Tuhaa haapiiraa 1
Haapa‘o i te mau parau tumu o te Evanelia
Te fâ o te tuhaa haapiiraa
I te roaraa o teie tuhaa haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia:
-
Maramarama i te mau rave‘a ia hau e ia oaoa ho‘i te faaipoiporaa.
-
Tiaturi e, e nehenehe ta ratou e farii i te oaoa ia haapa‘o ratou i te mau parau tumu o te evanelia i roto i te faaipoiporaa.
-
Haamata ia haapa‘o teie mau parau tumu e maha no te aupuru i ta ratou faaipoiporaa:
-
Auraro i te mau parau tumu o te evanelia.
-
Faaoti papû ia haamau i te faaipoiporaa e ia faaafaro i te mau taa-ê-raa.
-
Haapa‘o i te mau fafauraa.
-
Tamatamata noa i te haamaitai faahou.
-
Te niu o te oaoa i roto i te faaipoiporaa
Ua haapii mai te peresideni Ezra Taft Benson: « Ua riro te faaipoiporaa… i te parau tumu hanahana roa a‘e e te faateitei ho‘i no te evanelia a Iesu Mesia. Aore e oro‘a faufaa a‘e e te mo‘a e te ti‘a ho‘i no te taata ia farii i te oaoa mure ore. Na te haapa‘oraa i te fafauraa o te faaipoiporaa e hopoi mai i te îraa o te oaoa i ô nei e te mau faaho‘iraa hanahana a muri a‘e ».1
E nehenehe ta te mau taata faaipoipo ia faarahi i te auraa e ia faaherehere i to ratou utuafare na roto i te peeraa i te a‘oraa tei roto i te poro‘i i to te ao nei.2 E nehenehe ta ratou ia ite i te rave‘a i te mau fifi ta ratou e faaruru ra, na roto ïa i te tuatapaparaa i te mau haapiiraa a te Faaora e a Ta’na mau tavini, e na roto atoa i te pureraa tuutuu ore i te arata‘iraa a te Fatu, e na reira, e ti‘a mai te auraa o ratou i roto i te faaipoiporaa i ni‘a i te niu o te evanelia a Iesu Mesia. Na roto i te pure, e farii ratou i te puai no te haapa‘o i te mau faaueraa e no te rave raua toopiti i te ohipa. E nehenehe ta ratou e tatarahapa no ta ratou mau raveraa iino e na reira atoa no te faaore i te hapa a vetahi. E nehenehe atoa ta te mau taata faaipoipo e haapii mai i te mau aravihi no te haamatararaa i te fifi e no te haaparareraa i te mana‘o ia afaro mai te mau manianiaraa e ia apehia te mau mârôraa.
Te vahiraa o te oraraa utuafare
Ua faaara te peresideni Hinckley no te vahiraa i te oraraa utufare: « Te amahamaha nei te utuafare i te mau fenua atoa … Te oto nei te aau ; te ta‘i nei te tamarii ».3 I mua i te mau fifi e te mau tamataraa o te faaipoiporaa, e haataiâ vetahi e e hinaaro ratou i te faarue i te reira. E rave rahi râ o te ruuruu ia ratou iho i te auraa no te faaipoiporaa, ma te tutava i te faaafaro i te mau fifi, ia tae mai ho‘i te hau, te oaoa, e te manuiaraa i roto i te faaipoiporaa.
