Mātēria nō te ’utuāfare
Tuhaa haapiiraa 1: Haapa‘o i te mau parau tumu o te Evanelia


Tuhaa haapiiraa 1

Haapa‘o i te mau parau tumu o te Evanelia

Te fâ o te tuhaa haapiiraa

I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:

  • Maramarama i te mau rave‘a ia hau e ia oaoa ho‘i te faaipoiporaa.

  • Tiaturi e, e nehenehe ta ratou e farii i te oaoa ia haapa‘o ratou i te mau parau tumu o te evanelia i roto i te faaipoiporaa.

  • Haamata ia haapa‘o teie mau parau tumu e maha no te aupuru i ta ratou faaipoiporaa:

    • Auraro i te mau parau tumu o te evanelia.

    • Faaoti papû ia haamau i te faaipoiporaa e ia faaafaro i te mau taa-ê-raa.

    • Haapa‘o i te mau fafauraa.

    • Tamatamata noa i te haamaitai faahou.

Te niu o te oaoa i roto i te faaipoiporaa

Ua haapii mai te peresideni Ezra Taft Benson: « Ua riro te faaipoiporaa… i te parau tumu hanahana roa a‘e e te faateitei ho‘i no te evanelia a Iesu Mesia. Aore e oro‘a faufaa a‘e e te mo‘a e te ti‘a ho‘i no te taata ia farii i te oaoa mure ore. Na te haapa‘oraa i te fafauraa o te faaipoiporaa e hopoi mai i te îraa o te oaoa i ô nei e te mau faaho‘iraa hanahana a muri a‘e ».1

E nehenehe ta te mau taata faaipoipo ia faarahi i te auraa e ia faaherehere i to ratou utuafare na roto i te peeraa i te a‘oraa tei roto i te poro‘i i to te ao nei.2 E nehenehe ta ratou ia ite i te rave‘a i te mau fifi ta ratou e faaruru ra, na roto ïa i te tuatapaparaa i te mau haapiiraa a te Faaora e a Ta’na mau tavini, e na roto atoa i te pureraa tuutuu ore i te arata‘iraa a te Fatu, e na reira, e ti‘a mai te auraa o ratou i roto i te faaipoiporaa i ni‘a i te niu o te evanelia a Iesu Mesia. Na roto i te pure, e farii ratou i te puai no te haapa‘o i te mau faaueraa e no te rave raua toopiti i te ohipa. E nehenehe ta ratou e tatarahapa no ta ratou mau raveraa iino e na reira atoa no te faaore i te hapa a vetahi. E nehenehe atoa ta te mau taata faaipoipo e haapii mai i te mau aravihi no te haamatararaa i te fifi e no te haaparareraa i te mana‘o ia afaro mai te mau manianiaraa e ia apehia te mau mârôraa.

Te vahiraa o te oraraa utuafare

Ua faaara te peresideni Hinckley no te vahiraa i te oraraa utufare: « Te amahamaha nei te utuafare i te mau fenua atoa … Te oto nei te aau ; te ta‘i nei te tamarii ».3 I mua i te mau fifi e te mau tamataraa o te faaipoiporaa, e haataiâ vetahi e e hinaaro ratou i te faarue i te reira. E rave rahi râ o te ruuruu ia ratou iho i te auraa no te faaipoiporaa, ma te tutava i te faaafaro i te mau fifi, ia tae mai ho‘i te hau, te oaoa, e te manuiaraa i roto i te faaipoiporaa.

Ua rau te mau rave‘a ia tae i te oaoa rahi, teie râ, e rave rahi taata e taputo nei ma te hepohepo, te oto, e te tiaturi ore. No rapae mai te maui o te faaipoiporaa, oia ho‘i no te arata‘iraa e te raveraa a te sotaiete e tae noa’tu te tereraa rû o teie nei oraraa. No roto atoa mai te haamuiuiraa, oia ho‘i ïa no te mau raveraa iino, te tu‘ati-ore-raa, e te teoteo. Aita te mau fifi rahi i te mea ohie ia faaore, e no te tahi mau taata faaipoipo, e riro e, e taputo haere ratou i tera noa fifi hoê e pe‘ape‘a roa atu ai te auraa o raua no te mau matahiti e rave rahi. No te faaite i te reira mauiui i roto i te mau utuafare, ua faaara mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti na roto i te poro‘i i to te ao nei e, « na te vavahiraa o te utuafare e hopoi mai i nia i te mau taata tataitahi, te mau oire, e te mau nunaa i te mau ati rahi i tohuhia a‘e na e te mau peropheta i tahito ra e i teie nei anotau ».4

