Faufaʼa Tahito 2022
16–22 nō Mē. Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18 ; 29–30 ; 34 : « E ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe »


« 16–22 nō Mē. Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18 ; 29–30 ; 34 : ‘E ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 16–22 nō Mē. Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18 ; 29–30 ; 34 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
tē ti’a ra Mose i ni’a i te mou’a

Fa’ahōho’ara’a nō Mose i ni’a i te mou’a Nebo, © Providence Collection/licensed nā goodsalt.com

16–22 nō Mē

Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18 ; 29–30 ; 34

« E ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe »

’Ua fa’aue Mose i te mau tamari’i a ’Īserā’ela ’ia ha’api’i i te parau a te Atua i tā rātou mau tamari’i (hi’o Deuteronomi 6:7). ’A tuatāpapa ai ’outou i te Deuteronomi i teie hepetoma, ’a ’imi i te mau rāve’a nō te fa’a’ite i te mea tā ’outou e ha’api’i i te mau melo o te ’utuāfare.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua ha’amata tā Mose tau tāvinira’a i ni’a i te hō’ē mou’a, i te paraparaura’a te Atua iāna nā roto atu i te pū ’aihere auahi (hi’o Exodo 3:1–10). ’E ’ua fa’aoti ato’a i ni’a i te hō’ē mou’a, hau i te 40 matahiti i muri mai, i te hōro’ara’a te Atua ia Mose i te hō’ē hi’ora’a iti nō te fenua i parauhia ra, mai ni’a atu i te mou’a Nebo (hi’o Deuteronomi 34:1–4). ’Ua fa’aineine Mose i te mau tamariʼi a ’Īserā’ela i tōna orara’a tā’āto’a, nō te tomo i roto i terā fenua i parauhia ra, ’e tei roto i te buka Deuteronomi tāna mau arata’ira’a hope’a, te mau fa’aha’amana’ora’a, te mau parau a’o ’e te mau tāparura’a i te mau tamariʼi a ’Īserā’ela. ’Ia tai’ohia tāna mau parau, e mea pāpū ē, te fā mau nō te tau tāvinira’a a Mose—te fa’aineinera’a tei tītauhia nō te ta’ata—e ’ere ïa te orara’a mai i te medebara, te upo’oti’ara’a i ni’a i te mau nūna’a ’aore rā te ha’amaura’a i te hō’ē orara’a huira’atira. Nō ni’a rā i te ha’api’ira’a ’ia here i te Atua, ’ia ha’apa’o i tāna parau ’e ’ia vai tā’amu noa iāna. Terā ïa te fa’aineinera’a tei tītauhia nō tātou pā’āto’a, ’ia ti’a ho’i ia tātou ’ia tomo i roto i te fenua i parauhia ra, te fenua nō te ora mure ’ore. Nō reira, noa atu ā ’aita te ’āvae o Mose i ta’ahi a’e i te « fenua e piha’a noa mai te ū, ’e te meli » (Exodo 3:8), maoti tōna fa’aro’o ’e tōna ha’apa’o maita’i, ’ua tomo mau ’oia i roto i te fenua i parauhia ra, tā te Atua i fa’aineine nō te mau ta’ata ato’a e pe’e iāna.

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu o te Buka Deuteronomi, hi’o « Deuteronomy » i roto i te Bible Dictionary (Fa’atoro parau nō te Bibilia).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Deuteronomi 6:4–7 ; 8:2–5, 11–17 ; 29:18–20 ; 30:6–10, 15–20

’Ua hina’aro te Fatu iā’u ’ia here iāna mā tō’u ’ā’au ato’a.

I roto i tāna mau ha’api’ira’a hope’a, ’ua fa’aha’amana’o Mose i te mau tamari’i a ’Īserā’ela : « ’A maha a’enei ’ahurura’a i te matahiti, ’aita a’enei ’outou i ’ere noa a’e i te hō’ē mea iti », ’a vai noa ai i roto i te medebara (Deuteronomi 2:7). I teienei tē tomo ra te mau tamariʼi a ’Īserā’ela i roto i te fenua i parauhia ra, ma te « mau ’oire rarahi ato’a ’e te maita’i, ’aore i patuhia e [rātou] ra ; e te mau fare ’ī’ī i te tao’a maitata’i, e ’ere i tā [rātou ra] » (Deuteronomi 6:10–11), ’ua mata’u Mose ’o te fa’a’eta’eta rātou i tō rātou ’ā’au ’e ’ua ha’amo’e atu ra i te Fatu.

