Învățături ale președinților
Capitolul 22 Să ducem lumii Evanghelia


Capitolul 22

Să ducem lumii Evanghelia

„Suntem fericiţi pentru că suntem parteneri ai Tatălui nostru Ceresc în această lucrare măreaţă de salvare şi exaltare a copiilor Săi.”

Din viaţa lui Ezra Taft Benson

Pentru preşedintele Ezra Taft Benson, munca misionară a fost o tradiţie de familie. „Familia tatălui meu era alcătuită din unsprezece copii”, a explicat el. „Noi, toţi cei unsprezece, am slujit în misiuni. Soţia mea a slujit, de asemenea, în misiune şi a avut plăcerea ca mama ei văduvă să slujească alături de ea în ultimele şase luni [ale misiunii ei]. Când tatăl meu a plecat în misiune, eu îmi amintesc, fiind cel mai mare fiu, de scrisorile pe care ni le-a trimis din câmpul misiunii din Vestului mijlociu al Statelor Unite. Acolo, în acel cămin, a pătruns un spirit al muncii misionare care nu a mai plecat şi pentru care sunt profund recunoscător.”1

Preşedintele Benson a slujit în calitate de misionar cu timp deplin în Misiunea Britanică din anul 1921 până în anul 1923 şi „spiritul muncii misionare” l-a însoţit mult după trecerea acelor doi ani şi jumătate. De exemplu, fiind secretar al agriculturii în administraţia Statelor Unite din anul 1953 până în anul 1961, el a interacţionat cu mulţi oameni de alte credinţe. În timpul conferinţei generale din luna aprilie a anului 1961, el le-a spus sfinţilor: „Am o listă cu numele a aproape 9.000 de oameni cu care m-am întâlnit într-un context oficial. Sper să le pot oferi pliante tuturor. Mi-aş dori ca fiecare dintre ei să poată auzi Evanghelia. Îmi doresc ca toţi copiii Tatălui nostru să se poată bucura de binecuvântările pe care le aduc acceptarea şi trăirea conform Evangheliei lui Isus Hristos”2.

Entuziasmul preşedintelui Benson faţă de munca misionară a continuat şi în ultimii săi ani de viaţă şi îşi dorea ca toţi membrii Bisericii să aibă acelaşi entuziasm. Li s-a adresat direct tinerilor băieţi despre faptul de a se pregăti pentru slujirea misionară cu timp deplin. „Pregătiţi-vă acum”, a spus el. „Pregătiţi-vă din punct de vedere fizic, mental, social şi spiritual.”3 El i-a îndemnat pe părinţi să-şi îndrume fiii pe parcursul acestei pregătiri. De asemenea, el a sfătuit tinerele fete şi membrii mai în vârstă ai Bisericii să se gândească în mod serios să slujească în misiune cu timp deplin. Şi i-a îndemnat pe toţi membrii Bisericii să împărtăşească Evanghelia vecinilor lor.

Preşedintele Thomas S. Monson a vorbit despre o perioadă în care dragostea preşedintelui Benson pentru munca misionară a inspirat un viitor misionar: „Într-o zi de vineri, el şi sora Benson au participat, ca de obicei, la o sesiune în Templul Jordan River. Cât timp s-a aflat acolo, preşedintele Benson a fost abordat de un tânăr băiat care l-a salutat cu bucurie în inimă şi l-a anunţat că fusese chemat să slujească în misiune cu timp deplin. Preşedintele Benson l-a luat pe misionarul recent chemat de mână şi, cu un zâmbet pe buze, i-a spus: «Ia-mă cu tine! Ia-mă cu tine!». Acel misionar a depus mărturie că, într-un fel, l-a luat pe preşedintele Benson cu el în misiune, întrucât această întâmplare a demonstrat dragostea trainică a preşedintelui Benson, devotamentul său faţă de munca misionară şi dorinţa sa de a fi mereu în slujba Domnului”4.

Dragostea pentru toţi copiii Tatălui Ceresc s-a aflat în centrul devotamentului cu care preşedintele Benson a împărtăşit Evanghelia: „Copiii Tatălui nostru au nevoie de Evanghelie… Eu ştiu că Domnul îi iubeşte şi, fiind slujitorul său umil, port o dragoste în inima mea pentru toate milioanele de oameni din această lume”5. Meditând asupra puterii dragostei Salvatorului, el a depus mărturie că „binecuvântările noastre se vor înmulţi pe măsură ce vom împărtăşi dragostea Sa aproapelui nostru”6.

