Faufa’a ’Āpī 2023
19–25 nō Tiunu. Mataio 27 ; Mareko 15 ; Luka 23 ; Ioane 19 : « ’Ua oti »


« 19–25 nō Tiunu. Mataio 27 ; Mareko 15 ; Luka 23 ; Ioane 19 : ‘’Ua oti’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 19–25 nō Tiunu. Mataio 27 ; Mareko 15 ; Luka 23 ; Ioane 19 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2023

Hōho’a
Te Mesia i mua ia Pilato

’A hi’o mai na i taua ta’ata nei, nā Antonio Ciseri

19–25 nō Tiunu

Mataio 27 ; Mareko 15 ; Luka 23 ; Ioane 19

« ’Ua oti »

Ha’amata i tā ’oe fa’aineinera’a nā roto i te tai’ora’a te Mataio 27 ; Mareko 15 ; Luka 23 ; ’e Ioane 19. ’A ’imi nā roto i te pure ’ia hāro’aro’a i te mau hina’aro o te mau tamari’i.

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’A vaiiho i te tamari’i tāta’itahi ’ia tāpe’a te tahi i muri mai i te tahi te hōho’a nō roto mai i te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare. ’A tāpe’a ai ’oia i te hōho’a, e fa’a’ite mai te tamari’i tāta’itahi i te hō’ē ’ohipa tāna i ’ite i roto i te hōho’a.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī

Mataio 27:11–66 ; Luka 23 ; Ioane 19

Nō te mea ’ua pohe Iesu nō’u, e ti’afa’ahou vau.

E huru ’ē ri’i paha te mau tamari’i nō te ’ā’amu o te fa’asātaurora’ahia Iesu. « Pene 52 : Te mau tāmatara’a o Iesu » ’e « Pene 53 : ’Ua fa’asātaurohia Iesu » (i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 133–38, ’aore rā, te mau video e tano i ni’a ChurchofJesusChrist.org) ’a hōro’a i te hō’ē hi’ora’a maita’i roa e nāhea ’oe ’ia fa’a’ite au maita’i i teie ’ā’amu ia rātou.

Te mau ’ātivite e au

  • ’A fa’a’ite i te hōho’a i roto i te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’a fa’ati’a ai ’oe nō ni’a i te tāmatara’a o Iesu, tōna fa’asātaurora’ahia, ’e tōna hunara’a (hi’o ato’a Buka hōho’a ’Evanelia, N°57–58). ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’ite nō ni’a i teie mau ’ohipa i tupu. E ha’apāpū ē, i te toru o te mahana ’ua ti’afa’ahou mai Iesu. E nehenehe e parau ē, ’ua ora fa’ahou mai ’oia.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia parau mai i te tahi mau mea tā tō rātou mau metua e rave nei nō rātou, ’o tē ’ore e ti’a ia rātou iho ’ia rave. ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora. ’A fa’ata’a ē, maoti Iesu e ti’afa’ahou mai tātou—te hō’ē mea e’ita roa e ti’a ia tātou iho ’ia rave.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ta’ata tā ’oe i mātau tei pohe. ’A fa’a’ite atu i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, nā roto ia Iesu e ora fa’ahou mai teie ta’ata i te hō’ē mahana.

Hōho’a
hunara’a o te Mesia

Te hunara’a, nā Carl Heinrich Bloch

Mataio 27:26–37 ; Luka 23:34

E nehenehe au e fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē, mai tā Iesu i nā reira.

Nāhea ’oe i te tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a, e nāfea ’ia fa’a’ore i te hapa a te feiā ’ino, mai tā Iesu i nā reira ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A fa’ata’a i te ’ino o te mau fa’ehau i ni’a ia Iesu (hi’o Mataio 27:26–37), ’e i muri iho ’a tai’o te Luka 23:34. ’A fa’ata’a ē ’ia fa’a’ore ana’e tātou i te hapa a vetahi ē, ’aita tātou e riri fa’ahou ia rātou ’e e fa’a’ite tātou i te here ia rātou.

  • ’A fa’a’ite i te mau hi’ora’a nō te hō’ē ta’ata tei parau ’aore rā tei rave i te hō’ē ’ohipa au ’ore. E ani i te mau tamari’i ’ia parau mai, nāhea rātou ’ia fa’a’ite i te fa’a’orera’a hapa i roto i teie tupura’a ’ohipa.

