“Lesona 156—Folafolaga Aloaia 2: Faaaliga i le Perisitua,” Tusi Lesona a le Faiaoga Seminare o le Mataupu Faavae ma Feagaiga (2025)
“Folafolaga Aloaia 2,” Tusi Lesona a le Faiaoga Seminare o le Mataupu Faavae ma Feagaiga
Lesona 156: O Mataupu Faavae o le Faatuatua ma Folafolaga Aloaia 1 ma le 2
Folafolaga Aloaia 2
Faaaliga i le Perisitua
A o salalau atu le talalelei i le lalolagi atoa i le seneturi lona luasefulu, sa tatalo taitai o le Ekalesia mo se taitaiga e faatatau i se aiaiga faavae lea na faatapulaaina ai tagata o le Ekalesia e tupuga mai i Aferika mai le mauaina o le perisitua. E toatele le Au Paia na filifili e faaaoga le faatuatua ia Iesu Keriso a o latou feagai ma fesili e uiga i le faiga faavae . I le aso 8 o Iuni, 1978, na faasilasila mai ai e le Au Peresitene Sili se faaaliga na aveesea ai nei tapulaa. E mafai ona fesoasoani lenei lesona i tagata aoga e galulue i le faatuatua pe a latou feagai ma tulaga le mautonu po o fesili faaleagaga.
Gaoioiga E Ono Mafai Ona Aoao Ai
Faataitaiga o le faatuatua
Mafaufau e amata le lesona i le valaauliaina o tagata aoga e mafaufau e uiga i tagata latou te iloa o e na faatinoina le faatuatua tele ia Iesu Keriso i se tulaga faigata. Ona faamalamalama atu lea faapea o Elder Helvécio Martins (1930–2005) o le Fitugafulu ma lona faletua o Rudá, sa feagai muamua ma se tulaga sa manaomia ai le faatuatua tele. O oe po o se tagata aoga e mafai ona faitau le parakalafa lenei i le vasega.
Ia Aperila 1972, na asiasi atu ai faifeautalai mai Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai i le fale mautotogi o Helvécio ma Rudá Martins o Rio de Janeiro, Pasila. Sa vave ona maua e le au Matini se molimau i le moni o le savali a faifeautalai. Sa latou aoao foi e uiga i se aiaiga faavae a le Ekalesia lea na faatapulaaina ai alii uli e tupuga mai i Aferika mai le faauuina i le perisitua. O Helvécio ma Rudá, o e na tupuga mai i Aferika, sa i ai ni fesili mo faifeautalai (tagai i le “Elder Helvécio Martins of the Seventy,” Ensign, Me 1990, 106; Mark Grover, The Autobiography of Elder Helvécio Martins [1994], 43).
-
O a ni fesili semanu e te fesili atu ai i faifeautalai pe ana faapea e te i ai i lenei tulaga?
-
O a nisi o auala e ono tali atu ai se tasi i se tulaga faapenei?
Valaaulia tagata aoga e mafaufau e uiga i tulaga le mautinoa o loo feagai ma i latou pe na feagai ai foi i o latou olaga. E mafai ona aofia ai fesili faaleagaga e le’i taliina o loo i ai nei. E mafai ona latou tusi e uiga i o latou tulaga po o fesili i a latou api talaaga mo suesuega. Uunaia tagata aoga e gauai atu i aoaoga po o uunaiga a le Agaga e mafai ona fesoasoani ia i latou i o latou tulaga.
Faatino i le faatuatua
Ina ia fesoasoani i tagata aoga ia iloa pe na faapefea ona tali atu le aiga o Matini i lenei tulaga, mafaufau e valaaulia se tagata aoga e faitau leotele ia parakalafa nei i le vasega:
Ina ua uma ona aoao e uiga i le faasaina o le perisitua, sa filifili le aiga o Matini e galulue i le faatuatua. E lei umi ae papatisoina i laua ma auauna atu ma le faamaoni i le Ekalesia mo le tele o tausaga. Na toe manatua e Elder Matini mulimuli ane, “Na matou mauaina le upumoni, ma e leai se mea o le a taofia i matou mai le ola ai.”
