Séminaire ’e Institut
Ha’api’i nā roto i te Vārua


« Ha’api’i nā roto i te Vārua », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora : Nō te feiā ato’a e ha’api’i i te fare ’e i te ’Ēkālesia (2022)

« Ha’api’i nā roto i te Vārua », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

Hōho’a
Te Fa’aora i roto i te mētēpara i Iudea

Mai tā te Fa’aora i rave i te taime nō te fa’aineine i te pae vārua nō tāna misiōni, e ti’a ato’a ia tātou ’ia fa’aineine ia tātou iho nō te ha’api’i nā roto i te Vārua.

Ha’api’i nā roto i te Vārua

I te fa’auera’a te Fa’aora ia Iosepha Semita ’e ia Sidney Rigdon ’ia poro i tāna ’evanelia, ’ua parau fafau atu ’oia ia rāua, « e tonohia mai te Vārua Maita’i nō te fa’a’ite-pāpū mai i te mau mea ato’a tā ’ōrua e parau atu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 100:8 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:15–17 ; 50:17–22). E tano terā parau fafau nō te feiā ato’a e ha’api’i i te ’evanelia, tae noa atu ia ’oe. ’A ha’api’i ai ’oe i te ’evanelia a Iesu Mesia, e nehenehe ’oe e fāri’i i te Vārua Maita’i nō te arata’i ia ’oe ’e nō te fa’a’ite pāpū i te parau mau i te ferurira’a ’e i te ’ā’au o te feiā tā ’oe e ha’api’i ra (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 8:2). E ’ere ’o ’oe ana’e ’ia ha’api’i ’oe, e inaha « e ’ere ’o ’oe o te parau nei, ’o te Vārua Maita’i rā » (Mareko 13:11).

’O te Vārua Maita’i te ’orometua ha’api’i. ’Aore roa e ’orometua ha’api’i tahuti, noa atu tōna ’aravihi ’e tōna ’ite, e nehenehe e mono i tōna ti’ara’a ’ei ’ite nō te parau mau, nō te ’itera’a-pāpū nō te Mesia ’e te tauira’a o te ’ā’au. E nehenehe rā te mau ’orometua ha’api’i ato’a e riro ’ei mauiha’a i roto i te tauturura’a i te mau tamari’i a te Atua ’ia ’apo mai nā roto i te Vārua.

Ha’api’i nā roto i te Vārua

  • Fa’aineine ia ’oe iho i te pae vārua.

  • ’Ia vai ineine noa nō te pāhono i te mau muhumuhura’a pae vārua nō ni’a i te mau hina’aro o te mau pīahi.

  • Fa’atupu i te mau vāhi ’e te mau rāve’a nō te mau pīahi ’ia ha’api’ihia e te Vārua Maita’i.

  • Tauturu i te mau pīahi ’ia ’imi, ’ia ’ite ’e ’ia ’ohipa mai te au i te heheura’a o te ta’ata iho.

  • Fa’a’ite pinepine i te ’itera’a pāpū, ’e e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o, te mau ’ohipa i tupu nō rātou, ’e te mau ’itera’a pāpū.

’Ua fa’aineine te Fa’aora iāna iho i te pae vārua nō te ha’api’i

Nō te fa’aineine nō tāna misiōni, e maha ’ahuru mahana tō te Fa’aora fa’aeara’a i roto i te mētēpara « i pīha’i iho i te Atua » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 4:1 [i roto te Mataio 4:1, nota raro b]). ’Ua ha’amata rā tāna fa’aineinera’a pae vārua nā mua roa a’e. I tō Sātane fa’ahemara’a iāna, ’ua ti’a iāna ’ia fa’a’ohipa i te « mau parau ora » tāna i fa’aherehere nō te « hora mau » i te taime e hina’aro ai ’oia i te reira (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:85). ’A feruri i tā ’oe iho mau tauto’ora’a nō te fa’aineine ia ’oe i te pae vārua nō te ha’api’i. E aha tā ’oe i ’apo mai nā roto mai i te Mataio 4:1–11 nō ni’a i te huru e ti’a ai ia ’oe ’ia pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora i roto i tā ’oe fa’aineinera’a pae vārua ?

