7.

  11. Why Marriages Succeed or Fail, 107–8.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1991, 28 ; e aore râ, Ensign, Me 1991, 23.

  13. Why Marriages Succeed or Fail, 181.

  14. Why Marriages Succeed or Fail, 196.

  15. The 8 Essential Traits of Couples Who Thrive (New York: Dell Publishing, 1997), 152.

  16. The 8 Essential Traits, 152–53.

  17. The 8 Essential Traits, 157–58, 160–61.

  18. The 8 Essential Traits, 161.

  19. I roto i te Conference Report, Eperera 1976, 82 ; e aore râ, Ensign, Me 1976, 54.

« E hopoia hanahana ta te tane e ta te vahine faaipoipo i te hereraa e i te poihereraa te tahi e te tahi e ta raua mau tamarii ».

« Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei »

Nene’i