Te ite-ohie-hia nei taua mau ati rahi ra i roto i te sotaiete. I te matamua ra, ua mana‘o te mau taata faaipoipo e, o te faataaraa ia raua te pahonoraa tano roa a‘e i te hoê faaipoiporaa oaoa ore, tera râ ua ite mai ratou e, to mua roa’tu te mau fifi i hiti mau‘e mai. I roto i te hoê parau tuatapapa no ni‘a i te faataaraa o te mau hoa faaipoipo, teie te puohuraa a te tahu‘a manava (psychologue) Judith Wallerstein, apeehia e Julia Lewis e Sandra Blakeslee, oia ho‘i, te faatae nei te faataaraa o na hoa faaipoipo i te arepurepuraa i roto i te oraraa o te mau tamarii e, te haapeapea nei te reira i to ratou huru e ta ratou mau faaotiraa ho‘i no te hopea o to ratou oraraa.5

Teie te mea ta Linda Waite no te University of Chicago, apeehia e Maggie Gallagher i ite mai, oia ho‘i, te faatae atoa mai nei te faataaraa o na hoa faaipoipo i te tahi faahou ati i te mau tamarii, te faatauma nei te reira i te numera o te ohipa ino e te taparahiraa taata, te faaiti nei te reira i te manuiaraa i te haapiiraa, e te vai atu â te fifi i te pae o te feruriraa e te tino.6 Ua ite mai ratou e, e riro pinepine te mau tamarii i te hamani-ino-hia e te hoa apî o te metua, na reira atoa e te tane apî e aore râ te vahine apî o te metua ia faaauhia i te mau metua fanau.7

Ua huru rau te mau vahi e hiti mai te mau tamataraa o te faaipoiporaa, mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i faaite mai:

« No na taata toopiti tei tae mai no tera e tera peho, aita e maoro roa i muri mai i te oro‘a to raua faaû-ti‘a-raa i te huru mau o te faaipoiporaa. Aita e haanevanevaraa faahou, aita e haavarevareraa faahou ; ua ti‘a roa ia haamahuta mai te feruriraa e ia parahi papû i raro. E ohipa te ti‘a ia rave mai e e hopoia apî te ti‘a ia farii mai. E haerea te ti‘a ia haapae e e rave rahi faaafaroraa, e faaafaroraa ma te feruri i te tahi te ti‘a ia rave.

« Aita e maoro roa i muri iho i te faaipoiporaa, e ara oioi te tahi i te mau paruparu o to’na hoa faaipoipo ; a tahi nei ïa te mata e hi‘o e e ite atu. Te mohimohi haere ra te nehenehe o tei riro na ei unaunaraa i te taime no te faahinaaroraa, are‘a te mau paruparu rii, te huru rahi mai ra i te hi‘o atu … I teie nei aita e tapuniraa faahou ; e au atura te hoa faaipoipo i te mea nounou roa e aore râ i te mea haamaua noa; e au atura oia i te mea hupehupe e aore râ i te mea itoito, e au atura oia i te mea faaroo e aore râ i te mea haapa‘o ore, e au i te mea marû e te tahoê e aore râ i te iria e te inoino, e au i te mea ani e aore râ i te mea horo‘a, e au i te mea tau‘a noa ia’na iho e aore râ i te mea feruri ia vetahi ê. Te mahuta rahi mai ra te fifi no te fetii e na reira atoa no te auraa e vai ra i rotopu ia ratou e te hoa faaipoipo ».8

Parau apî maitai no te faaipoiporaa

Te haapapu ra te peresideni Kimball i te mau taata faaipoipo e, noa’tu taua mau mea ra e te tahi atu paha tamataraa, e nehenehe ta te faaipoiporaa e manuia: « Oia mau, te ma‘imi onoono nei te tane e te vahine i te hoê hoa ma te pure, e ma te mana‘o ho‘i e, e riro mau te oraraa e ana ra i te mea au e te nehenehe, teie râ, te mea papû roa, e nehenehe ta te tane maitai e ta te vahine maitai e farii i te oaoa e te manuiaraa i roto i te faaipoiporaa mai te peu e hinaaro raua toopiti ia tusia no te reira ».9

Noa’tu te taa-ê-raa e te manianiaraa e tae mai, e nehenehe ta te mau taata faaipoipo e faaafaro i te reira. E afaro papû te mau fifi mai te peu e tutava na hoa faaipoipo toopiti ia upootia i te reira. Te mea pe‘ape‘a râ, aita te hinaaro no te faaherehere i te faaipoiporaa o na hoa toopiti e tu‘ati noa. Ia faito ê te hinaaro o te tane e te vahine, e mea ti‘a i te hoa faaipoipo haapa‘o maitai ia faaitoito noa ma te haamana‘o e, i te pae hopea, e roaa i te faaohipa-tamau-raa i te mau parau tumu no te auraa e hopoi mai i te haamanuiaraa. Na te here o te hoê o na hoa faaipoipo, na ta’na faaotiraa papû, e na ta’na ho‘i mata-rotahi-raa i te mea mure ore e turu i te faaipoiporaa e tae roa te taime e paari mai te feruriraa o te tahi e aore râ e tarahapa mai oia ma te ite e, maoti te reira aita raua i taa ma te pau rahi e te pepe mau. Te ture no te ootiraa–« o ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Galatia 6:7)–e te horo‘araa i te tahi papari‘a (hi‘o Mataio 5:39) te mea tano ïa no te faaipoiporaa e te tahi atoa mau auraa.