Ua rau te mau rave‘a ia tae i te oaoa rahi, teie râ, e rave rahi taata e taputo nei ma te hepohepo, te oto, e te tiaturi ore. No rapae mai te maui o te faaipoiporaa, oia ho‘i no te arata‘iraa e te raveraa a te sotaiete e tae noa’tu te tereraa rû o teie nei oraraa. No roto atoa mai te haamuiuiraa, oia ho‘i ïa no te mau raveraa iino, te tu‘ati-ore-raa, e te teoteo. Aita te mau fifi rahi i te mea ohie ia faaore, e no te tahi mau taata faaipoipo, e riro e, e taputo haere ratou i tera noa fifi hoê e pe‘ape‘a roa atu ai te auraa o raua no te mau matahiti e rave rahi. No te faaite i te reira mauiui i roto i te mau utuafare, ua faaara mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti na roto i te poro‘i i to te ao nei e, « na te vavahiraa o te utuafare e hopoi mai i nia i te mau taata tataitahi, te mau oire, e te mau nunaa i te mau ati rahi i tohuhia a‘e na e te mau peropheta i tahito ra e i teie nei anotau ».4
Te ite-ohie-hia nei taua mau ati rahi ra i roto i te sotaiete. I te matamua ra, ua mana‘o te mau taata faaipoipo e, o te faataaraa ia raua te pahonoraa tano roa a‘e i te hoê faaipoiporaa oaoa ore, tera râ ua ite mai ratou e, to mua roa’tu te mau fifi i hiti mau‘e mai. I roto i te hoê parau tuatapapa no ni‘a i te faataaraa o te mau hoa faaipoipo, teie te puohuraa a te tahu‘a manava (psychologue) Judith Wallerstein, apeehia e Julia Lewis e Sandra Blakeslee, oia ho‘i, te faatae nei te faataaraa o na hoa faaipoipo i te arepurepuraa i roto i te oraraa o te mau tamarii e, te haapeapea nei te reira i to ratou huru e ta ratou mau faaotiraa ho‘i no te hopea o to ratou oraraa.5
Teie te mea ta Linda Waite no te University of Chicago, apeehia e Maggie Gallagher i ite mai, oia ho‘i, te faatae atoa mai nei te faataaraa o na hoa faaipoipo i te tahi faahou ati i te mau tamarii, te faatauma nei te reira i te numera o te ohipa ino e te taparahiraa taata, te faaiti nei te reira i te manuiaraa i te haapiiraa, e te vai atu â te fifi i te pae o te feruriraa e te tino.6 Ua ite mai ratou e, e riro pinepine te mau tamarii i te hamani-ino-hia e te hoa apî o te metua, na reira atoa e te tane apî e aore râ te vahine apî o te metua ia faaauhia i te mau metua fanau.7
Ua huru rau te mau vahi e hiti mai te mau tamataraa o te faaipoiporaa, mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i faaite mai:
« No na taata toopiti tei tae mai no tera e tera peho, aita e maoro roa i muri mai i te oro‘a to raua faaû-ti‘a-raa i te huru mau o te faaipoiporaa. Aita e haanevanevaraa faahou, aita e haavarevareraa faahou ; ua ti‘a roa ia haamahuta mai te feruriraa e ia parahi papû i raro. E ohipa te ti‘a ia rave mai e e hopoia apî te ti‘a ia farii mai. E haerea te ti‘a ia haapae e e rave rahi faaafaroraa, e faaafaroraa ma te feruri i te tahi te ti‘a ia rave.
« Aita e maoro roa i muri iho i te faaipoiporaa, e ara oioi te tahi i te mau paruparu o to’na hoa faaipoipo ; a tahi nei ïa te mata e hi‘o e e ite atu. Te mohimohi haere ra te nehenehe o tei riro na ei unaunaraa i te taime no te faahinaaroraa, are‘a te mau paruparu rii, te huru rahi mai ra i te hi‘o atu … I teie nei aita e tapuniraa faahou ; e au atura te hoa faaipoipo i te mea nounou roa e aore râ i te mea haamaua noa; e au atura oia i te mea hupehupe e aore râ i te mea itoito, e au atura oia i te mea faaroo e aore râ i te mea haapa‘o ore, e au i te mea marû e te tahoê e aore râ i te iria e te inoino, e au i te mea ani e aore râ i te mea horo‘a, e au i te mea tau‘a noa ia’na iho e aore râ i te mea feruri ia vetahi ê. Te mahuta rahi mai ra te fifi no te fetii e na reira atoa no te auraa e vai ra i rotopu ia ratou e te hoa faaipoipo ».8
Parau apî maitai no te faaipoiporaa
Te haapapu ra te peresideni Kimball i te mau taata faaipoipo e, noa’tu taua mau mea ra e te tahi atu paha tamataraa, e nehenehe ta te faaipoiporaa e manuia: « Oia mau, te ma‘imi onoono nei te tane e te vahine i te hoê hoa ma te pure, e ma te mana‘o ho‘i e, e riro mau te oraraa e ana ra i te mea au e te nehenehe, teie râ, te mea papû roa, e nehenehe ta te tane maitai e ta te vahine maitai e farii i te oaoa e te manuiaraa i roto i te faaipoiporaa mai te peu e hinaaro raua toopiti ia tusia no te reira ».9
Noa’tu te taa-ê-raa e te manianiaraa e tae mai, e nehenehe ta te mau taata faaipoipo e faaafaro i te reira. E afaro papû te mau fifi mai te peu e tutava na hoa faaipoipo toopiti ia upootia i te reira. Te mea pe‘ape‘a râ, aita te hinaaro no te faaherehere i te faaipoiporaa o na hoa toopiti e tu‘ati noa. Ia faito ê te hinaaro o te tane e te vahine, e mea ti‘a i te hoa faaipoipo haapa‘o maitai ia faaitoito noa ma te haamana‘o e, i te pae hopea, e roaa i te faaohipa-tamau-raa i te mau parau tumu no te auraa e hopoi mai i te haamanuiaraa. Na te here o te hoê o na hoa faaipoipo, na ta’na faaotiraa papû, e na ta’na ho‘i mata-rotahi-raa i te mea mure ore e turu i te faaipoiporaa e tae roa te taime e paari mai te feruriraa o te tahi e aore râ e tarahapa mai oia ma te ite e, maoti te reira aita raua i taa ma te pau rahi e te pepe mau. Te ture no te ootiraa–« o ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Galatia 6:7)–e te horo‘araa i te tahi papari‘a (hi‘o Mataio 5:39) te mea tano ïa no te faaipoiporaa e te tahi atoa mau auraa.
