Mai, pe’e mai
19–25 nō ’Ātopa. 3 Nephi 27–4 Nephi : « ’Aita ho’i e feiā… tei hau ia rātou i te ’oa’oa »


« 19–25 nō ’Ātopa. 3 Nephi 27–4 Nephi : ‘’Aita ho’i e feiā… tei hau ia rātou i te ’oa’oa’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 19–25 nō ’Ātopa. 3 Nephi 27–4 Nephi », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
tē pure ra Iesu ’e te mau ’āti Nephi

Te pure a te Mesia, nā Derek Hegsted

19–25 nō ’Ātopa

3 Nephi 274 Nephi

« ’Aita ho’i e feiā… tei hau ia rātou i te ’oa’oa »

’Ua fa’aue te Fatu i tāna mau pipi ’ia pāpa’i i te mea i tupu nō rātou (hi’o 3 Nephi 27:23–24). ’A rave ai ’outou i tā ’outou tuatāpapara’a, ’a pāpa’i i te mau ’ohipa pae vārua e tupu nō ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E ’ere te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia i te parau nehenehe noa e feruri. ’Ua hau atu i te reira—’ua ’ōpuahia te reira nō te taui i tō tātou orara’a. Tē hōro’a nei te buka 4 Nephi i te hō’ē hi’ora’a fa’ahiahia nō te reira, e fa’a’itera’a nō te huru te ’evanelia a te Fa’aora e taui pāpū nei i te ta’ata. I muri iho i te tāvinira’a tau poto a Iesu, ’ua ’ore roa e rave rahi tenetere mārōra’a i roto i te mau ’āti Nephi ’e te mau ’āti Lamana. ’Ua riro mai nā nūna’a i mātauhia nō tō rātou ’āfaro ’ore ’e te te’ote’o « ’ei hō’ē, ’o te tamari’i ana’e a te Mesia » (4 Nephi 1:17), ’e ’ua ha’amata a’era rātou i te « ’āmui-noa-hia i tā rātou ato’a ra » (4 Nephi 1:3). « Nō te aroha o te Atua i roto i te ’ā’au o te mau ta’ata » ’e « ’aita ho’i e feiā i roto i te mau ta’ata tei hāmanihia e te rima o te Atua ra tei hau ia rātou i te ’oa’oa » (4 Nephi 1:15–16). Mai teie te huru te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora i fa’ataui i te mau ’āti Nephi ’e te mau ’āti Lamana. Nāhea te reira i te fa’ataui ia ’outou ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata iho

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

3 Nephi 27:1–12

’Ua topahia te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i tōna i’oa.

I te ha’amatara’a te Fa’aora e ha’amau i tāna ’Ēkālesia i ni’a i te fenua nei, ’ua hiti mai te hō’ē uira’a, nō vetahi ra, e uira’a faufa’a ’ore paha—e aha te i’oa o te ’Ēkālesia ? (hi’o 3 Nephi 27:1–3). E aha tā ’oe i ’apo mai nō ni’a i te faufa’a rahi o teie i’oa i roto i te pāhonora’a a te Fa’aora i roto i te 3 Nephi 27:4–12 ? I te matahiti 1838 ’ua heheu te Fatu i te i’oa nō tāna ’Ēkālesia i teie mahana (hi’o PH&PF 115:4). E feruri i te ta’o tāta’itahi i roto i terā i’oa. Nāhea teie mau ta’o e tauturu ai ia tātou ’ia ’ite ’o vai tātou, e aha tā tātou e ti’aturi nei ’e e aha te rave ?

Hi’o ato’a Russell. M. Nelson, « Te i’oa ti’a o te ’Ēkālesia », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2018, 87–80 ; M. Russell Ballard, « Te faufa’a o te hō’ē i’oa », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2011, 79–82.

3 Nephi 28:1–11

’A tāmā ai au i tō’u mau hia’ai, tē riro nei au ’ei pipi ha’apa’o maita’i atu ā.

E aha tā ’oe e parau ’āhani ’ua ui mai te Fa’aora ia ’oe mai tāna i ui i tāna mau pipi ē : « E aha tō ’oe hina’aro iā’u ? » (3 Nephi 28:1). ’A feruri i te reira ’a tai’o ai ’oe nō ni’a i te ’ohipa i tupu nō te mau pipi a te Fa’aora i roto i te 3 Nephi 28:1–11. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo mai nō ni’a i te mau hia’ai i te ’ā’au o te mau pipi i roto i tā rātou pāhonora’a i tāna uira’a ? ’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks ē : « ’Ia hina’aro tātou ’ia manuia tō tātou haere’a mure ’ore, e hina’aro tātou ’e e ha’a tātou ’ia roa’a te mau maita’i e riro ai tātou ’ei ta’ata mure ’ore… ’Ia hina’aro tātou ’ia riro mai mai [ia Iesu Mesia] » (« Te hina’aro », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2011, 44–45). E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te fa’ariro i te hia’ai o tō ’oe ’ā’au ’ei hia’ai parau-ti’a a’e ? (Nō te tahi atu ha’amāramaramara’a nō ni’a i te « fa’ahuru-’ē-hia [te] tino » o nā pipi e toru, hi’o 3 Nephi 28:37.)

4 Nephi 1:1–18

E arata’i te fa’afāriura’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia, i te tāhō’ē ’e i te ’oa’oa.