Aupuru i te faaipoiporaa

E aupuru te mau taata tata‘itahi i ta ratou faaipoiporaa mai te mea e:

  • E auraro ratou i te mau haapiiraa o te evanelia

  • E ruuruu ratou ia ratou iho i te faaipoiporaa

  • E tape‘a ratou i te mau fafauraa ta ratou i rave.

  • E tamatamata noa ratou i te haamaitai faahou â.

E auraro ratou i te mau parau tumu o te evanelia

E faatupu te mau taa-ê-raa i rotopu i na hoa faaipoipo toopiti i te mârôraa e te au ore ia hi‘o raua i to raua auraa ma te huru ê, te haavare e aore râ te hape. E nehenehe ta te mau taata faaipoipo ia upootia i ni‘a i taua mau faahuru-ê-raa ra ia apee ana‘e ratou ia Iesu Mesia.

Ua faataa mai Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, na te evanelia e tauturu i te taata ia ite maitai i te opuaraa tano: « No te mea e titia mai te evanelia i ta tatou hi‘oraa i te oraraa e ia vetahi ê ei hi‘oraa mure ore, ia hi‘o maoro ana‘e tatou i te reira e ia hi‘o pinepine-atoa-hia, e nehenehe ta tatou e ite maramarama faahou atu … E maue te mau mea mai te maa pipi e te 30 toata e te mau taime faamaha i te hinaaro mai mua mai i te mata; e na reira atoa ïa te huiraa popo e te ha‘utiraa « tennis » i mua i te faaoroma‘i. E na reira atoa te faaneheneheraa o te piha no mua i mua i te farooraa e te haapiiraa i te hoê o te mau tamarii ».10 Ia ora te taata i te evanelia, e ite maramarama a‘e ratou e e ma‘iti tano a‘e ratou.

O ratou te hiaai papû nei i te faaipoiporaa mure ore e te oraraa utuafare maitai, o ratou te ti‘a ia riro ei pĭpĭ mau no te Fatu ra ia Iesu Mesia. Na roto i te au-pĭpĭ-raa e tae mai te arata‘iraa hanahana i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, na reira ïa no te arata‘iraa ia riro ei hoa faaipoipo maitai e ei metua maitai. Ua haapii mai te Fatu e, Na’na e tauturu i te mau tane e te mau tuahine ia upootia i ta ratou paruparu.

« E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horoa noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u; e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou.

« Inaha, e riro vau i te faaite atu i te Etene i to ratou paruparu, e e riro atoa vau i te faaite atu ia ratou e, e faatae te faaroo, te tiaturi, e te aroha, i te taata ia’u---i te pihaaraa o te mau parau-tia atoa » (Etera 12:27–28).

Oia atoa, ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e, « te piri a‘e te tane [e aore râ te vahine] e tae i te maitai-roa-raa, te maramarama a‘e o to’na hi‘oraa, e te rahi a‘e o to’na oaoa, e tae roa atu i te upootiaraa i te mau mea iino o teie nei oraraa e i te mo‘e roa atu i te hinaaro ia hara ».11

E haamaitai mai te au-pĭpĭ-raa i te hi‘oraa e e tauturu te reira i te taata hoê ia ite i « te huru mau o te mau mea e vai nei » (Iakoba 4:13). Na te here, te tiai, te faaoromai-noa-raa e mono i te rave-ino-raa ia vetahi ê. E arata‘i te tapiriraa i te mau parau tumu e 9 no te poro‘i no ni‘a i te utuafare, i te parau-tia-raa o te taata iho e i te haafatataraa i te Atua. E maitai mai te auraa i rotopu i te mau melo o te utuafare ; e manuia mai te arata‘iraa hanahana.

Na te oraraa e hopoi mai i te mau tamataraa, e e rave rahi o te reira no roto mai i to tatou iho apitiraa ia vetahi ê. Teie râ, mai ta te peresideni Kimball i faataa mai, e nehenehe ta te mau tamataraa ia riro ei haamaitairaa ia hi‘o tatou i te reira ia au i te opuaraa mure ore.

« Ia hi‘o tatou i te oraraa tahuti nei ei hopearaa, i reira e riro ai te mauiui, te oto, te manuia-ore-raa, e te poto o te oraraa i te mea mehameha. Ia hi‘o râ tatou i te oraraa mai te hoê reni mure ore tei haamata i mutaa ra e o te haere ra a muri a‘e i te pohe, i reira e farii tatou i te mau mea atoa e tupu mai ei to ratou tanoraa mau.

