Séminaire ’e Institut
Tauturu i te mau pīahi ’ia haere mai ia Iesu Mesia ra


« Tauturu i te mau pīahi ’ia haere mai ia Iesu Mesia », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora : Nō te feiā ato’a e ha’api’i i te fare ’e i te ’Ēkālesia (2022)

« Tauturu i te mau pīahi ’ia haere mai ia Iesu Mesia », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora

Hōho’a
Iesu e pārahi ra ’e te mau tamari’i

’Ei mau ’orometua ha’api’i nō te ’evanelia a Iesu Mesia, tē tauturu nei tātou ia vetahi ’ē ’ia māramarama ’e ’ia tūru’i i ni’a i tāna mau ha’api’ira’a, tōna mana ’e tōna here.

Tauturu i te mau pīahi ’ia haere mai ia Iesu Mesia ra

’Aore hō’ē mea tā ’oe e rave ’ei ’orometua ha’api’i e ha’amaita’i rahi a’e i te mau pīahi maori rā te tauturura’a ia rātou ’ia ’ite i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e ’ia ’ite i tō rāua here (hi’o Ioane 17:3). ’A feruri i te mau ’ohipa i tupu tei tauturu ia ’oe ’ia ’ite ’e ’ia here i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. E aha tā ’oe i rave nō tē ha’api’i mai nō ni’a i tō rāua huru, tō rāua mana ’e tō rāua here ? Nāhea tō ’oe here i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia i te hōpoi mai i te ’oa’oa ia ’outou ? I muri iho ’a feruri e aha tā tō rāua here ’e tō rāua mana e nehenehe e rave nō te ta’ata tāta’itahi tā ’oe e ha’api’i ra. (Hi’o Alama 26:16 ; Mose 5:11).

Tā tātou fā hope’a i roto i teie orara’a ’o te rirora’a hau atu mai tō tātou Metua i te ao ra ’e te ho’ira’a atu iāna ra. Te huru nō te fa’aotira’a tātou i taua fā ra ’o te haerera’a ïa ia Iesu Mesia ra (hi’o Ioane 14:6). Nō reira, mai tā te peropheta Nephi i ha’api’i, « tē paraparau nei tātou i te Mesia, tē ’oa’oa nei tātou i te Mesia » (2 Nephi 25:26).

E hina’aro te mau tamari’i tāta’itahi a te Atua i te māramarama ’e i te parau mau nō ’ō mai i te Fa’aora ra ’e e nehenehe e mā’iti ’ia pāhono i te reira. Te rirora’a ’ei ’orometua ha’api’i nō te ’evanelia a Iesu Mesia, tōna aura’a ’o te tauturura’a ïa ia vetahi ’ē ’ia māramarama ’e ’ia tūru’i i ni’a i tāna mau ha’api’ira’a, tōna mana fa’aora ’e tōna here maita’i roa. ’A feruri nāhea teie mau mana’o i muri nei e nehenehe ai e tauturu ia ’oe ’ia fa’auru ia vetahi ’ē ’ia ’ite maita’i a’e ia Iesu Mesia ’e ’ia pe’e iāna.

Tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite i te here, te mana ’e te aroha o te Fatu i roto i tō rātou orara’a

E mea maita’i ’ia ’ite nō ni’a i te here, te mana ’e te aroha o te Fa’aora, e ti’a ato’a rā ia tātou ’ia ’ora i te reira. E tauturu te hi’ora’a e mea nāhea ’oia i te ha’amaita’i ’e i te fa’aora i te mau ta’ata i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ia tātou ’ia fa’ananea i te fa’aro’o rahi a’e ē, e nehenehe ’oia e ha’amaita’i ’e e fa’aora ia tātou. ’Ei hi’ora’a, e’ita te ’apora’a mai nō ni’a i te mau ’itera’a o Daniela e hope roa, mai te mea ’aita te reira e tūra’i ia tātou ’ia ti’aturi i te Fatu, ’ia fa’aruru ana’e tātou i tō tātou iho ’āpo’o liona.

’A tauturu ai ’oe i te mau pīahi ’ia ’ite i « te aroha mau » o te Fatu (1 Nephi 1:20), i roto ānei i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i roto i tō rātou iho mau ’itera’a, e putapū rātou ’e e ’ite rātou ē tei pīha’i iho te Fatu ia rātou ’e e ti’a mai ’oia ma te here i tā rātou pae (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 68:6). E ’ite ’e e putapū rātou i te vai-mau-ra’a te here ’e te aroha o te Fatu i roto i tō rātou iho mau hina’aro ’e tō rātou iho huru orara’a.