  • E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa, mai te « Aide-moi, Père » (Chants pour les enfants,°52). ’A ui i te mau uira’a tei pāhonohia i roto i te hīmene, mai teie « ’O vai tā tātou e fa’a’ore i te hapa » ? ’aore rā « ’O vai te nehenehe e tauturu ia tātou, mea fifi ana’e nō te fa’a’ore i te hapa ? »

  • ’A ’imi i te hō’ē ve’a ’āpī o te Hoa nō te ’imi mai i te hō’ē ’ā’amu nō te hō’ē tamari’i tei fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē. ’A fa’a’ite i teie ’ā’amu i te mau tamari’i.

Luka 23:32–33, 39–43

Nō te mea ’ua mamae Iesu ’e ’ua pohe nō’u, e nehenehe au e tātarahapa ’e e fa’a’orehia tā’u hapa.

Noa atu ē, ’aita ā te mau tamari’i i raro mai i te va’u matahiti i ’ite atu ra i te ha’apa’ora’a, e mea faufa’a nō rātou ’ia ha’amata i te ha’api’i mai i teienei, e mea nāhea ’ia tātarahapa i te mau mā’itira’a hape tā rātou e rave.

Te mau ’ātivite e au

  • Ha’apoto te Luka 23:32–33, 39–43, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i nā ta’ata ’eiā e piti i roto i te hōho’a 57 i roto i te Buka hōho’a ’Evanelia. ’A fa’ata’a ē, ’a fa’ao’ō’o ai te ta’ata ’eiā mātāmua ia Iesu, ’ua fāri’i te piti o te ta’ata ’eiā, ’ua rave ’oia i te hō’ē ’ohipa ’ino—tē ha’amatā ra ’oia i te tātarahapa.

  • ’A tai’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:16 i te mau tamari’i. Nō te aha Iesu i mamae ai nō tātou ?

  • ’A fa’a’ite te video « The Shiny Bicycle [Te pere’o’o ta’ata’ahi ’ana’ana] » (ChurchofJesusChrist.org). E fa’ata’a ē, e nehenehe tātou e pure i te Metua i te ao ra ’e e nehenehe ’oia e tauturu ia tātou ’ia tātā’i i tā tātou mau hara ’e mau hape ’e ’ia fāri’i i te fa’a’orera’a hara.

  • ’A vaiiho i te mau tamari’i ’ia pāpa’ipa’i haere i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’ei fa’ahōho’ara’a i te mau mā’itira’a hape. I muri iho e ani ia rātou ’ia tūmā i te tāpura ’ere’ere ’ei fa’ahōho’ara’a i te tātarahapa. ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te Fa’aora, ’e ’a fa’a’ite pāpū ē, e nehenehe tātou e tātarahapa maoti ’oia.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 27:11–66 ; Luka 23 ; Ioane 19

’Ua pohe Iesu nō’u nō te mea ’ua here ’oia iā’u.

Nō te aha ’outou e ’oa’oa ai i te pohera’a Iesu Mesia nō ’outou ? ’A feruri nāhea e ti’a ai ia ’oe ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a i te aura’a o te tusia a te Fa’aora nō rātou.

Te mau ’ātivite e au

  • Pāpa’i i te mau tupura’a ’ohipa tumu i roto te Mataio 27:11–66 i ni’a i te mau ’api parau ta’a ’ē (nō te tauturura’a i te ravera’a i te reira, hi’o « Pene°52°: Te mau tāmatara’a o Iesu » ’e « Pene°53°: ’Ua fa’asataurohia Iesu », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 133–38, ’aore rā te mau video e tano i ni’a ChurchofJesusChrist.org). E ani i te mau tamari’i ’ia tuatāpapa mai i teie mau ’īrava ’e ’ia tu’u i te mau tupura’a ’ohipa nā roto i te ’āna’ira’a tano.

  • E ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o mai te Mataio 27:54, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau mea nō ni’a ia Iesu, ’o tē tauturu ia rātou ’ia ’ite mau Tamaiti ’oia nā te Atua.

  • E ani i te mau tamari’i, e aha tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te fa’asātaurora’a i roto te hīmena « Pohe atu te Fa’aora » (Te mau Hīmene, N°108) ’aore rā te tahi atu hīmene ’ōro’a. Nō te aha Iesu i fāri’i ai e mamae nō tātou ? (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10–11 ; 19:16).

Mataio 27:26–37 ; Luka 23:34

E nehenehe au e fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē, mai tā Iesu i nā reira.

E riro ’ei ’ohipa ’eta’eta ’ia fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē. E ha’amaita’ihia te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra ’a pe’e ai rātou i te hi’ora’a o te Fa’aora, ’e e ha’api’i mai ai i te fa’a’ore i te hapa.