« Aita anei e paari ia horo‘a mai oia ia tatou i te mau tamataraa no te faatae ia tatou i ni‘a a‘e i te reira, no te rave hope tatou i te hoê hopoia, no te uaua ia etaeta i te ohipa, no te oto ia tamata i to tatou varua ? Aita anei te mau faahemaraa no te tamata i to tatou puai, te ma‘i no te haapii tatou i te faaoromai, te pohe no te faatae ia tatou i te ti‘a-faahou-raa e i te hanahana ? »12

E paari mai te tane e te vahine na roto i te mau tamataraa, te haapiiraa, te faaroo, te parau-tia, e te arata‘iraa a te varua. Na roto i te arata‘iraa a te varua, e farii ratou i te aravihi rahi a‘e no te upootia i te mau tafifiraa o te oraraa e te mau tamataraa ho‘i, tei ite-atoa-hia i roto i te utuafare.

Faaoti papû ia vai faaipoipo noa e ia faaafaro i te mau taa-ê-raa.

E farii te mau taata faaipoipo atoa i te mau tamataraa i roto i te faaipoiporaa. Mai te mea e, e ruuruu papû raua i te tahi e te tahi, eita ïa raua e ere i te niu no te faaruru i te mau vero o te oraraa, E feruri papû te mau taata faaipoipo ruuruu ia faaafaro i te mau fifi.

O Catherine Lundell, te hoê aivanaa tauturu (thérapeute) i te faaipoiporaa e te utuafare, ua parau oia no ni‘a i te tahi na hoa faaipoipo tei faaruru i te tahi mau fifi papû i roto i te faaipoiporaa. Ua opua raua ia faataa ia raua i te ava‘e no eperera mai te mea aita taua fifi ra e afaro. I muri mai tau ava‘e a‘oraa ia raua, aita raua i nuu rahi roa i mua, e ua faaoti ihoa raua ia faataa ia raua, tera râ ua pato‘i o Lundell ia horo‘a i ta’na tururaa i taua faaotiraa ra. Ta’na râ i rave, ua faahamana‘o oia i ta raua mau fafauraa: « Na orua iho e ma‘iti ia ofati i ta orua mau fafauraa », ta’na ïa i parau ia raua. « Na orua e amo i te hopoia no taua faaotiraa ra no to orua oraraa atoa ». I to raua ho‘i-faahou-raa mai, « e mea maere roa to raua huru haapa‘o e to raua huru pahono te tahi i te tahi ». Ua na ô mai raua e, i muri mai i te feruriraa i to raua vairaa, ua ma‘iti raua ia ruuruu ia raua iho i te faaipoiporaa. Noa’tu te mau fifi e vai faahou ra no te faaafaro, ua faaapî raua i ta raua faaotiraa, e na te reira i haamaitai i te faaipoiporaa.13

Ua haapii te Fatu no te faaotiraa ti‘a i roto i te faaipoiporaa: « E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine … E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu » (Mataio 19:5–6).

Ua haapii mai Elder Bruce C. Hafen no te Hitu Ahuru e, o te faaipoiporaa te hoê fafauraa, e ere i te hoê parau faaau. I roto i te hoê faaauraa, ia tupu te fifi e ia ore te apî, e horo na pae e piti. « Ia tae râ te mau haafifiraa i roto i te faaipoiporaa tei fafauhia », te na ô mai nei Elder Hafen, « e ohipa te tane e te vahine no te faaafaro i te reira. Ua faaipoipo raua no te horo‘a atu e no te tupu rahi mai, o te taatihia ïa e te fafauraa a te tahi i te tahi, e te fafauraa i te huiraatira, e te fafauraa i te Atua ».14

Te rahiraa o te mau taata faaipoipo e vai hoê nei, te ite nei raua e, e nehenehe ta raua e faaafaro i te mau fifi. Ia au i te parau a Waite e a Gallagher, ua rahi te tuhaa numera o te mau taata faaipoipo tei oaoa mai i ta ratou faaipoiporaa i muri iho i te ohipa-amui-raa no te faaafaro i te mau fifi e te haumani: « 86 i ni‘a i te hanere o te mau taata faaipoipo tei ore i oaoa i te faaipoiporaa e tei tapiri puai râ ia raua, ma‘iri i te pae matahiti, ua oaoa ratou i te faaipoiporaa … E mea rahi o tei parau mai e, ua rahi roa to raua oaoa. Oia nei, fatata e 3 i ni‘a i te 5 o ratou tei ore i au i te faaipoiporaa… e o tei tape‘a noa râ i te faaipoiporaa, tei tapa‘o i to ratou faaipoiporaa i te faito ‘oaoa roa’ e aore râ ‘huru oaoa’ ».15