Făcând muncă misionară întreaga sa viaţă şi încurajându-i pe sfinţi să facă acelaşi lucru, preşedintele Benson a putut afirma: „Am simţit bucuria muncii misionare. Nu există o muncă în toată lumea care vă poate aduce o bucurie şi o fericire personală mai mari”7.

Two elder missionaries walking down a city sidewalk in Sao Paulo, Brazil.  There are buildings in the background.

„De bunăvoie, ne oferim timpul şi bunurile cu care El ne binecuvântează în vederea întemeierii împărăţiei Sale pe pământ.”

Învăţături ale lui Ezra Taft Benson

1

Lumea flămânzeşte după adevărata religie, iar noi o avem.

După glorioasa apariţie a lui Dumnezeu Tatăl şi a Fiului Său, Isus Hristos, în faţa lui Joseph Smith, se pare că prima mare responsabilitate a Bisericii restaurate a fost de a proclama Evanghelia lumii – tuturor copiilor Tatălui nostru.

A fost într-adevăr un eveniment de o mare importanţă – o experienţă care a imlicat sacrificiu, bucurie, greutăţi, curaj şi, mai ales, dragoste pentru semeni. Nicăieri pe acest pământ nu veţi găsi un eveniment la fel de impresionant. Da, pentru îndeplinirea acestei lucrări a dragostei s-a plătit cu sânge, sudoare şi lacrimi. Şi de ce am făcut această lucrare? Deoarece Dumnezeul cerurilor ne-a poruncit acest lucru; deoarece El Îşi iubeşte copiii şi este voia Sa ca toate milioanele de persoane de pe pământ să aibă ocazia de a asculta şi, conform voinţei lor, să accepte şi să trăiască în acord cu principiile măreţe, care ne oferă salvare şi exaltare, ale Evangheliei lui Isus Hristos.8

Sunt convins că lumea nu are nevoie de nimic altceva decât de Evanghelia lui Isus Hristos iar oamenii lumii vor să aibă ceea ce Evanghelia le poate oferi, doar că nu îşi dau seama de acest lucru. Ei vor ancora oferită de Evanghelie, care le oferă răspunsurile la problemele pe care le au de înfruntat; acest lucru le aduce un sentiment de siguranţă şi de pace interioară. Dragii mei fraţi şi dragile mele surori, Evanghelia este singura soluţie pentru problemele lumii.9

Doar Evanghelia va salva lumea de la calamitatea reprezentată de propria autodistrugere. Doar Evanghelia va uni în pace oamenii de toate rasele şi naţionalităţile. Doar Evanghelia va aduce bucurie, fericire şi salvare oamenilor.10

Lumea flămânzeşte după adevărata religie, iar noi o avem.11

Acesta este mesajul glorios, pe care dorim să-l împărtăşim lumii că, prin intermediul lui Dumnezeu Tatăl şi a Fiului Său Isus Hristos, împărăţia lui Dumnezeu a fost restaurată. Este cel mai măreţ mesaj primit de la învierea lui Isus Hristos.12

Acceptăm cu umilinţă şi recunoştinţă această mare responsabilitate care a fost oferită Bisericii. Suntem fericiţi pentru că suntem parteneri ai Tatălui nostru Ceresc în această lucrare măreaţă de salvare şi exaltare a copiilor Săi. De bunăvoie, ne oferim timpul şi bunurile cu care El ne binecuvântează în vederea întemeierii împărăţiei Sale pe pământ. Ştim că aceasta este cea mai importantă îndatorire a noastră şi marea noastră ocazie. Acest spirit a caracterizat munca misionară a Bisericii lui Isus Hristos în toate perioadele. A fost un semn remarcabil al inaugurării dispensaţiei plenitudinii timpurilor – timpul nostru. Oriunde se găsesc sfinţi din zilele din urmă, se găseşte şi acest spirit al sacrificiului altruist pentru cea mai importantă cauză din lume.13

Avem o misiune măreaţă. Trebuie să fim pregătiţi, fie că suntem tineri sau în vârstă. Trebuie să avem o influenţă benefică asupra naţiunilor, fiind fideli principiilor neprihănirii.14

2

Cu toţii putem fi misionari, indiferent de circumstanţele sau de poziţia socială pe care le avem în viaţă.