’O te Vārua te ’orometua ha’api’i mau ’e te puna mau nō te fa’afāriura’a. ’Aita te ha’api’ira’a pūai o te ’evanelia e tītauhia i te fa’aineine-noa-ra’a i te hō’ē ha’api’ira’a, ’o te fa’aineine-maita’i-ra’a rā i te pae vārua hou ’a ha’amata ai i te ha’api’i. Mai te mea ’ua ineine ’oe i te pae vārua, e riro ’oe i te fa’aro’o maita’i a’e ’e i te pe’e i te arata’ira’a a te Vārua ’a ha’api’i ai ’oe. Te rāve’a nō te tītau manihini i te Vārua Maita’i i roto i tā ’oe ha’api’ira’a ’o te anira’a ïa iāna ’ia tomo mai i roto i tō ’oe orara’a. Tei roto te tūtava-itoito-ra’a ’ia pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora ’e te orara’a i tāna ’evanelia ma tō ’oe ’ā’au ato’a. ’E nō te mea ho’i ē ’aita hō’ē o tātou e rave maita’i roa i te reira, tōna aura’a ato’a ’ia tātarahapa i te mau mahana ato’a.

Te mau uira’a e feruri : E aha te aura’a nō ’oe ’ia fa’aineine ia ’oe i te pae vārua nō te ha’api’i ? E aha tei fa’auruhia ia ’oe e rave nō te ha’amaita’i atu ā i tā ’oe fa’aineinera’a ia ’oe iho i te pae vārua ? I tō ’oe mana’o, nāhea te fa’aineinera’a pae vārua e nehenehe ai e fa’atupu i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a i roto i tā ’oe ha’api’ira’a ?

Nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a : Ezera 7:10 ; Luka 6:12 ; Alama 17:2–3, 9 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 11:21 ; 42:13–14

’Ua ineine noa te Fa’aora nō te pāhono i te mau hina’aro o vetahi ’ē

’Ua topa Iaeiro, te tāvana o te sunago, i te pae ’āvae o Iesu, ma te tāparu iāna ’ia tauturu i tāna tamāhine e fātata ra e pohe. ’Ua ’imi Iesu ’e tāna mau pipi i tō rātou ’ē’a nā roto i te mau purūmu tei ’ī i te ta’ata e tae atu ai i te fare o Iaeiro, inaha ho’i ’ua fa’aea taue iho ra Iesu. « ’O vai tei fa’atiaia mai iā’u ? » Tāna ïa uira’a. E au ra ē, e uira’a huru ’ē teie—i roto i te tere vitiviti o te rahira’a ta’ata, ’o vai tei ’ore i fa’atiaia iāna ? ’Ua ’ite rā te Fa’aora ē i roto i taua naho’a ta’ata ra, ’ua ha’afātata atu te tahi ta’ata iāna nō te hō’ē hina’aro ta’a ’ē ’e ma te fa’aro’o nō te fāri’i i te fa’aorara’a tāna e pūpū. E taime ā nō te haere e fārerei i te tamāhine a Iaeiro. Nā mua roa rā, ’ua parau ’oia i te vahine tei tāpe’a i tōna ’ahu, « e tā’u tamāhine, e fa’aitoito : ’ua ora ’oe i tō ’oe fa’aro’o ; ’a haere ma te hau » (hi’o Luka 8:41–48).

’Ei ’orometua ha’api’i, i te tahi taime e rū ’oe nō te tuatāpapa i te hō’ē mea tā ’oe i fa’aineine nō te ha’api’i. Noa atu e mea faufa’a paha te reira, ’ia pāpū ia ’oe ē, i roto i tō ’oe rū-noa-ra’a ’aita ’oe e rū noa i mua i te hō’ē hina’aro rū o te hō’ē ta’ata tā ’oe e ha’api’i ra. Hau atu i te arata’ira’a pae vārua tā ’oe i ’imi ’a fa’aineine ai ’oe nō te ha’api’i, ’a ’imi ato’a i te arata’ira’a a te Vārua ’a ha’api’i ai ’oe. ’A tāmata i te ’ite i te mau hina’aro, te mau uira’a ’e te mau ’ana’anataera’a o te mau pīahi. E nehenehe te Vārua Maita’i e tauturu ia ’oe ’ia ’ite e nāhea te hō’ē pīahi e fāri’i ai ’aore rā e hāro’aro’a ai i te hō’ē mea tā ’oe i ha’api’i. E nehenehe ’oia e muhumuhu ia ’oe, i te tahi taime, ’ia taui i tā ’oe mau fa’anahora’a. ’Ei hi’ora’a, e fa’auruhia paha ’oe ’ia rave hau atu i te taime i tā ’oe i fa’ata’a i ni’a i te hō’ē tumu parau ’aore rā e vaiiho i te tahi mau ’āparaura’a nō muri iho, nō te hō’ē mea faufa’a roa a’e nō te mau pīahi i teienei.