E ti’a ānei ia ’oe ’ia feruri i te huru orara’a i terā mau matahiti i muri iho i te tere o te Fa’aora ? Nāhea te mau ta’ata i te tāpe’a maoro i te reira hau—fātata e 200 matahiti ? ’A tuatāpapa ai ’oe i te 4 Nephi 1:1–18, e nehenehe e tāpa’o ’aore rā e pāpa’i i te mau mā’itira’a i ravehia e te mau ta’ata nō te fāna’o i te reira huru orara’a ’oa’oa.

E feruri i te mea tā ’oe e nehenehe e rave nō te tauturu i tō ’oe ’utuāfare, te pāroita ’aore rā te huira’atira ’ia ora ma te tāhō’ē rahi a’e ’e te ’oa’oa rahi a’e, mai te ta’ata i roto i te 4 Nephi. E aha te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia tā ’oe e nehenehe e ora hope atu ā nō te fa’atupu i teie fā ? E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia māramarama ’e ’ia ora i teie mau ha’api’ira’a ?

4 Nephi 1:19–49

E arata’i te ’ino i te ’āmahamaha ’e i te ’oto.

Te mea ’oto i te hope’a, ’ua māhuruhurua teie sōtaiete Ziona i fa’a’itehia i roto i te 4 Nephi (hi’o ato’a Moses 7:18). ’A tai’o ai ’oe i te 4 Nephi 1:19–49, ’a hi’o i te mau peu ’e te huru i mou ai teie sōtaiete. Tē ’ite ra ānei ’oe i te tahi mau tāpa’o nō terā peu ’e terā huru i roto ia ’oe iho ?

Hi’o ato’a « Pene 18 : E ara i te te’ote’o » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson (2014), 255–66.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu ia ’outou ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o.

3 Nephi 27:13–21

E ti’a i teie mau ’īrava ’ia tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia māramarama i tā te Fa’aora i parau ’a fa’ahiti ai ’oia i te parau nō « tāna ’evanelia ». I muri mai i te tai’ora’a ’e te ’āparaura’a i teie mau ’īrava, e nehenehe tā ’outou e ui i te mau melo tāta’itahi o te ’utuāfare ’ia tātara poto ’ei hō’ē pereota e aha te ’evanelia.

3 Nephi 27:23–26

E aha tō tātou huru nō te tāpa’ora’a i te mau mea tā tātou « i hi’o ra ’e ’i fa’aro’o ra »—’ei ta’ata hō’ē ’e ’ei ’utuāfare ? Nō te aha e mea faufa’a ’ia tāpe’a i te hō’ē pāpa’a parau nō te mau mea pae vārua ?

3 Nephi 27:30–31

Nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia māramarama i te ’oa’oa tā te Fa’aora e fa’ata’a nei i roto i teie mau ’īrava, e nehenehe e rave i te hō’ē ha’uti e tāpuni te mau melo o te ’utuāfare ’e nā te hō’ē o rātou e tāmata i te ’imi mai ia rātou. E nehenehe te reira e arata’i i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te tumu e mea faufa’a ’ia ’ite mai i te mau melo ato’a o te ’utuāfare « e’ita ho’i te hō’ē nō rātou e mo’e ». Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia tauturu i te mau melo o tō tātou ’utuāfare ’ia vai pūai noa i roto i te ’evanelia ’aore rā ’ia ho’i mai mai te mea ’ua fa’aru’e atu rātou ?

3 Nephi 28:17–18, 36–40

E aha te ha’api’ira’a tā tātou e nehenehe e ’apo mai i roto i te hi’ora’a o Moromona i te ’orera’a ’oia e māramarama i te mau mea ato’a nō ni’a i te tauira’a i tupu i ni’a i nā pipi ’āti Nephi e toru ? E aha tā tātou e nehenehe e rave i te taime ’aita tātou e māramarama nei i te mau mea ato’a nō ni’a i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia ? ’Ua ha’api’i te peresideni Dieter F. Uchtdorf ē : « Tē māna’ona’o nei te Atua ia ’outou. E fa’aro’o ’e e pāhono ’oia i tā ’outou iho mau uira’a. E tae mai iho ā te pāhonora’a i tā ’outou mau pure nā roto i tāna iho rāve’a ’e i tōna iho taime, ’e nō reira, tītauhia ’ia ha’api’i mai ’outou ’ia fa’aro’o i tōna reo » (« Te fāri’ira’a i te hō’ē ’itera’a pāpū nō te māramarama ’e te parau mau », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2014, 21).

4 Nephi 1:15

Nō te fa’aiti i te mārōra’a i tō ’outou fare, penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare ’ia ha’amau i te fā e here rahi a’e i te tahi ’e te tahi i teie hepetoma. ’Ia hope te hepetoma, e hi’o ’āmui i te maita’i i noa’a mai ’e e paraparau nāhea te fa’a’itera’a i te here rahi a’e i taui i tō ’outou ’utuāfare.

Nō te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

’Imi i te heheura’a i te mau mahana ato’a. Pinepine te heheura’a i te tae mai te « a’o ’e ’ua nā ni’a iho i te a’o » (2 Nephi 28:30). ’A feruri ai ’outou i teie mau ’īrava tā ’outou e tuatāpapa nei, e nehenehe te mau mana’o e tae mai i tō ’outou ferurira’a ’e i tō ’outou ’ā’au i roto i te mahana. ’Eiaha e feruri i te tuatāpapara’a ’evanelia mai te tahi mea e « fa’ata’a ’outou i te hō’ē taime », mai te tahi rā mea tā ’outou e tāmau noa nei i te rave » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,12).

Hōho’a
tē paraparau ra Iesu i nā pipi ’āti Nephi e toru

Te Mesia ’e nā pipi ’āti Nephi e toru, nā Gary L. Kapp

Nene’i