Moroni și mecanicul

Vârstnicul Claudio R. M. Costa

din Cei Șaptezeci

„Și le va mâna un copilaș” (2 Nefi 30:12).

Cu mulți ani în urmă, familia noastră se îndrepta spre casă în São Paulo, Brazilia, după o vizită la rude. Exact când urcam cu mașina pe un drum abrupt, aceasta s-a stricat.

Am încercat câteva minute să repornim mașina. Dar nu am reușit. Au trecut mai multe mașini pe lângă noi. Nimeni nu s-a oprit să ne ajute.

În cele din urmă, am spus familiei mele că trebuie să ne rugăm. Fiul meu, Moroni, în vârstă de șase ani a spus: „Nu-ți face griji, tati. M-am rugat eu deja”.

„Pentru ce te-ai rugat?”, l-am întrebat.

„M-am rugat Tatălui Ceresc să ne trimită persoana potrivită să ne ajute”, a spus el.

Curând, în spatele mașinii noastre au apărut două lumini strălucitoare. Era o camionetă pentru remorcări. Șoferul era mecanic.

„Sunteți foarte norocoși”, a spus el. „Mi-am terminat munca și mă îndreptam spre casă”.

Ne-a reparat mașina. Apoi, a venit în urma noastră să se asigure că ajungem acasă în siguranță.

L-am întrebat pe Moroni dacă știa cât de specială fusese această experiență. „Sigur”, mi-a răspuns el. „Tatăl Ceresc mi-a auzit rugăciunea. Acum, am propria mărturie! Nu mai trebuie să o împrumut de la tine, tată”. Am fost emoționat de exemplul plin de credință al lui Moroni.

Acum, el a crescut, dar încă îmi amintesc de exemplul lui bun de când era mic. Chiar și când ești copil, poți fi un exemplu pentru familia și prietenii tăi.