Te mau uira’a e feruri : E aha te taime ’a fāri’i ai ’oe, ’ua ’ite te hō’ē metua ’aore rā te tahi atu ’orometua ha’api’i i tō ’oe mau hina’aro ’ei pīahi ? ’Ua ’ite ānei te feiā tā ’oe e ha’api’i ra ē, e mea ’ana’anatae a’e ’oe i tā rātou e ’apo mai i te fa’aotira’a i te hō’ē ha’api’ira’a ? Nāhea ’oe i te fa’a’ite maita’i a’e i tō ’oe ’ana’anatae ?

Nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a : 1 Petero 3:15 ; Alama 32:1–9 ; 40:1 ; 41:1 ; 42:1

’Ua fa’afāna’o te Fa’aora i te rāve’a i te ta’ata ’ia ha’api’ihia e te Vārua Maita’i

E mea fifi nō te mau ta’ata e rave rahi i te tau o Iesu, ’ia māramarama ’o vai mau ’oia, terā rā, e rave rahi mau mana’o. « Tē parau nei te tahi pae ē, ’o Ioane Bāpetizo ’oe », ’ua fa’a’ite tāna mau pipi, « tē vai ra, e Elia ; ’e te tahi atu, ’o Ieremia, ’aore rā te hō’ē o te mau peropheta ». I muri iho rā, ’ua ui Iesu i te hō’ē uira’a tei ani i tāna mau pipi ’ia tu’u i te hiti i te mana’o o vetahi ’ē, ’e ’ia hi’o i roto i tō rātou iho ’ā’au : « ’O vai rā vau nei i tā ’oe na paraura’a ? » ’Ua hina’aro ’oia ’ia ’ite rātou i tā rātou pāhonora’a ’eiaha rā nō roto mai i « te tino ’e te toto » nō ’ō mai rā i « tā’u Metua i te ao ra ». Nā teie huru ’itera’a—te heheura’a a te ta’ata iho nō ’ō mai i te Vārua Maita’i ra—tei fa’ati’a ia Petero ’ia parau, « ’o te Mesia ’oe, te Tamaiti a te Atua ora ra » (hi’o Mataio 16:13–17).

Nō te oraora mai i te pae vārua i te mau mahana hope’a nei, e hina’aro te mau ta’ata tā ’oe e ha’api’i nei i te hō’ē ’itera’a pāpū pae vārua nō te parau mau. E’ita ’oe e nehenehe e hōro’a i te reira nā rātou, e nehenehe rā ’oe e ani, e fa’aitoito, e fa’auru ’e e ha’api’i ia rātou ’ia ’imi i te reira. E nehenehe ’oe e ha’apāpū—nā roto i tā ’oe mau parau ’e tā ’oe mau ’ohipa—i te faufa’a rahi o te Vārua Maita’i nō te ’apora’a mai i te ’evanelia. ’A feruri, ’ei hi’ora’a, te vāhi ’apora’a mai tā ’oe i fa’atupu ’e i fa’aitoito. Hō’ē ’ohipa ’ōhie mai te fa’anahora’a i te mau pārahira’a i roto i te hō’ē piha ’aore rā te huru e fāri’i ai ’oe ’e e ’ohipa ai ’e te mau pīahi, nā te reira e fa’ata’a i te hō’ē hīro’a pae vārua nō te ’itera’a tā te mau pīahi e fāri’i. E nehenehe ato’a ’oe e ani i te mau pīahi ’ia fa’aineine ia rātou iho i te pae vārua nō te ’apo mai, mai tā ’oe e fa’aineine ra i te pae vārua nō te ha’api’i. E ani ia rātou ’ia amo i te hōpoi’a nō te vārua tā rātou e hōpoi mai. ’E e nehenehe ’oe e hōro’a ia rātou i te mau rāve’a nō te fāri’i i te Vārua e fa’a’ite pāpū ra nō Iesu Mesia ’e nō tāna ’evanelia. E riro mai taua ’ite ra ’ei « papa » nō rātou, « ’e e ’ore roa [rātou] e noa’a i te ’ūputa o hade » (Mataio 16:18).