E teie ho‘i huru maitai, ua tupu atoa ïa i roto i te mau faaipoiporaa fifi rahi roa. Ta Waite e Gallagher i papa‘i, « na te faaipoiporaa ino roa a‘e te tauiraa maere: 77 i ni‘a i te hanere o te feia tei tapa‘o i to ratou faaipoiporaa i te faito ino roa… ma‘iri i te 5 matahiti, ua parau mai ratou e faaipoiporaa ‘oaoa roa’ e aore râ ‘huru oaoa’ ».16

Te vai atu â te maitai no te mau taata faaipoipo ia haamau i te faaipoiporaa. Ua ite mai Waite e Gallagher e, te ora maoro nei taua mau taata faaipoipo ra,17 o ratou tei fana‘o i te apî moni,18 tei maitai mai i te pae no te ea e te oaoa,19 e tei hau atu i te manuia i te pae no here ia faaauhia e te feia tei ore i faaipoipo.20

Haapa‘o i te mau fafauraa

Na te mau fafauraa–te faauraa mo‘a i rotopu i te Atua e Ta’na mau tamarii–e hopoi-amui-mai te tahi atu mau haamaitairaa no te tauturu ia faaora i te mau utuafare. Ia faaruru te mau taata faaipoipo i te mau fifi, e nehenehe ta ratou e haamana‘o i ta ratou mau fafauraa no te farii i te puai ia faaafaro i te mau tafifiraa. E rave‘a rahi ta te mau fafauraa no te tauturu mai:

E haapuai te mau fafauraa i te anaanatae. Na roto i te fafauraa apî e te mea mure ore hoi o te faaipoiporaa, ua fafau mai te Fatu e, e farii te mau taata faaipoipo parau-tia i Ta’na mau mea atoa (hi‘o PH&PF 132:19–20). Ua haapii mai te aposetolo Paulo, « O tei papa‘ihia ra e, O te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoi i ô i roto i te aau o te taata ra, o te te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra » (1 Korinetia 2:9). Ia haamana‘o te tane e te vahine faaipoipo i ta raua mau fafauraa, e nehenehe ta raua ia farii i te faaururaa e te faaitoitoraa no te aupuru i ta raua faaipoiporaa e no te faaafaro i te mau fifi e tupu mai.

E arata‘i te mau fafauraa i te huru. A tupu ai ratou i roto i te evanelia, e tauturu te mau fafauraa i te taata ia haapuai i te auraa i te tahi e te tahi. I te taime no te bapetizoraa, e fafau te mau melo ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia riro mai ia Iesu Mesia. Na te faaturaraa i te fafauraa o te bapetizoraa e faaafaro i te rahiraa o te mau fifi i roto i te faaipoiporaa. E fafau te feia e mau nei i te Autahu‘araa ia faarahi i ta ratou piiraa e ia haapa‘o i te arata‘iraa mai te Fatu ra e Ta’na mau tavini (hi‘o PH&PF 84:33–39, 43–44). Na reira atoa te mau fafauraa o te hiero e arata‘i mai i te tane e te vahine i roto i ta raua auraa i te tahi e te tahi.

E haamaitai mai te mau fafauraa i te mau taata faaipoipo. I to te Fatu faati‘araa i Ta’na fafauraa e Aberahama ra, ua parau mai Oia, « e haamaitai rahi roa vau ia oe » (Aberahama 2:9). Te faataa maramarama nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e haamaitai e e turu te Fatu i Ta’na nunaa o te fafauraa. O ratou te apee Ia’na, e riro ïa ei taata ai‘a no te mau hamaitairaa tei fafauhia ia Aberahama ra. I te taime o te tafifiraa, e horo‘a te Fatu i te arata‘iraa e te turu i te tane e te vahine faaipoipo parau-tia. I te pae hopea, e farii mai ratou i te haamaitairaa mure ore e te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. Ua faataa mai Elder Bruce C. Hafen e, na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa, e ite te taata i « te mau vairaa huna o te puai » e « te puna hohonu no te aroha i te aau ».21 Na teie mau haamaitairaa e haapuai i te mau taata faaipoipo i te mau taime tafifiraa.

E tauturu te mau fafauraa ia faaora i te mau tamarii. E haamaitai mai te fafauraa o te faaipoiporaa i te mau tamarii mai te mau metua. Te mau metua e tape‘a i taua fafauraa ra, e roaa ia ratou i te puai no te haapii atu e no te aupuru i te mau tamarii. Ua haapii mai te peresideni Brigham Young, « Ia farii te tane e te vahine i ta raua oro‘a hiero e ta raua taatiraa, e ia fanau raua i te tamarii i muri mai, e riro taua mau tamarii ra ei taata ai‘a no te Basileia e ei farii ti‘a no te mau haamaitairaa e fafauraa atoa.22 President Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua tapiti oia i te parau no te faufaa o te mau fafauraa hiero: « Eita a‘e e nava‘i i te parau i te faufaa o te faaipoiporaa hiero, te taamuraa o te oro‘a taatiraa, e te mau ture faatiamâraa tei titauhia no te reira. Ia tape‘a te mau metua i te mau fafauraa ta raua i rave i te fata o te hiero, e taamuhia te mau tamarii ia raua ra e a muri no’atu ».23 Noa’tu eita e nehenehe ta te mau metua e « faahepo ia ratou e ore e hinaaro i te faoraraa », 24 e haapuai mai te mau fafauraa hiero i te mau metua e te mau tamarii.