’A feruri i te huru o tō ’oe iho ’ā’au ’a tai’o ai ’oe i te parau a’o a Mose. Penei a’e e rōtahi ’oe i ni’a i te mau ’īrava i muri nei ’e e pāpa’i ho’i i te mau mana’o e tae mai :

E aha tā ’oe e nehenehe e rave ’ia ’ore tō ’oe ’ā’au ’ia ’eta’etahia ’e ’ia here ’oe i te Fatu ma tō ’ā’au ato’a ? E aha te tū’atira’a tā ’oe e ’ite ra i roto i te Deuteronomi 6:5–6 ’e te Mataio 22:35–40 ? (hi’o ato’a Levitiko 19:18).

Hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Hō’ē tītaura’a nō te fare », Liahona, Nov. 2017, 21–24.

Deuteronomi 6:4–12, 20–25

« E ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe ».

Nō te rahira’a o te mau tamari’i a ’Īserā’ela e tomo i roto i te fenua i parauhia ra, ’aita rātou i ’ite mata i te mau ma’i i Aiphiti ’aore rā te haerera’a nā roto i te miti ’Ute’ute. ’Ua ’ite Mose ē, nō rātou—’e nō te mau u’i i muri mai—e tītauhia ’ia ha’amana’o rātou i te mau semeio a te Atua ’e tae noa atu i te mau ture a te Atua mai te mea e vai noa rātou ’ei mau ta’ata nō te Atua.

E aha te parau a’o tā Mose i hōro’a i roto i te Deuteronomi 6:4–12, 20–25 ’o tē nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia ha’amana’o i te mau mea rarahi tā te Atua i rave nō ’oe ? E aha tei fa’auruhia ’oe ’ia rave, ’ia vai noa te parau a te Fatu, i te mau mahana ato’a, i « roto i tō ’ā’au » ? (’īrava 6).

Nāhea ’oe i te fa’atae atu i tō ’oe fa’aro’o i te mau u’i nō ananahi ?

Hi’o ato’a Deuteronomi 11:18–21 ; Gerrit W. Gong, « ’Ia ha’amana’o tāmau noa iāna », Liahona, Mē 2016, 108–11 ; Bible Dictionary [Fa’atoro parau Bibilia], « Frontlets or phylacteries ».

Deuteronomi 15:1–15

Te tauturura’a i te feiā nava’i ’ore, ’o te vaira’a ïa te rima here ’e te ’ā’au tae.

Tē hōro’a nei te Deuteronomi 15:1–15 i te parau a’o nō ni’a i te tauturura’a i te feiā veve ’e te feiā nava’i ’ore, nā reira ato’a te tahi mau peu ta’a ’ē ’aita e pe’ehia nei i teie mahana. ’A hi’o na rā e aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei nō ni’a i te tumu e mea ti’a ia tātou ’ia tauturu i te feiā veve ’e nō te aha e mea faufa’a nō te Fatu tō tātou huru i te tauturura’a ia rātou. ’Ia mana’o ’oe, e aha tā te Fatu i hina’aro ia ’oe ’ia ha’api’i i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te tāvinira’a i te ta’ata ?

Hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Te piti o te fa’auera’a rahi », Liahona, Nov. 2019, 96–100.

Deuteronomi 18:15–19

’O Iesu Mesia te peropheta e fa’ati’ahia mai ia Mose te huru.

’O Petero, Nephi, Moroni, ’e te Fa’aora iho i paraparau nō ni’a i teie parau tohu i roto i te Deuteronomi 18:15–19 (hi’o ’Ohipa 3:20–23 ; 1 Nephi 22:20–21 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:40 ; 3 Nephi 20:23). E aha te mea tā ’oe e ha’api’i nei nō ni’a i te Fa’aora i roto i teie mau ’īrava ? Nō te aha te Fa’aora « mai » ia Mose te huru ? (Deuteronomi 18:15).