Aupuru i te faaipoiporaa
E aupuru te mau taata tata‘itahi i ta ratou faaipoiporaa mai te mea e:
-
E auraro ratou i te mau haapiiraa o te evanelia
-
E ruuruu ratou ia ratou iho i te faaipoiporaa
-
E tape‘a ratou i te mau fafauraa ta ratou i rave.
-
E tamatamata noa ratou i te haamaitai faahou â.
E auraro ratou i te mau parau tumu o te evanelia
E faatupu te mau taa-ê-raa i rotopu i na hoa faaipoipo toopiti i te mârôraa e te au ore ia hi‘o raua i to raua auraa ma te huru ê, te haavare e aore râ te hape. E nehenehe ta te mau taata faaipoipo ia upootia i ni‘a i taua mau faahuru-ê-raa ra ia apee ana‘e ratou ia Iesu Mesia.
Ua faataa mai Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, na te evanelia e tauturu i te taata ia ite maitai i te opuaraa tano: « No te mea e titia mai te evanelia i ta tatou hi‘oraa i te oraraa e ia vetahi ê ei hi‘oraa mure ore, ia hi‘o maoro ana‘e tatou i te reira e ia hi‘o pinepine-atoa-hia, e nehenehe ta tatou e ite maramarama faahou atu … E maue te mau mea mai te maa pipi e te 30 toata e te mau taime faamaha i te hinaaro mai mua mai i te mata; e na reira atoa ïa te huiraa popo e te ha‘utiraa « tennis » i mua i te faaoroma‘i. E na reira atoa te faaneheneheraa o te piha no mua i mua i te farooraa e te haapiiraa i te hoê o te mau tamarii ».10 Ia ora te taata i te evanelia, e ite maramarama a‘e ratou e e ma‘iti tano a‘e ratou.
O ratou te hiaai papû nei i te faaipoiporaa mure ore e te oraraa utuafare maitai, o ratou te ti‘a ia riro ei pĭpĭ mau no te Fatu ra ia Iesu Mesia. Na roto i te au-pĭpĭ-raa e tae mai te arata‘iraa hanahana i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, na reira ïa no te arata‘iraa ia riro ei hoa faaipoipo maitai e ei metua maitai. Ua haapii mai te Fatu e, Na’na e tauturu i te mau tane e te mau tuahine ia upootia i ta ratou paruparu.
« E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horoa noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maitai to’u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u; e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou.
« Inaha, e riro vau i te faaite atu i te Etene i to ratou paruparu, e e riro atoa vau i te faaite atu ia ratou e, e faatae te faaroo, te tiaturi, e te aroha, i te taata ia’u---i te pihaaraa o te mau parau-tia atoa » (Etera 12:27–28).
Oia atoa, ua haapii mai te peropheta Iosepha Semita e, « te piri a‘e te tane [e aore râ te vahine] e tae i te maitai-roa-raa, te maramarama a‘e o to’na hi‘oraa, e te rahi a‘e o to’na oaoa, e tae roa atu i te upootiaraa i te mau mea iino o teie nei oraraa e i te mo‘e roa atu i te hinaaro ia hara ».11
E haamaitai mai te au-pĭpĭ-raa i te hi‘oraa e e tauturu te reira i te taata hoê ia ite i « te huru mau o te mau mea e vai nei » (Iakoba 4:13). Na te here, te tiai, te faaoromai-noa-raa e mono i te rave-ino-raa ia vetahi ê. E arata‘i te tapiriraa i te mau parau tumu e 9 no te poro‘i no ni‘a i te utuafare, i te parau-tia-raa o te taata iho e i te haafatataraa i te Atua. E maitai mai te auraa i rotopu i te mau melo o te utuafare ; e manuia mai te arata‘iraa hanahana.