Te mau uira’a e feruri : E aha tā ’oe i ’ite ’o tē fa’atupu i te hō’ē vāhi pae vārua nō te ’apora’a mai i te ’evanelia ? E aha te mea e ’ōpani ra i te reira ? E aha te mea e tauturu i te mau ta’ata tā ’oe e ha’api’i ra ’ia ’apo mai nā roto mai i te Vārua ? ’A feruri i te vāhi i reira ’oe e ha’api’i pinepine ai. E aha tō ’oe huru ’ia tae ana’e atu ’oe i reira ? Nāhea ’oe i te tītau manuia atu ā i te Vārua ’ia pārahi mai i reira ?

Nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a : Luka 24:31–32 ; Ioane 14:26 ; 16:13–15 ; Moroni 10:4–5 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:16–17 ; 50:13–24

Hōho’a
mau misiōnare e ha’api’i ra i te hō’ē ’utuāfare

’A ha’api’i ai tātou, e nehenehe tātou e ani i te mau pīahi ’ia ’imi i tō rātou iho ’itera’a pāpū pae vārua nō te parau mau.

’Ua tauturu te Fa’aora ia vetahi ’ē ’ia ’imi ’e ’ia ’ite e heheura’a nō rātou terā, ’e ’ia ha’a mai te au i te reira

Tē hina’aro nei te Fatu e paraparau ia tātou—’e tē hina’aro nei ’oia ’ia ’ite tātou ē, tē paraparau mai nei ’oia ia tātou. I te matahiti 1829, tē ha’api’i ra te hō’ē ’orometua ha’api’i e 22 matahiti ’o Oliver Cowdery te i’oa, nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu itoito ’e te ’ana’anatae e nehenehe i te ta’ata ato’a e fāri’i i te heheura’a nōna iho. Tē vai ra rā tāna mau uira’a mai tā te rahira’a o tātou i ui : « Tē tāmata mau ra ānei te Fatu i te paraparau mai iā’u ? ’E nāhea vau e ’ite ai e aha tāna e parau nei ? » Nō te pāhono i teie mau uira’a, ’ua ani Iesu Mesia ia Oliver ’ia feruri fa’ahou ’oia i ni’a i te hō’ē taime ’ōmo’e nō te mā’imira’a pae vārua. « ’Aore ānei au i parau i tō ’oe ’āau ? » ’Ua ui ’oia (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:21–24). I muri mai, ’ua ha’api’i ’oia ia Oliver nō ni’a i te tahi atu mau rāve’a e nehenehe ai te Vārua e paraparau iāna (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 8:2–3 ; 9:7–9 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 11:12–14).

Te orara’a i roto i te hō’ē ao tei pinepine i te ha’amo’e i te mau mea pae vārua, e hina’aro tātou pā’āto’a i te tauturu nō te ’ite i te reo o te Vārua. ’Ua fāri’i paha tātou i te Vārua ma te ’ore i ’ite i te reira. ’E e nehenehe tātou pā’āto’a e ’apo rahi mai e nāhea ’ia ’imi i te Vārua, ’ia ’ite i tāna fa’aurura’a, ’e ’ia ’ohipara’a mai te au i te mau muhumuhu tāna e hōro’a mai ia tātou. ’A ha’api’i ai ’oe, ’a tauturu i te mau pīahi ’ia maheu mai i te mau rāve’a e nehenehe ai i te Vārua ’ia paraparau—’e nāhea ’oia i te paraparaura’a ia rātou. Hō’ē o te mau hōro’a rahi roa a’e tā ’oe e nehenehe e hōro’a ’ei ’orometua ha’api’i ’o te tauturura’a ïa i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra, ’ia haere i mua i roto i teie tauto’ora’a tāmau o te heheura’a nō te ta’ata iho.

Te mau uira’a e feruri : Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’apo mai nō te fāri’i i te heheura’a nō te ta’ata iho ? ’Ua tauturu a’enei te hō’ē ta’ata ia ’oe ’ia hāro’aro’a nāhea ’ia ’imi ’e ’ia ’ite i te heheura’a ? Nāhea ’oe i te fa’aitoito i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra ’ia ’imi, ’ia ’ite ’e ’ia ’ohipa mai te au i te heheura’a a te Vārua Maita’i ?

Nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a : Galatia 5:22–23 ; Alama 5:45–47 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:61 ; 121:33 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:8–20

’Ua fa’a’ite te Fa’aora i tōna ’itera’a pāpū i te feiā tāna i ha’api’i

I te hō’ē taime ta’a ’ē mau nō te ha’api’ira’a ’e nō te aupurura’a, ’ua ’imi Iesu i te tāmāhanahana i tōna hoa ’o Mareta, ’ua pohe tōna taea’e. ’Ua fa’a’ite ’oia iāna i te hō’ē ’itera’a pāpū ’ōhie roa nō te hō’ē parau mau mure ’ore : « E ti’afa’ahou mai tō tua’ane » (Ioane 11:23). ’Ua fa’auru tōna ’itera’a pāpū ia Mareta ’ia fa’a’ite i tōna iho ’itera’a pāpū : « ’Ua ’ite au ē e ti’afa’ahou mai ā ’oia i te mahana hope’a ra » (Ioane 11:24). ’A hi’o nāhea teie hōho’a i te fa’ahiti-fa’ahou-hia i roto i te Ioane 11:25–27. E aha tā ’oe e fa’ahiahia nei nō te hi’ora’a a te Fa’aora ? Nō te aha te fa’a’itera’a i te ’itera’a pāpū nō te mau parau mau o te ’evanelia e riro ai ’ei tuha’a faufa’a roa nō te ha’api’ira’a ?

E nehenehe tō ’oe ’itera’a pāpū e fa’atupu i te hō’ē fa’aurura’a pūai i ni’a i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra. ’Eita te reira e hina’arohia ’ia riro ’ei mea fa’ahiahia ’aore rā e mea roa. ’E ’aita e tītauhia ’ia ha’amata te reira ma te parau ē « tē hina’aro nei au e fa’a’ite i tō’u ’itera’a pāpū ». ’A fa’a’ite ’ōhie noa i te mea tā ’oe i ’ite nā roto i te mana o te Vārua Maita’i. E mea pūai te hō’ē ’itera’a pāpū mai te mea e mea ’āfaro ’e nō roto mai i te ’ā’au. ’A fa’a’ite pinepine i tō ’oe ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora, tāna ’evanelia, ’e tōna mana i roto i tō ’oe orara’a, ’e ’a fa’aitoito i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra ’ia nā reira ato’a. ’E ’a ha’amana’o ē, i te tahi taime, te ’itera’a pāpū pūai roa a’e, ’aita ïa e fa’a’itehia e te ’orometua ha’api’i nā te hō’ē rā pīahi.

Te mau uira’a e feruri : E ’imi i te mau hi’ora’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’ahōho’a nei i te fa’aurura’a pūai o te hō’ē ta’ata e fa’a’ite ra i te ’itera’a pāpū. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai nā roto mai i terā mau hi’ora’a ? E aha te taime ’oe i ha’amaita’ihia ai nā roto mai i te ’itera’a pāpū o te hō’ē ta’ata ? Nāhea te fa’a’itera’a i tō ’oe ’itera’a pāpū i te fa’auru i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra ? Nāhea te reira i te ha’amaita’ira’a ia ’oe ?

Nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a : Te ’Ohipa 2:32–38 ; Mosia 5:1–3 ; Alama 5:45–48 ; 18:24–42 ; 22:12–18 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 46:13–14 ; 62:3

Te tahi mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i te mea tā ’oe i ’apo mai

  • E ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha tā te Vārua Maita’i i ha’api’i ia rātou ’a tuatāpapa ai rātou i te parau a te Atua.

  • Fa’aineine nā mua roa nō te fāri’i i te mau muhumuhu pae vārua ’a ha’api’i noa ai.

  • Pāpa’i i te mau mana’o pae vārua e tae mai ’a fa’aineine ai ’oe.

  • Hōro’a i te tahi taime i te mau rāve’a i te mau pīahi ’ia feruri māniania ’ore noa e aha tā te Vārua e ha’api’i ra ia rātou.

  • Fa’a’ohipa i te pehe mo’a ’e te mau hōho’a nō te fa’ahaere mai i te fa’aurura’a a te Vārua.

  • Fa’aro’o i te mau muhumuhu ’a fa’anaho ai ’e ’a ha’api’i ai ’oe, ’e ’ia ineine ’oe i te fa’atanotano i tā ’oe mau fa’anahora’a.

  • Hōro’a i te mau rāve’a i te mau pīahi ato’a ’ia fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō te mau mea tā rātou e ’apo mai.

  • Tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite ē, tei reira te Vārua.

  • Ora i te mau parau mau tā ’oe e ha’api’i ra, ’ia ti’a ia ’oe ’ia fa’a’ite pāpū nō te reira.

  • Pe’e i te mau muhumuhura’a nō te ha’api’i i roto i te mau taime mana’o-’ore-hia ’e te ’ōpua-’ore-hia.

Nene’i