Hōho’a
tē tūturi ra Iesu ma te tāpe’a i te ta’ata

’O Iesu Mesia te peropheta mai ia Mose te huru.

Deuteronomi 34:5–8

E aha tei tupu nō Mose ?

Noa atu ā tē parau nei te Deuteronomi 34:5–8 ē, ’ua pohe Mose, tā te feiā mo’a i māramarama, ’oia ho’i ’ua fa’ahuru-’ē-hia ’oia ’aore rā ’ua tauihia ’eiaha ’oia e māuiui ’aore rā e pohe ē tae noa atu e ti’afa’ahou mai ’oia (hi’o Alama 45:18–19 ; Bible Dictionary [Fa’atoro parau nō te Bibilia], « Mose » ; Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Translated Beings []Ta’ata fa’ahuru-’ē-hia », scriptures.ChurchofJesusChrist.org). E mea tītauhia ’ia fa’ahuru-’ē-hia Mose i te mea ē, tītauhia ’ia vai tōna tino nei nō te hōro’a i te mau tāviri o te autahu’ara’a ia Petero, Iakobo ’e Ioane i ni’a i te mou’a nō te Fa’ahuru-’ē-ra’a (hi’o Mataio 17:1–13).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Deuteronomi 6:10–15.E nehenehe teie mau ’īrava e tūra’i i te mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri i te huru tō ’outou ’utuāfare i ha’amaita’ihia. Nāhea tātou i te pe’e i te parau a’o e « e ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe » ? (Deuteronomi 6:12). E hina’aro paha ’outou ’ia pāpa’i i te mana’o o tō ’outou ’ā’au nō ni’a i tā ’outou mau ha’amaita’ira’a, penei a’e i roto i te hō’ē buka ’ā’amu ’aore rā i ni’a ia FamilySearch.

Deuteronomi 6:13, 16 ; 8:3.’Ua tauturu teie mau ’īrava i te Fa’aora i roto i te hō’ē taime faufa’a rahi o tōna orara’a ; nō te ’ite nāhea, ’a tai’o ’āmui i te Mataio 4:1–10. E aha te mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a tei tauturu ia tātou i te mau taime nava’i ’ore ?

Deuteronomi 7:6–9.’A rave i te hō’ē mea nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia tupu te mana’o au ’e te ta’a ’ē, mai te fa’aineinera’a i tā rātou mā’a au roa a’e. ’Ei reira ’outou e nehenehe ai e tai’o i te Deuteronomi 7:6–9 ’e e paraparau i tō ’outou mana’o e aha te aura’a ’ia riro ’ei « ta’ata hau ’ē » (’īrava 6) nō te Fatu.

Deuteronomi 29:12–13.E riro te paraparau nō ni’a i te Deuteronomi 29:12–13 i te fa’afāna’o i te rāve’a nō te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’āparau nō ni’a i te mau fafaura’a tā rātou e rave ’aore rā i rave ’e te Metua i te Ao ra. E aha te aura’a e riro ’ei mau ta’ata nō te Atua ? Nāhea tā tātou mau fafaura’a e « ha’amau… ia [tātou] ’ei ta’ata [nō te Atua] » ? (’īrava 13).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Je suivrai l’Evangile », Chants pour les enfants, 72.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

’Imi i te mea tā ’outou iho e nehenehe e ’apo mai i te pae vārua. Tē hōro’a nei teie arata’i ha’api’ira’a i te tahi mau tuha’a ’e mau parau tumu e hi’o atu, ’eiaha rā te reira ’ia tā’ōti’a i tā ’outou tuatāpapara’a. ’A tuatāpapa ai ’outou i te mau mea, e ha’api’i mai paha ’outou i te hō’ē parau tumu ’aita i fa’ahitihia i’ō nei. ’A vaiiho nā te Vārua e arata’i ia ’oe i te mea tei tītauhia ia ’oe ’ia ha’api’i.

Hōho’a
tē ti’a ra Mose i ni’a i te mou’a

The Lord Shewed Him All the Land [’Ua fa’a’ite te Fatu iāna i te mau fenua ato’a], nā Walter Rane

Nene’i