Na te oraraa e hopoi mai i te mau tamataraa, e e rave rahi o te reira no roto mai i to tatou iho apitiraa ia vetahi ê. Teie râ, mai ta te peresideni Kimball i faataa mai, e nehenehe ta te mau tamataraa ia riro ei haamaitairaa ia hi‘o tatou i te reira ia au i te opuaraa mure ore.
« Ia hi‘o tatou i te oraraa tahuti nei ei hopearaa, i reira e riro ai te mauiui, te oto, te manuia-ore-raa, e te poto o te oraraa i te mea mehameha. Ia hi‘o râ tatou i te oraraa mai te hoê reni mure ore tei haamata i mutaa ra e o te haere ra a muri a‘e i te pohe, i reira e farii tatou i te mau mea atoa e tupu mai ei to ratou tanoraa mau.
« Aita anei e paari ia horo‘a mai oia ia tatou i te mau tamataraa no te faatae ia tatou i ni‘a a‘e i te reira, no te rave hope tatou i te hoê hopoia, no te uaua ia etaeta i te ohipa, no te oto ia tamata i to tatou varua ? Aita anei te mau faahemaraa no te tamata i to tatou puai, te ma‘i no te haapii tatou i te faaoromai, te pohe no te faatae ia tatou i te ti‘a-faahou-raa e i te hanahana ? »12
E paari mai te tane e te vahine na roto i te mau tamataraa, te haapiiraa, te faaroo, te parau-tia, e te arata‘iraa a te varua. Na roto i te arata‘iraa a te varua, e farii ratou i te aravihi rahi a‘e no te upootia i te mau tafifiraa o te oraraa e te mau tamataraa ho‘i, tei ite-atoa-hia i roto i te utuafare.
Faaoti papû ia vai faaipoipo noa e ia faaafaro i te mau taa-ê-raa.
E farii te mau taata faaipoipo atoa i te mau tamataraa i roto i te faaipoiporaa. Mai te mea e, e ruuruu papû raua i te tahi e te tahi, eita ïa raua e ere i te niu no te faaruru i te mau vero o te oraraa, E feruri papû te mau taata faaipoipo ruuruu ia faaafaro i te mau fifi.
O Catherine Lundell, te hoê aivanaa tauturu (thérapeute) i te faaipoiporaa e te utuafare, ua parau oia no ni‘a i te tahi na hoa faaipoipo tei faaruru i te tahi mau fifi papû i roto i te faaipoiporaa. Ua opua raua ia faataa ia raua i te ava‘e no eperera mai te mea aita taua fifi ra e afaro. I muri mai tau ava‘e a‘oraa ia raua, aita raua i nuu rahi roa i mua, e ua faaoti ihoa raua ia faataa ia raua, tera râ ua pato‘i o Lundell ia horo‘a i ta’na tururaa i taua faaotiraa ra. Ta’na râ i rave, ua faahamana‘o oia i ta raua mau fafauraa: « Na orua iho e ma‘iti ia ofati i ta orua mau fafauraa », ta’na ïa i parau ia raua. « Na orua e amo i te hopoia no taua faaotiraa ra no to orua oraraa atoa ». I to raua ho‘i-faahou-raa mai, « e mea maere roa to raua huru haapa‘o e to raua huru pahono te tahi i te tahi ». Ua na ô mai raua e, i muri mai i te feruriraa i to raua vairaa, ua ma‘iti raua ia ruuruu ia raua iho i te faaipoiporaa. Noa’tu te mau fifi e vai faahou ra no te faaafaro, ua faaapî raua i ta raua faaotiraa, e na te reira i haamaitai i te faaipoiporaa.13
Ua haapii te Fatu no te faaotiraa ti‘a i roto i te faaipoiporaa: « E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine … E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu » (Mataio 19:5–6).