Ca membri ai Bisericii Domnului, trebuie să luăm munca misionară în serios. Dacă lucraţi aşa cum ar trebui, dacă îndrăgiţi această muncă, veţi ajuta la salvarea sufletelor copiilor oamenilor.15

Împărtăşirea Evangheliei nu numai că trebuie privită ca o îndatorire a preoţiei, dar trebuie să fim dornici şi de a face această muncă cu mare bucurie şi nerăbdare. Adevăratul scop al împărtăşirii Evangheliei este de a aduce suflete la Hristos, de a le propovădui copiilor Tatălui nostru Ceresc şi de a-i boteza, pentru ca noi să ne putem bucura împreună cu ei (vezi D&L 18:15) în împărăţia Tatălui nostru.16

Cu toţii avem această mare responsabilitate. Nu o putem ignora. Niciun bărbat sau nicio femeie să nu creadă că datorită locului unde locuim, datorită locului nostru în societate sau datorită profesiei sau statutului nostru suntem scutiţi de această responsabilitate.17

Tineri băieţi şi tinere fete

Sperăm că fiecare tânăr băiat plănuieşte să fie un mesager al Domnului.18

Cum dezvoltaţi în băieţi o mare dorinţă de a sluji? Nu aşteptaţi… să-i ajutaţi să se decidă să slujească în misiune. Îi ajutaţi să se decidă atunci când au nouă, zece sau unsprezece ani! Căminul este locul de unde începe pregătirea tinerilor băieţi. Şi fiecare tânăr băiat trebuie să fie pregătit, în propriul cămin, să slujească.

Primele pregătiri constau din a-l învăţa pe tânărul băiat cum să se roage, a-i citi poveşti din Cartea lui Mormon şi din alte scripturi, a ţine seri în familie şi a-i oferi ocazia să predea o parte din lecţie, a-l învăţa principiile curăţeniei morale, a-i deschide un cont de economii pentru misiunea sa, a-l învăţa cum să muncească şi a-i oferi ocazii de a le sluji altora.19

Dorim ca tinerii băieţi care încep o misiune să o înceapă fiind dispuşi „să muncească din greu”, având o credinţă care izvorăşte din propria neprihănire şi ca urmare a trăirii conform unor standarde înalte, pentru ca astfel să poată avea o misiune frumoasă şi productivă.20

Domnul Îşi doreşte ca fiecare tânăr băiat să slujească în misiune cu timp deplin… Un tânăr băiat nu poate face ceva mai importat decât atât. Studiile pot aştepta. Bursele pot fi amânate. Atingerea unor ţeluri profesionale poate fi amânată. Da, chiar şi căsătoria în templu ar trebui amânată până când tânărul băiat a slujit în mod onorabil într-o misiune cu timp deplin pentru Domnul…

Tinerele fete… pot avea, de asemenea, ocazia de a sluji în misiune cu timp deplin. Sunt recunoscător pentru că soţia mea eternă a slujit în misiune în Hawaii înainte de a ne căsători în Templul Salt Lake şi sunt încântat pentru că trei nepoate de-ale mele au slujit în misiuni cu timp deplin. Printre cei mai buni misionari ai noştri se numără surori tinere.21

Misionari în vârstă

Avem nevoie de mai mulţi misionari în vârstă care să facă muncă misionară.22

Multe cupluri în vârstă pot sluji în misiuni. Făcând acest lucru, vor vedea că o misiune le va aduce binecuvântări copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, care altfel nu ar putea fi primite. Vor fi un exemplu minunat pentru urmaşii lor.23

Multe cupluri pot depune mărturie că slujirea lor misionară a reprezentat una dintre cele mai fericite perioade petrecute împreună, deoarece erau complet devotaţi unui singur scop – munca misionară.24

Membri care fac muncă misionară

Trebuie să subliniem nevoia ca membrii să facă mai multă muncă misionară. Experienţa ne-a dovedit că acest gen de muncă misionară este cel mai rodnic. Munca misionară făcută de membri reprezintă una dintre cheile creşterii individuale a membrilor noştri. Sunt ferm convins că munca misionară făcută de membri va duce la creşterea spiritualităţii din cadrul oricărei episcopii în care aceasta este realizată.25

A woman giving another woman a Book of Mormon.