Te vai ra te hoê tapura no te mau fafauraa ta te mau melo o te Ekalesia e rave i mua i te Atua i te api 10. E ti‘a paha ia nene‘i faarahi mai i te reira tapura no te opere atu i te mau melo o te piha haapiiraa.

E ui mai te tahi tane faaipoipo paura-ti‘a e na reira atoa te vahine, eaha te parau no ta ratou mau haamaitairaa ia ofati mai te hoê o te hoa faaipoipo i te fafauraa ta raua i farii na. Ia faarue te hoê o te hoa faaipoipo i te fafauraa, aita te hoa faaipoipo parau-tia e ere i te mau haamaitairaa tei fafauhia. Ua haapapû mai te peresideni Gordon B. Hinckley ia ratou e faaruru nei i te reira: « Aita roa matou e hi‘o nei ia outou ei hapa no te mea noa ho‘i ua ino ta outou faaipoiporaa … Eita te Fatu e mata ê ia outou na, eita atoa Oia e fariu ê mai ia outou na ».25 Na reira atoa, no te tamarii tei fanauhia i roto i te fafauraa e aore râ tei taatihia i roto i te fafauraa, e tape‘a noa oia i to te reira haamaitairaa noa’tu ua faarue atu te metua tootahi e aore toopiti i te fafauraa. Te metua e tape‘a i te fafauraa, e tape‘a noa ïa oia i te auraa fafau e te tamarii.

Tamatamata noa i te haamaitai i te mau mahana atoa.

Te haataiâraa, o te hoê ïa o te mau rave‘a matamua a Satane. E rave rahi taata faaipoipo o te teiaha roa nei i te mana‘o ia riro « maitai roa hoi, mai to [tatou] Metua i te ao e maitai roa ra » (Mataio 5:48). No to ratou iteraa i ta ratou iho mau hapehape e no te mau fifi utuafare o te mau mahana atoa, e haataiâ ratou. E puta mai te mana‘o ia ratou ra, e mea atea roa te utuafare mure ore. « Eita e roaa ia’u », o to ratou ïa hevaraa. « Eaha te faufaa ia tamata ? »

O te taata e taiva ia’na iho, e taiva i to’na hoa faaipoipo, e aore râ e taiva i ta’na mau tamarii, te iriti ra ïa oia i te opani no te mau mana‘o parau-ti‘a ore. Are‘a râ o ratou te imi ia apee ia Iesua Mesia, e nehenehe ta ratou e upootia i taua mau mana‘o ra: « E patoi atu i te diabolo, e na’na e maue ê atu. E haafatata’tu i te Atua, e na’na e hafatata mai ia outou na » (Iakobo 4:7–8). Ma te onoono, e nehenehe ta te taata e taui i te mau hapehape ei mea maitatai ia haapii mai oia mai te mau mea hape ta’na i rave.

E rave rahi taata o te faahapa nei ia ratou iho i mua i te hi‘oraa a vetahi ê, ma te hi‘o i te maitai a vetahi e ma te feruri noa i to’na iho mau paruparu. Te haamana‘o ra te hoê aivanaa tauturu i to’na raveraa e piti hoa vahine tei aehuehu roa na i te feruriraa e tei moe roa ho‘i i te tiaturi. Aita a‘e raua i ite i to te tahi vairaa, tu‘ati noa râ i ta raua mau parau: « Ia haere au i te fare o to’u hoa, e au e, ua fana‘o oia i te mau mea atoa. Ua mâ maitai te fare, ta’na mau tamarii e hi‘oraa maitai, e e au e, te faatere maitai nei oia i to’na oraraa. I mua i te reira, e mana‘o taupupu ta’u e te aehuehu. Ua repo te fare, e maniania noa te mau tamarii, e te taputo noa nei au ia hau to’u feruriraa ». I muri mai maa farereiraa, ua ite te aivanaa tauturu e, tera na vahine toopiti ta’na e raverave ra. Te hoê o te ite ra i te maitai tamau o te tahi hoa, a tape‘a noa ai i te mana‘o ino no’na iho.

Te tahi atoa haafifiraa i roto i te faaipoiporaa, o te tane ïa e aore râ te vahine o te mata noa e aore râ o te mana‘o noa i te mau hapehape a te hoa faaipoipo ma te ore roa’tu e hi‘o i to’na iho. E rave rahi faaipoiporaa tei mou no te tane e te vahine, o te hi‘o tamau noa i te reira e tae roa i te taime aita atura oia e au faahou e e oaoa faahou i te tahi. E ohipa maitai mau a‘e te iteraa e te faaafaroraa i to tatou iho mau fifi hou te imiraa ia taui i te huru o to tatou hoa faaipoipo.