Ua haapii mai Elder Bruce C. Hafen no te Hitu Ahuru e, o te faaipoiporaa te hoê fafauraa, e ere i te hoê parau faaau. I roto i te hoê faaauraa, ia tupu te fifi e ia ore te apî, e horo na pae e piti. « Ia tae râ te mau haafifiraa i roto i te faaipoiporaa tei fafauhia », te na ô mai nei Elder Hafen, « e ohipa te tane e te vahine no te faaafaro i te reira. Ua faaipoipo raua no te horo‘a atu e no te tupu rahi mai, o te taatihia ïa e te fafauraa a te tahi i te tahi, e te fafauraa i te huiraatira, e te fafauraa i te Atua ».14
Te rahiraa o te mau taata faaipoipo e vai hoê nei, te ite nei raua e, e nehenehe ta raua e faaafaro i te mau fifi. Ia au i te parau a Waite e a Gallagher, ua rahi te tuhaa numera o te mau taata faaipoipo tei oaoa mai i ta ratou faaipoiporaa i muri iho i te ohipa-amui-raa no te faaafaro i te mau fifi e te haumani: « 86 i ni‘a i te hanere o te mau taata faaipoipo tei ore i oaoa i te faaipoiporaa e tei tapiri puai râ ia raua, ma‘iri i te pae matahiti, ua oaoa ratou i te faaipoiporaa … E mea rahi o tei parau mai e, ua rahi roa to raua oaoa. Oia nei, fatata e 3 i ni‘a i te 5 o ratou tei ore i au i te faaipoiporaa… e o tei tape‘a noa râ i te faaipoiporaa, tei tapa‘o i to ratou faaipoiporaa i te faito ‘oaoa roa’ e aore râ ‘huru oaoa’ ».15
E teie ho‘i huru maitai, ua tupu atoa ïa i roto i te mau faaipoiporaa fifi rahi roa. Ta Waite e Gallagher i papa‘i, « na te faaipoiporaa ino roa a‘e te tauiraa maere: 77 i ni‘a i te hanere o te feia tei tapa‘o i to ratou faaipoiporaa i te faito ino roa… ma‘iri i te 5 matahiti, ua parau mai ratou e faaipoiporaa ‘oaoa roa’ e aore râ ‘huru oaoa’ ».16
Te vai atu â te maitai no te mau taata faaipoipo ia haamau i te faaipoiporaa. Ua ite mai Waite e Gallagher e, te ora maoro nei taua mau taata faaipoipo ra,17 o ratou tei fana‘o i te apî moni,18 tei maitai mai i te pae no te ea e te oaoa,19 e tei hau atu i te manuia i te pae no here ia faaauhia e te feia tei ore i faaipoipo.20
Haapa‘o i te mau fafauraa
Na te mau fafauraa–te faauraa mo‘a i rotopu i te Atua e Ta’na mau tamarii–e hopoi-amui-mai te tahi atu mau haamaitairaa no te tauturu ia faaora i te mau utuafare. Ia faaruru te mau taata faaipoipo i te mau fifi, e nehenehe ta ratou e haamana‘o i ta ratou mau fafauraa no te farii i te puai ia faaafaro i te mau tafifiraa. E rave‘a rahi ta te mau fafauraa no te tauturu mai:
E haapuai te mau fafauraa i te anaanatae. Na roto i te fafauraa apî e te mea mure ore hoi o te faaipoiporaa, ua fafau mai te Fatu e, e farii te mau taata faaipoipo parau-tia i Ta’na mau mea atoa (hi‘o PH&PF 132:19–20). Ua haapii mai te aposetolo Paulo, « O tei papa‘ihia ra e, O te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore hoi i ô i roto i te aau o te taata ra, o te te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra » (1 Korinetia 2:9). Ia haamana‘o te tane e te vahine faaipoipo i ta raua mau fafauraa, e nehenehe ta raua ia farii i te faaururaa e te faaitoitoraa no te aupuru i ta raua faaipoiporaa e no te faaafaro i te mau fifi e tupu mai.
E arata‘i te mau fafauraa i te huru. A tupu ai ratou i roto i te evanelia, e tauturu te mau fafauraa i te taata ia haapuai i te auraa i te tahi e te tahi. I te taime no te bapetizoraa, e fafau te mau melo ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia riro mai ia Iesu Mesia. Na te faaturaraa i te fafauraa o te bapetizoraa e faaafaro i te rahiraa o te mau fifi i roto i te faaipoiporaa. E fafau te feia e mau nei i te Autahu‘araa ia faarahi i ta ratou piiraa e ia haapa‘o i te arata‘iraa mai te Fatu ra e Ta’na mau tavini (hi‘o PH&PF 84:33–39, 43–44). Na reira atoa te mau fafauraa o te hiero e arata‘i mai i te tane e te vahine i roto i ta raua auraa i te tahi e te tahi.