„Domnul Se aşteaptă ca noi să fim misionari.”

Cât timp a trecut de când aţi mai invitat un vecin la adunarea de împărtăşanie, la o conferinţă de ţăruş sau să vină la dumneavoastră acasă, pentru a participa la o seară în familie? Cât timp a trecut de când aţi avut o conversaţie adevărată despre Evanghelie? Acestea sunt experienţe bazate pe alegeri.26

Domnul îi va sprijini pe membri în munca lor misionară dacă ei au credinţa de a încerca s-o facă.27

Este timpul să ne lărgim orizontul şi să obţinem o privirea de ansamblu asupra importanţei acestei lucrări măreţe. Domnul Se aşteaptă să facem aceasta. Nu este suficient să fim membri ai Bisericii, să mergem la adunările de împărtăşanie, să ne plătim zeciuiala şi să contribuim la programul de bunăstare. Aceste lucruri sunt bune – dar nu este suficient. Domnul Se aşteaptă ca noi să fim misionari, să trăim conform Evangheliei – da, în toată plenitudinea ei, şi să ajutăm la clădirea împărăţiei Sale.28

3

Cartea lui Mormon este măreţul reper pe care trebuie să-l folosim în munca noastră misionară.

Cartea lui Mormon se adresează atât membrilor, cât şi celor care nu sunt membri ai Bisericii. Împreună cu Spiritul Domnului, Cartea lui Mormon este cea mai importantă unealtă pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru a converti lumea. Dacă dorim să salvăm suflete, trebuie să folosim unealta pe care Dumnezeu ne-a oferit-o pentru a îndeplini această sarcină – Cartea lui Mormon.

Citind Cartea lui Mormon, vom fi convinşi să mergem în misiune. Avem nevoie de mai mulţi misionari. Dar avem nevoie, de asemenea, de misionari mai bine pregătiţi care să vină din episcopiile, ramurile şi căminele lor şi care cunosc şi îndrăgesc Cartea lui Mormon. Avem nevoie de misionari care au o mărturie puternică despre divinitatea acesteia şi care, cu ajutorul Spiritului, pot să invite simpatizanţii să citească şi să mediteze asupra celor citite, fiind complet siguri că Domnul le va arăta adevărul prin puterea Duhului Sfânt. Avem nevoie de misionari care trăiesc conform standardelor mesajului nostru.29

Cartea lui Mormon este măreţul reper pe care trebuie să-l folosim în munca noastră misionară. Ne arată că Joseph Smith a fost un profet. Conţine cuvintele lui Hristos şi marea ei misiune este să aducă oamenii la Hristos. Toate celelalte lucruri sunt secundare. Cea mai importantă întrebare pe care cineva şi-o poate adresa când citeşte Cartea lui Mormon este: „Doreşti să înveţi mai multe lucruri despre Hristos?”. Cartea lui Mormon este cea mai eficientă unealtă pentru a găsi oamenii care sunt pregătiţi să accepte Evanghelia. Nu conţine lucruri care sunt „plăcute lumii”, prin urmare cei din lume nu sunt interesaţi de ea. Este ca o sită măreaţă (vezi 1 Nefi 6:5).

Este o diferenţă între un convertit care îşi are credinţa construită pe stânca lui Hristos prin intermediul Cărţii lui Mormon şi se ţine cu putere de bara de fier şi unul care nu o are.30

Nu trebuie să uităm că Domnul Însuşi ne-a oferit Cartea lui Mormon ca o mărturie cheie despre El. Cartea lui Mormon este totuşi cea mai puternică unealtă a noastră privind munca misionară. Haideţi să o folosim!31

4

Pentru a avea succes în munca misionară, trebuie să avem Spiritul, să dobândim umilinţă, să iubim oamenii şi să lucrăm cu sârguinţă.

Misionarii se întreabă uneori: „Cum pot să am eu succes? Cum poate deveni cineva eficient în munca misionară?”. Iată patru elemente cheie testate prin care puteţi avea succes în munca misionară, care pot fi puse în practică atât de misionari, cât şi de membri.

Primul, străduiţi-vă să aveţi Spiritul.

Pentru a avea succes, trebuie să avem cu noi Spiritul Domnului. Am fost învăţaţi că Spiritul nu va locui în temple nesfinţite. Prin urmare, una dintre primele noastre priorităţi este să ne asigurăm că propriile vieţi sunt în ordine. Domnul a afirmat: „Curăţiţi-vă, cei ce purtaţi vasele Domnului” (Doctrină şi legăminte 38:42).