Ia haamana‘o noa te mau taata faaipoipo e, aore te taata tahuti i te mea maitai roa, na te tau e faati‘a i te taata ia maitai roa mai. Ua a‘o Elder Russell M. Nelson no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti ia tamatamata noa i te haamaitai faahou, ma te faaoromai: « Ia faura mai ta tatou mau hapehape, e nehenehe ta tatou e faaafaro tamau noa i te reira. E nehenehe ta tatou e faaoromai rahi a‘e ta tatou mau hapehape e ta vetahi ê atoa. E nehenehe ta tatou e faaa‘ohia e e faati‘a atoa tatou ».26

Te oaoa o te mau utuafare mure ore

Ua rau te mana o te Atua. A imi ai te taata i te hi‘oraa mure ore no to ratou utuafare, a faaitoito ia ratou ia feruri te tahi taime i te rahi o te mau hamaniraa a te Atua e na reira atoa i te opuaraa o te reira. Ua parau te Fatu ia Mose: « E na’u i hamani i te mau ao aore e hope ia tai‘ohia ; e ua hamani au ia ratou no ta’u ra opuaraa ; e na roto i te Tamaiti, oia hoi, i ta’u Fanau Tahi i hamani ai au ia ratou … aore e hope ia tai‘ohia e te taata, ua tai‘ohia râ te mau mea atoa e au nei, na’u hoi te reira, e ua ite au ia ratou » (Mose 1:33, 35). Ua maere te hoê taata papa‘i i te rahi o te ao nui: « ua faatorohia te hi‘o ra‘i [téléscope Hubble] i te hoê pae ano o te ra‘i ra, te aano o taua vahi ra mai to te one ra, i reira ua faarahihia te hoho‘a o te reira, tini ao tei itehia… e miria feti‘a i reira ».28

Taua Atua ra tei hamani e tini ao, Na’na atoa i faahiti e, o te oaoa mure ore o Ta’na mau tamarii, o Ta’na ïa ohipa e To’na hanahana (hi‘o Mose 1:39). Ua hinaaro Oia ia farii tatou e to tatou ho‘i utuafare i te oaoa i roto i teie oraraa e i te pae hopea roa ia farii i te mau « faufaa mure ore » (PH&PF 78:18). Noa’tu to tatou mana‘o ia tatou iho i te mea iti i roto i te mau hamaniraa rahi a te Atua, e mea ti‘a roa ia tatou ia haamana‘o e, e tamarii tatou Na’na. Ua fafau mai Oia ia tauturu e ia haamaitai mai ia tatou a haapa‘o ai tatou i Ta’na mau faaueraa. E nehenehe ta tatou e farii i te mau haamaitairaa ta te Atua i faaherehere no tatou, ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa e ia pee tatou i te mau parau tumu o te evanelia.

O te utuafare te tumu o te opuaraa a te evanelia. Ua parau mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e:

« Ua faaue mai te Fatu e, ia faaipoipo tatou, ia ora amui tatou i roto i te here, te hau e te auraa, ia fanau tatou i te tamarii e ia rave tatou ia ratou ra na roto i Ta’na mau faanahoraa…

« Ia pau te mau mea i te parauhia e i te ravehia, teie ïa te evanelia. Na te Atua i hamani te utuafare. Oia te hamaniraa tumu. Te rave‘a no te haapuai i te nunaa oia hoi ïa te haapuairaa i te utuafare o te mau taata.

« Ua papû ia’u e, mai te peu e hi‘o tatou i te huru maitai o te taata eiaha te ino, e rahi roa mai te oaoa i roto i te utuafare o te mau taata nei. E iti mai te taa-ê-raa o te tane e te vahine, e iti roa mai te taivaraa, te iria e te inoino e te tatamai. E rahi roa mai te faaoreraa hara, te here, te hau, te oaoa. O teie te hinaaro o te Fatu no te reira ».29

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1949, 197.

  2. Hi‘o « Te utuafare: e poro‘i i to te ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1997, 94; e aore râ Ensign, Novema. 1997, 69.

  4. « Te utuafare: e poro‘i i to te ao nei », Ensign, Novema. 1995, 102.

  5. The Unexpected Legacy of Divorce: A 25 Year Landmark Study (New York: Hyperion, 2000), xxvii.

  6. The Case for Marriage: Why Married People Are Happier, Healthier, and Better Off Financially (New York: Doubleday, 2000), 125.