E haamaitai mai te mau fafauraa i te mau taata faaipoipo. I to te Fatu faati‘araa i Ta’na fafauraa e Aberahama ra, ua parau mai Oia, « e haamaitai rahi roa vau ia oe » (Aberahama 2:9). Te faataa maramarama nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e haamaitai e e turu te Fatu i Ta’na nunaa o te fafauraa. O ratou te apee Ia’na, e riro ïa ei taata ai‘a no te mau hamaitairaa tei fafauhia ia Aberahama ra. I te taime o te tafifiraa, e horo‘a te Fatu i te arata‘iraa e te turu i te tane e te vahine faaipoipo parau-tia. I te pae hopea, e farii mai ratou i te haamaitairaa mure ore e te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. Ua faataa mai Elder Bruce C. Hafen e, na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa, e ite te taata i « te mau vairaa huna o te puai » e « te puna hohonu no te aroha i te aau ».21 Na teie mau haamaitairaa e haapuai i te mau taata faaipoipo i te mau taime tafifiraa.
E tauturu te mau fafauraa ia faaora i te mau tamarii. E haamaitai mai te fafauraa o te faaipoiporaa i te mau tamarii mai te mau metua. Te mau metua e tape‘a i taua fafauraa ra, e roaa ia ratou i te puai no te haapii atu e no te aupuru i te mau tamarii. Ua haapii mai te peresideni Brigham Young, « Ia farii te tane e te vahine i ta raua oro‘a hiero e ta raua taatiraa, e ia fanau raua i te tamarii i muri mai, e riro taua mau tamarii ra ei taata ai‘a no te Basileia e ei farii ti‘a no te mau haamaitairaa e fafauraa atoa.22 President Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua tapiti oia i te parau no te faufaa o te mau fafauraa hiero: « Eita a‘e e nava‘i i te parau i te faufaa o te faaipoiporaa hiero, te taamuraa o te oro‘a taatiraa, e te mau ture faatiamâraa tei titauhia no te reira. Ia tape‘a te mau metua i te mau fafauraa ta raua i rave i te fata o te hiero, e taamuhia te mau tamarii ia raua ra e a muri no’atu ».23 Noa’tu eita e nehenehe ta te mau metua e « faahepo ia ratou e ore e hinaaro i te faoraraa », 24 e haapuai mai te mau fafauraa hiero i te mau metua e te mau tamarii.
Te vai ra te hoê tapura no te mau fafauraa ta te mau melo o te Ekalesia e rave i mua i te Atua i te api 10. E ti‘a paha ia nene‘i faarahi mai i te reira tapura no te opere atu i te mau melo o te piha haapiiraa.
E ui mai te tahi tane faaipoipo paura-ti‘a e na reira atoa te vahine, eaha te parau no ta ratou mau haamaitairaa ia ofati mai te hoê o te hoa faaipoipo i te fafauraa ta raua i farii na. Ia faarue te hoê o te hoa faaipoipo i te fafauraa, aita te hoa faaipoipo parau-tia e ere i te mau haamaitairaa tei fafauhia. Ua haapapû mai te peresideni Gordon B. Hinckley ia ratou e faaruru nei i te reira: « Aita roa matou e hi‘o nei ia outou ei hapa no te mea noa ho‘i ua ino ta outou faaipoiporaa … Eita te Fatu e mata ê ia outou na, eita atoa Oia e fariu ê mai ia outou na ».25 Na reira atoa, no te tamarii tei fanauhia i roto i te fafauraa e aore râ tei taatihia i roto i te fafauraa, e tape‘a noa oia i to te reira haamaitairaa noa’tu ua faarue atu te metua tootahi e aore toopiti i te fafauraa. Te metua e tape‘a i te fafauraa, e tape‘a noa ïa oia i te auraa fafau e te tamarii.
Tamatamata noa i te haamaitai i te mau mahana atoa.
Te haataiâraa, o te hoê ïa o te mau rave‘a matamua a Satane. E rave rahi taata faaipoipo o te teiaha roa nei i te mana‘o ia riro « maitai roa hoi, mai to [tatou] Metua i te ao e maitai roa ra » (Mataio 5:48). No to ratou iteraa i ta ratou iho mau hapehape e no te mau fifi utuafare o te mau mahana atoa, e haataiâ ratou. E puta mai te mana‘o ia ratou ra, e mea atea roa te utuafare mure ore. « Eita e roaa ia’u », o to ratou ïa hevaraa. « Eaha te faufaa ia tamata ? »
O te taata e taiva ia’na iho, e taiva i to’na hoa faaipoipo, e aore râ e taiva i ta’na mau tamarii, te iriti ra ïa oia i te opani no te mau mana‘o parau-ti‘a ore. Are‘a râ o ratou te imi ia apee ia Iesua Mesia, e nehenehe ta ratou e upootia i taua mau mana‘o ra: « E patoi atu i te diabolo, e na’na e maue ê atu. E haafatata’tu i te Atua, e na’na e hafatata mai ia outou na » (Iakobo 4:7–8). Ma te onoono, e nehenehe ta te taata e taui i te mau hapehape ei mea maitatai ia haapii mai oia mai te mau mea hape ta’na i rave.