Salvatorul ne-a dat legea Sa despre predicarea Evangheliei Sale: „Spiritul vă va fi dat vouă prin rugăciunea făcută cu credinţă; şi dacă nu primiţi Spiritul, nu veţi propovădui” (Doctrină şi legăminte 42:14).32

Dacă este un mesaj pe care l-am repetat fraţilor mei din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, acela este că Spiritul este Cel care contează. Spiritul este Cel care primează. Nu ştiu cât de des am spus acest lucru, dar nu mă satur niciodată să-l spun – Spiritul este Cel care contează cel mai mult.33

Al doilea, dobândiţi umilinţă.

Domnul a spus că nimeni nu poate oferi ajutor în această lucrare dacă nu este umil şi plin de dragoste. (Vezi Doctrină şi legăminte 12:8.) Dar umilinţa nu înseamnă slăbiciune. Nu înseamnă timiditate; nu înseamnă frică. [Noi] putem fi umili şi, de asemenea, lipsiţi de frică. [Noi] putem fi umili şi, de asemenea, curajoşi. Umilinţa înseamnă recunoaşterea dependenţei noastre faţă de o putere superioară, o nevoie constantă de sprijinul Domnului în realizarea lucrării Sale.34

Nu putem face această lucrare singuri. Aceasta este lucrarea Sa. Aceasta este Evanghelia Sa. Trebuie să beneficiem de ajutorul Său. Trebuie să-l cerem, să muncim pentru a-l obţine, să ne revărsăm sufletul către Domnul pentru a-l primi.35

Al treilea, iubiţi oamenii.

Trebuie să dezvoltăm dragoste faţă de oameni. Trebuie să le oferim compasiune izvorâtă din dragostea pură a Evangheliei, având dorinţa de a-i înălţa, de a-i face mai buni, de a-i îndruma pe calea unei vieţi mai pure, mai curate care, în final, să le aducă exaltarea în împărăţia celestială a lui Dumnezeu. Atragem atenţia asupra calităţilor deosebite ale oamenilor cu care ne asociem şi pe care îi iubim în calitatea lor de copii ai lui Dumnezeu, pe care El îi iubeşte…

Nu vom fi niciodată eficienţi până când nu vom învăţa să avem compasiune pentru toţi copiii Tatălui nostru – până când nu vom învăţa să-i iubim. Oamenii simt când le este oferită dragoste. Mulţi tânjesc după aceasta. Când le vom împărtăşi sentimentele, ei, la rândul lor, vor fi plini de bunăvoinţă faţă de noi. Ne vom fi făcut un prieten.36

Avem o mare îndatorire de a ne iubi aproapele. Este a doua dintre cele două mari porunci. Mulţi dintre vecinii noştri nu sunt încă membri ai Bisericii. Trebuie să fim vecini buni. Trebuie să-i iubim pe toţi copiii Tatălui nostru şi să ne asociem cu ei.

Mă rog cu tărie ca noi să fim plini de dragostea lui Dumnezeu faţă de aproapele nostru!37

Al patrulea, lucraţi cu sârguinţă.

Dacă dorim să păstrăm Spiritul, trebuie să lucrăm. Nu există o bucurie şi o satisfacţie mai mari decât să ştim că, după o zi grea de muncă, am făcut tot ce am putut.

Unul dintre cele mai mari secrete ale muncii misionare este munca. Dacă un misionar lucrează, el va avea Spiritul; dacă va avea Spiritul, el va preda cu ajutorul Spiritului; dacă predă cu ajutorul Spiritului, el va atinge inimile oamenilor şi va fi fericit… Muncă, muncă, muncă – nu există un înlocuitor corespunzător, mai ales în munca misionară.38

Ştiu că Dumnezeu trăieşte. Aceasta este lucrarea Sa. El ni s-a adresat din nou din ceruri cu un mesaj pentru întreaga lume; nu doar pentru sfinţii zilelor din urmă, ci pentru toţi fraţii şi toate surorile noastre, atât din Biserică, cât şi din afara acesteia. Fie ca Dumnezeu să ne dea tăria de a duce acest mesaj întregii lumi, de a trăi conform Evangheliei, de a menţine standardele Bisericii, pentru ca noi să primim binecuvântările promise.39

Sugestii pentru studiu şi predare

Întrebări

  • De ce lumea „nu are nevoie de nimic altceva” decât de Evanghelie? (Pentru câteva exemple, vezi secţiunea 1.) Care sunt câteva dintre adevărurile restaurate după care credeţi că „lumea flămânzeşte”?