  7. The Case for Marriage, 135, 159.

  8. Marriage and Divorce (Salt Lake City: Deseret Book, 1976), 12–13.

  9. Marriage and Divorce, 16.

  10. We Will Prove Them Herewith (Salt Lake City: Deseret Book, 1982), 76.

  11. Teachings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith (Salt Lake City: Deseret Book, 1976), 51.

  12. The Teachings of Spencer W. Kimball, ed. Edward L. Kimball (Salt Lake City: Bookcraft, 1982), 38–39.

  13. « Helping Couples in Counseling Remain Committed to Their Marriage », i roto i te Strengthening Our Families: An In-Depth Look at the Proclamation on the Family, ed. David C. Dollahite (Salt Lake City: Bookcraft, 2000), 48–49.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1996, 34; e aore râ Ensign, Novema. 1996, 26.

  15. The Case for Marriage, 148.

  16. The Case for Marriage, 148.

  17. The Case for Marriage, 47–48.

  18. The Case for Marriage, 111–12.

  19. The Case for Marriage, 77.

  20. The Case for Marriage, 96.

  21. I roto i te Conference Report, Atopa 1996, 35, 36.

  22. Discourses of Brigham Young, sel. John A. Widtsoe (Salt Lake City: Deseret Book, 1941), 195.

  23. I roto i te Conference Report, Eperera 1992, 94–95; e aore râ, Ensign, Me 1992, 68.

  24. Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka. (Salt Lake City: Bookcraft, 1954–56), 2:91.

  25. « To Single Adults », Ensign, Tiunu 1989, 74.

  26. I roto i te Conference Report, Atopa 1995, 118; e aore râ Ensign, Novema 1995, 88.

  27. Hi‘o Russell M. Nelson, i roto i te Conference Report, Atopa 1995, 115–18.

  28. William R. Newcott, “Time Exposures,” National Geographic, Eperera 1997, 11.

  29. I roto i te Conference Report, Eperera 1998, 69 ; e aore râ, Ensign, Me 1998, 51.

Ma te au-pĭpĭ-raa e tae mai te arata‘iraa hanahana i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e na reira atoa te riroraa i te tane faaipoipo maitai e aore râ te vahine faaipoipo maitai.

Nahea te mau fafauraa e arata‘i i te huru

Te rave pinepine nei te mau melo o te Ekalesia i te mau fafauraa e te Fatu ra. E faaite te tapura i muri nei nahea te mau fafauraa e arata‘i i te huru. E mea faahiahia mau te maitai e noaa mai mai teie mau fafauraa. No te faatura-noa-raa i te fafauraa o te bapetizoraa e afaro roa mai te rahiraa o te mau fifi i roto i te faaipoiporaa.

Bapetizoraa

(Hi‘o 2 Nephi 31:17–21; Mosia 18:8–10; PH&PF 20:37; Te mau hiro‘a faaroo 1:4.)

  • Rave i te i‘oa a Iesu Mesia.

  • Ti‘a ei ite no Iesu Mesia.

  • Haapa‘o noa i te mau faaueraa.

  • Tauturu ia amo i te hopoia a vetahi ; oto e ratou e oto ra ; haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia.

  • Faaite i te hinaaro ia tavini i te Atua i roto i te oraraa.

  • Faaite i te tatarahapa.

Oro‘a mo‘a

(Hi‘o 3 Nephi 18:28–29; Moroni 4, 5; PH&PF 20:75–79; 27:2; 46:4.)

  • Faaapî i te mau fafauraa o te bapetizoraa.

  • Faaoti faahou ia rave i te i‘oa a Iesu Mesia, ia haamana‘o noa Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.

Te tăpŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa

(Hi‘o Iakoba 1:19; PH&PF 84:33–44; 107:31.)

  • Faarahi i te piiraa na roto i te raveraa i te mau hopoia a te autahu‘araa.

  • Haapii i te parau a te Atua e ohipa tamau ho‘i no te fanuu i te mau opuaraa a te Fatu.

  • Haapa‘o ; e imi i te ite no ni‘a i te evanelia e e ora ia au i te reira ite.

  • Tavini ia vetahi e haa no te haamaitai i to ratou oraraa.

Oro‘a hiero

« Haapa‘o i te ture parau-ti‘a e te viivii ore, ia riro ho‘i ei taata aroha, e te tauturu, e te faaoroma‘i e te tiamâ atoa; ia hô ho‘i i te aravihi e te rave‘a materia no te haaparare i te parau mau e no te faateitei i te nunaa taata ; e ia vai atoa ho‘i te hiaai no te rave i te parau mau, e ia imihia i te mau rave‘a atoa no te faaineineraa rahi ia ineine te fenua nei ia farii i to’na Arii, –Te Fatu ra ia Iesu Mesia » (James E. Talmage, House of the Lord [Salt Lake City: Bookcraft, 1962] 84).

Faaipoiporaa Tiretiera

  • Here i te hoa faaipoipo ma te apee papû ia’na e ma te apee i te Atua e a muri noa’tu.

  • Ora i te oraraa e tae mai te oaoa utuafare e haa no te haamaitai i te hoa faaipoipo e te mau tamarii.

  • « Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei » (Genese 1:28).

Nene’i