Hōho’a
Iesu e a’o ra i ni’a i te mou’a

E nehenehe te mau ’orometua ha’api’i e tauturu i te mau pīahi ’ia ora i te here, te mana ’e te aroha o te Fa’aora.

Tauturu i te pīahi ’ia ha’apūai i tō rātou tā’amura’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

Te fā o te ha’api’ira’a ’e te ’apora’a mai nō ni’a ia Iesu Mesia ’o te tauturura’a ïa i te ta’ata tāta’itahi ’ia ha’afātata atu iāna ’e tō tātou Metua i te ao ra. Tauturu i te mau ta’ata tā ’oe e ha’api’i ra ’eiaha roa atu e ha’amo’e i taua fā ra. Fa’aitoito ia rātou ’ia ha’apūai i tō rātou tā’amura’a ’e te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia nā roto i te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, te tātarahapa-tāmau-ra’a, te paraparaura’a i te Metua nā roto i te pure ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Metua ’e te Tamaiti. Ha’api’i i te mau pīahi nā roto i te parau ’e te hi’ora’a, nāhea te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e nati ia tātou i ni’a ia rāua. Tauturu ia rātou ’ia ’ite ē, e mea faufa’a rahi tātou ’e ’ua herehia tātou e rāua. Ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ē, ’o Iesu Mesia, nā roto i te vi’ivi’i ’ore o tāna tāra’ehara maita’i roa a’e, ’o te ’ē’a hō’ē roa ïa nō te ho’i atu i tō tātou Metua ra. Hōro’a i te mau rāve’a i te mau pīahi ’ia fāri’i i te hō’ē ’itera’a nō ’ō mai i te Vārua Maita’i, « ’o tē fa’a’ite ïa nō te Metua ’e te Tamaiti » (Mose 5:9).

Tauturu i te mau pīahi ’ia ’ōpua ’e ’ia tūtava ’ia riro hau atu ā mai ia Iesu Mesia ra te huru

I te pae hope’a, e fa’auru te ’apora’a mai nō ni’a ia Iesu Mesia ia tātou ’ia riro hau atu mai iāna ra te huru. Terā rā, e tupu te rirora’a mai iāna te huru mai te mea noa e ’ohipa tātou ma te fa’aro’o, i roto ’e i rāpae’au i te piha ha’api’ira’a, ma te ravera’a i te mau mā’itira’a ’ōpuahia nō te pe’e i tōna hi’ora’a ’e nō te fāri’i i tōna aroha. E ani i te mau pīahi ’ia ’imi i te tauturu a te Vārua Maita’i nō te hi’o mai i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e riro hau atu mai te Fa’aora te huru. Hōro’a i te arata’ira’a ’e te pāturura’a ’a tūtava ai te mau pīahi ’ia riro mai iāna te huru ’ei tauto’ora’a nō te orara’a tā’āto’a.

’Ua ha’api’i Iakoba ē « ’e te mau mea ato’a ho’i i hōro’ahia mai e te Atua mai te ha’amatara’a mai ā o teie nei ao » e nehenehe ïa e ha’api’i ia tātou nō ni’a ia Iesu Mesia (2 Nephi 11:4). E nehenehe tā ’oe ha’api’ira’a e riro mai te hō’ē o taua mau mea ra. ’A tu’u ia Iesu Mesia i rōpū i te ’itera’a rau tāta’itahi o te ha’api’ira’a ’e te ’apora’a mai. ’A « parauparau ai ’oe ’e te mau pīahi i te Mesia … ’a ’oa’oa ai i te Mesia … ’a a’o ai nō ni’a i te Mesia (2 Nephi 25:26), e nehenehe te Vārua Maita’i e tanu i te hō’ē ’itera’a pāpū nō te Fa’aora i roto i te hōhonura’a o te ferurira’a ’e te ’ā’au o te ta’ata tāta’itahi. ’A tauturu ai ’oe i tā ’oe mau pīahi ’ia mātau i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia nō rātou iho, e riro rātou i te fāriu i ni’a ia rāua nō te tauturu, nō te tīa’i ’e nō te fa’aorara’a nā roto i tō rātou orara’a.

Nene’i