  • În timp ce recapitulaţi secţiunea 2, gândiţi-vă ce sfat vi se aplică dumneavoastră şi familiei dumneavoastră. În ce moduri poate fiecare dintre noi, indiferent de împrejurări, să împărtăşească Evanghelia? Ce putem face pentru a ne pregăti să slujim într-o misiune cu timp deplin? Ce putem face pentru a-i ajuta pe alţii să se pregătească pentru a sluji într-o misiune cu timp deplin?

  • Preşedintele Benson a spus că scriptura Cartea lui Mormon este „cea mai importantă unealtă pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru a converti lumea” (secţiunea 3). Când aţi văzut oameni care s-au convertit datorită studiului din Cartea lui Mormon? Cum putem să fim mai eficienţi în împărtăşirea Cărţii lui Mormon?

  • Preşedintele Benson ne-a împărtăşit „patru elemente cheie testate prin care [putem] avea succes în munca misionară” (secţiunea 4). De ce credeţi că aceste elemente cheie ne ajută să avem succes în munca misionară? Ce exemple de oameni care urmează aceste principii aţi văzut?

Scripturi suplimentare

Marcu 16:15; 1 Timotei 4:12; Alma 17:2–3; 26:1–16; D&L 4; 12:7–9; 15:4–6; 88:81; 123:12–17

Ajutor pentru studiu

„Împărtăşiţi ceea ce învăţaţi. Pe măsură ce faceţi aceasta, gândurile dumneavoastră vor deveni mai clare şi puterea dumneavoastră de reţinere va creşte” (Predarea, nu este chemare mai mare [1997], p. 17).

Note

  1. „Our Responsibility to Share the Gospel”, Ensign, mai 1985, p. 8.

  2. În Conference Report, apr. 1961, p. 112–113.

  3. „Preparing Yourselves for Missionary Service”, Ensign, mai 1985, p. 37.

  4. Thomas S. Monson, „God Be with You Till We Meet Again”, Ensign, nov. 1990, p. 87.

  5. În Conference Report, apr. 1970, p. 129.

  6. „Life Is Eternal”, Ensign, iunie 1971, p. 34.

  7. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), p. 213.

  8. În Conference Report, apr. 1970, p. 128.

  9. În Conference Report, apr. 1961, p. 113.

  10. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 188.

  11. În Conference Report, apr. 1955, p. 49.

  12. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 110.

  13. God, Family, Country: Our Three Great Loyalties (1974), p. 49–50.

  14. În Conference Report, oct. 1950, p. 147.

  15. „Of the Most Worth”, New Era, iunie 1989, p. 4.

  16. „Of the Most Worth”, p. 6.

  17. „Our Responsibility to Share the Gospel”, p. 8.

  18. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 189.

  19. „Our Responsibility to Share the Gospel”, p. 7.

  20. „To the «Youth of the Noble Birthright»”, Ensign, mai 1986, p. 45.

  21. „To the Young Women of the Church”, Ensign, nov. 1986, p. 83.

  22. „To the Elderly in the Church”, Ensign, nov. 1989, p. 5.

  23. „A Sacred Responsibility”, Ensign, mai 1986, p. 78.

  24. „Our Responsibility to Share the Gospel”, p. 8.

  25. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 208–209.

  26. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 210.

  27. „Of the Most Worth”, p. 4–6.

  28. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 211.

  29. „Of the Most Worth”, p. 6.

  30. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 203–204.

  31. The Teachings of Ezra Taft Benson, p. 204.

  32. Come unto Christ (1983), p. 91–92.

  33. Seminar for New Mission Presidents, 3 apr. 1985.

  34. Come unto Christ, p. 94.

  35. „Principles for Performing Miracles in Missionary Work”, seminar pentru noii preşedinţi de misiune, 21 iunie 1988.

  36. Come unto Christ, p. 96.

  37. „Our Responsibility to Share the Gospel”, p. 8.

  38. Come unto Christ, p. 96, 97.

  39. În Conference Report, oct. 1943, p. 21.