Te mau ’ātivite e au

  • E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o mai te tahi i muri mai i te tahi nō ni’a i te ’ino o te mau fa’ehau i ni’a ia Iesu i roto te Mataio 27:26–37 ’e tō Iesu faʼaʼoreraʼa i tā rātou hapa i roto te Luka 23:34. (’A hi’o i te mana’o i hōro’ahia mai i roto i te ’īritira’a a Iosepha Semita i roto te Luka 23:34, te mau fa’ata’ara’a i raro i te ’api°c.) E aha tā tātou e ’apo mai nā roto mai i te hi’ora’a o Iesu ?

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere E aha tā ’outou e rave nō te fa’a’ore i te hapa a te hō’ē ta’ata tei rave i te hō’ē ’ohipa ’ino i ni’a ia ’outou ? ’A vaiiho i te mau tamari’i ’ia pāpa’i mai te tahi i muri mai i te tahi i te mau mana’o i ni’a i te tāpura ’ere’ere, mai teie E pure nō te fāri’i i te mau mana’o maita’i nō te ta’ata ’aore rā E feruri i te hō’ē mea maita’i nō ni’a i te reira ta’ata.

Luka 23:32–33, 39–43

Nō te mea ’ua mamae Iesu ’e ’ua pohe nō’u, e nehenehe au e tātarahapa ’e ’ia fa’a’orehia tā’u hapa.

E taime maita’i teie ha’api’ira’a, nō te fa’a’ite pāpū maoti Iesu Mesia, e nehenehe tātou e tātarahapa i tā tātou mau hara, ’e ’ia fa’a’orehia te reira.

Te mau ’ātivite e au

  • E ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o pūai mai te Luka 23:32–33, 39–43. ’A fa’ata’a ē, nā ta’ata i fa’asātaurohia i pīha’i iho ia Iesu e nā ta’ata ’eiā ïa. E mea nāhea tō te hō’ē ’o nā ta’ata ’eiā fa’a’itera’a ē, tē ha’amatā ra ’oia i te tātarahapa ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’a’ite ē, tē tātarahapa nei tātou ? (Hi’o Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Tātarahapa, Tātarahapara’a », scriptures.ChurchofJesusChrist.org.)

  • ’A pāpa’i i teie pereota i muri nei i ni’a i te tapura ’ere’ere, ma te vaiiho i te mau vāhi vata nō te mau ta’o pāpa’i ’opa : « E nehenehe tā’u hapa e fa’a’orehia mai te mea e tātarahapa vau maoti te tāra’ehara a Iesu Mesia ». Hōro’a i te tahi mau fa’a’itera’a i te mau tamari’i nō te tauturu ia rātou ’ia fa’a’ī i te mau vāhi vata.

  • E ani i te hō’ē tamari’i ’ia tāpe’a i te hō’ē pūtē, ’e e fa’a’ī i te reira i te mau ’ōfa’i, ’a fa’ahiti mai ai te tahi atu mau tamari’i i te mau mā’itira’a hape tā te hō’ē ta’ata e rave. Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aau i te pūtē i te hōpoi’a pae vārua tā tātou e amo, ’ia rave ana’e tātou i te hara. Nāhea te tātarahapa e riro ai mai te tātarara’a i te mau ’ōfa’i i rāpae i te pūtē ? E nehenehe ’oe e fa’aha’amana’o i te mau tamari’i ē, e ere te tātarahapara’a i te hō’ē ’ohipa nō te hō’ē noa taime, e ’ohipa rā nō te mahana ato’a.

  • ‘A hi’o i roto i te hō’ē ve’a ’āpī o te Hoa, i te hō’ē ā’amu ’aore rā i te hō’ē poro’i nō ni’a i te tātarahapara’a, ’e ’a fa’a’ite i te reira i te mau tamari’i.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

’A fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia feruri i te ta’ata e ti’a ia rātou ’ia fa’a’ore i te hapa, ’e ’ia fa’aoti i te hō’ē ’ohipa tā rātou e rave nō te fa’a’ite i te reira ta’ata ē, ’ua faʼaʼore rātou i tāna hapa.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’api’i mai ’ia ’ite i te heheura’a. Pinepine te heheura’a i te tae mai « te a’o ’e ’ua nā ni’a iho i te a’o » (2 Nephi 28:30), e ’ere i te tā’āto’ara’a i te hō’ē ā taime. Mai te mea e pure ’e e feruri ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i teie fa’anahora’a, e ’ite ’outou ē e nehenehe te mau mana’o ’e te mau ferurira’a e tae mai i te mau huru taime ’e i te mau vāhi ato’a—’a tere ai ’outou nō te haere i te ’ohipa, ’a rave ai ’outou i tā ’outou ’ohipa i te fare, ’aore rā, ’a ha’a ai ’outou ’e te ’utuāfare ’e te mau hoa.

Nene’i