E rave rahi taata o te faahapa nei ia ratou iho i mua i te hi‘oraa a vetahi ê, ma te hi‘o i te maitai a vetahi e ma te feruri noa i to’na iho mau paruparu. Te haamana‘o ra te hoê aivanaa tauturu i to’na raveraa e piti hoa vahine tei aehuehu roa na i te feruriraa e tei moe roa ho‘i i te tiaturi. Aita a‘e raua i ite i to te tahi vairaa, tu‘ati noa râ i ta raua mau parau: « Ia haere au i te fare o to’u hoa, e au e, ua fana‘o oia i te mau mea atoa. Ua mâ maitai te fare, ta’na mau tamarii e hi‘oraa maitai, e e au e, te faatere maitai nei oia i to’na oraraa. I mua i te reira, e mana‘o taupupu ta’u e te aehuehu. Ua repo te fare, e maniania noa te mau tamarii, e te taputo noa nei au ia hau to’u feruriraa ». I muri mai maa farereiraa, ua ite te aivanaa tauturu e, tera na vahine toopiti ta’na e raverave ra. Te hoê o te ite ra i te maitai tamau o te tahi hoa, a tape‘a noa ai i te mana‘o ino no’na iho.
Te tahi atoa haafifiraa i roto i te faaipoiporaa, o te tane ïa e aore râ te vahine o te mata noa e aore râ o te mana‘o noa i te mau hapehape a te hoa faaipoipo ma te ore roa’tu e hi‘o i to’na iho. E rave rahi faaipoiporaa tei mou no te tane e te vahine, o te hi‘o tamau noa i te reira e tae roa i te taime aita atura oia e au faahou e e oaoa faahou i te tahi. E ohipa maitai mau a‘e te iteraa e te faaafaroraa i to tatou iho mau fifi hou te imiraa ia taui i te huru o to tatou hoa faaipoipo.
Ia haamana‘o noa te mau taata faaipoipo e, aore te taata tahuti i te mea maitai roa, na te tau e faati‘a i te taata ia maitai roa mai. Ua a‘o Elder Russell M. Nelson no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti ia tamatamata noa i te haamaitai faahou, ma te faaoromai: « Ia faura mai ta tatou mau hapehape, e nehenehe ta tatou e faaafaro tamau noa i te reira. E nehenehe ta tatou e faaoromai rahi a‘e ta tatou mau hapehape e ta vetahi ê atoa. E nehenehe ta tatou e faaa‘ohia e e faati‘a atoa tatou ».26
Te oaoa o te mau utuafare mure ore
Ua rau te mana o te Atua. A imi ai te taata i te hi‘oraa mure ore no to ratou utuafare, a faaitoito ia ratou ia feruri te tahi taime i te rahi o te mau hamaniraa a te Atua e na reira atoa i te opuaraa o te reira. Ua parau te Fatu ia Mose: « E na’u i hamani i te mau ao aore e hope ia tai‘ohia ; e ua hamani au ia ratou no ta’u ra opuaraa ; e na roto i te Tamaiti, oia hoi, i ta’u Fanau Tahi i hamani ai au ia ratou … aore e hope ia tai‘ohia e te taata, ua tai‘ohia râ te mau mea atoa e au nei, na’u hoi te reira, e ua ite au ia ratou » (Mose 1:33, 35). Ua maere te hoê taata papa‘i i te rahi o te ao nui: « ua faatorohia te hi‘o ra‘i [téléscope Hubble] i te hoê pae ano o te ra‘i ra, te aano o taua vahi ra mai to te one ra, i reira ua faarahihia te hoho‘a o te reira, tini ao tei itehia… e miria feti‘a i reira ».28
Taua Atua ra tei hamani e tini ao, Na’na atoa i faahiti e, o te oaoa mure ore o Ta’na mau tamarii, o Ta’na ïa ohipa e To’na hanahana (hi‘o Mose 1:39). Ua hinaaro Oia ia farii tatou e to tatou ho‘i utuafare i te oaoa i roto i teie oraraa e i te pae hopea roa ia farii i te mau « faufaa mure ore » (PH&PF 78:18). Noa’tu to tatou mana‘o ia tatou iho i te mea iti i roto i te mau hamaniraa rahi a te Atua, e mea ti‘a roa ia tatou ia haamana‘o e, e tamarii tatou Na’na. Ua fafau mai Oia ia tauturu e ia haamaitai mai ia tatou a haapa‘o ai tatou i Ta’na mau faaueraa. E nehenehe ta tatou e farii i te mau haamaitairaa ta te Atua i faaherehere no tatou, ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa e ia pee tatou i te mau parau tumu o te evanelia.
O te utuafare te tumu o te opuaraa a te evanelia. Ua parau mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e:
« Ua faaue mai te Fatu e, ia faaipoipo tatou, ia ora amui tatou i roto i te here, te hau e te auraa, ia fanau tatou i te tamarii e ia rave tatou ia ratou ra na roto i Ta’na mau faanahoraa…
« Ia pau te mau mea i te parauhia e i te ravehia, teie ïa te evanelia. Na te Atua i hamani te utuafare. Oia te hamaniraa tumu. Te rave‘a no te haapuai i te nunaa oia hoi ïa te haapuairaa i te utuafare o te mau taata.
« Ua papû ia’u e, mai te peu e hi‘o tatou i te huru maitai o te taata eiaha te ino, e rahi roa mai te oaoa i roto i te utuafare o te mau taata nei. E iti mai te taa-ê-raa o te tane e te vahine, e iti roa mai te taivaraa, te iria e te inoino e te tatamai. E rahi roa mai te faaoreraa hara, te here, te hau, te oaoa. O teie te hinaaro o te Fatu no te reira ».29
Ma te au-pĭpĭ-raa e tae mai te arata‘iraa hanahana i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e na reira atoa te riroraa i te tane faaipoipo maitai e aore râ te vahine faaipoipo maitai.
Nahea te mau fafauraa e arata‘i i te huru
Te rave pinepine nei te mau melo o te Ekalesia i te mau fafauraa e te Fatu ra. E faaite te tapura i muri nei nahea te mau fafauraa e arata‘i i te huru. E mea faahiahia mau te maitai e noaa mai mai teie mau fafauraa. No te faatura-noa-raa i te fafauraa o te bapetizoraa e afaro roa mai te rahiraa o te mau fifi i roto i te faaipoiporaa.
Bapetizoraa
(Hi‘o 2 Nephi 31:17–21; Mosia 18:8–10; PH&PF 20:37; Te mau hiro‘a faaroo 1:4.)
-
Rave i te i‘oa a Iesu Mesia.
-
Ti‘a ei ite no Iesu Mesia.
-
Haapa‘o noa i te mau faaueraa.
-
Tauturu ia amo i te hopoia a vetahi ; oto e ratou e oto ra ; haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia.
-
Faaite i te hinaaro ia tavini i te Atua i roto i te oraraa.
-
Faaite i te tatarahapa.
Oro‘a mo‘a
(Hi‘o 3 Nephi 18:28–29; Moroni 4, 5; PH&PF 20:75–79; 27:2; 46:4.)
-
Faaapî i te mau fafauraa o te bapetizoraa.
-
Faaoti faahou ia rave i te i‘oa a Iesu Mesia, ia haamana‘o noa Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.
Te tăpŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa
(Hi‘o Iakoba 1:19; PH&PF 84:33–44; 107:31.)
-
Faarahi i te piiraa na roto i te raveraa i te mau hopoia a te autahu‘araa.
-
Haapii i te parau a te Atua e ohipa tamau ho‘i no te fanuu i te mau opuaraa a te Fatu.
-
Haapa‘o ; e imi i te ite no ni‘a i te evanelia e e ora ia au i te reira ite.
-
Tavini ia vetahi e haa no te haamaitai i to ratou oraraa.
Oro‘a hiero
« Haapa‘o i te ture parau-ti‘a e te viivii ore, ia riro ho‘i ei taata aroha, e te tauturu, e te faaoroma‘i e te tiamâ atoa; ia hô ho‘i i te aravihi e te rave‘a materia no te haaparare i te parau mau e no te faateitei i te nunaa taata ; e ia vai atoa ho‘i te hiaai no te rave i te parau mau, e ia imihia i te mau rave‘a atoa no te faaineineraa rahi ia ineine te fenua nei ia farii i to’na Arii, –Te Fatu ra ia Iesu Mesia » (James E. Talmage, House of the Lord [Salt Lake City: Bookcraft, 1962] 84).
Faaipoiporaa Tiretiera
-
Here i te hoa faaipoipo ma te apee papû ia’na e ma te apee i te Atua e a muri noa’tu.
-
Ora i te oraraa e tae mai te oaoa utuafare e haa no te haamaitai i te hoa faaipoipo e te mau tamarii.
-
« Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei » (Genese 1:28).