I le 1975 sa faasilasila mai ai e le Ekalesia, o le a fausia se malumalu i São Paulo, Pasila. “’E ui matou te lei faamoemoe e ulu atu i ai, ae sa matou galulue mo le fauga o le malumalu e pei foi o isi tagata o le au paia,’ ao manatua ai e Elder Matini. ‘O le mea moni lava, o le fale o le Alii.’ Sa faatau ese atu e Sister Matini ana maataua e fesoasoani ai i su’ega tupe ma sa avea Uso Matini o se sui o le komiti faalauiloa” (i le “Elder Helvécio Martins of the Seventy,” Ensign, Me 1990, 106).
-
O le a se mea e tu matilatila mai ia te oe e uiga i le tali a le aiga Matini?
-
Aisea e te manatu ai na latou filifili e galulue ma le faatuatua i lenei tulaga?
Afai e manaomia, faasino atu nai lo le taulai atu i mea latou te le’i iloa, sa taulai atu le aiga o Matini i le upumoni na faaali mai e le Atua ia i latou e ala i le Agaga Paia.
Mafaufau e valaaulia tagata aoga e fai se lisi o upumoni latou te iloa e uiga i le Tama Faalelagi, Iesu Keriso, ma le talalelei e mafai ona fesoasoani ia i latou e agai ai i luma ma le faatuatua pe a latou feagai ma fesili po o tulaga le mautonu. Ona valaaulia lea o i latou e faasoa mai mea na latou tusia ma faamatala mai pe faapefea e na upumoni ona fesoasoani ia i latou e agai ai i luma ma le faatuatua.
Folafolaga Aloaia 2
Ina ia fesoasoani i tagata aoga ia malamalama i tulaga e faatatau i le faasaina o le perisitua ma le faaaliga na aveesea ai, valaaulia i latou e sue le faatomuaga o le Folafolaga Aloaia 2 i a latou tusitusiga paia. Afai e manaomia, tuu atu ni kopi o le faatomuaga mo tagata aoga o loo i ai lomiga tuai o tusitusiga paia.
Faitau le faatomuaga o le Folafolaga Aloaia 2, ma vaavaai mo talaaga e faatatau i lenei tautinoga.
-
O le a se mea mai le parakalafa lenei e te manatu e taua ona malamalama i ai?
Faamalamalama atu o le laina o loo ta’ua ai, “E leai se malamalamaaga manino o faamaumauga a le Ekalesia i le amataga o lenei faiga” e faatusa i le tulaga aloaia o le Ekalesia i le faasaina o le perisitua. E tāua ona tatou lē taumatemate pe aiseā na faatulaga ai lenei faasā.
Atonu foi e te mafaufau e faasino atu le mau faasino i le 2 Nifae 26:33 i le fuaiupu muamua o le faatomuaga. Mafaufau e valaaulia tagata aoga e faitau le fuaiupu lenei ma faasoa mai upumoni e taua ona manatua pe a mafaufau i lenei faiga faavae.
O leFolafolaga Aloaia 2 o loo i ai le faasilasilaga aloaia o le faaaliga na maua e le Au Peresitene Sili ma le Korama a Aposetolo e Toasefululua i le aso 1 o Iuni, 1978.
Nai lo le suesueina o se vasega o le Folafolaga Aloaia 2 mafaufau e valaaulia tagata aoga e suesue faatasi ma se vaega toalaiti. Afai e maua, e mafai ona latou faaaogaina punaoa mai le “O Le Aso ua Leva ona Folafola Mai” (Liahona, Iuni 2018, 34–37) e fesoasoani ai i a i latou ia malamalama lelei i nisi o faamatalaga na faia i le Folafolaga Aloaia 2.
Faitau parakalafa e fa i lalo o le fuaitau “Uso Pele” i le Folafolaga Aloaia 2. Mafaufau e maka ia upu ma fasifuaitau e te lagona e taua.
-
O le a se mea e tulaga ese mai ia te oe mai mea na e faitauina?
-
O le a se mea ua fesoasoani lenei aafiaga ia te oe ia e malamalama pe lagona ai e uiga i le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso?
Aafiaga o le faaaliga
Sa i ai se aafiaga loloto o lenei faaaliga i alii ma tama’ita’i i le lalolagi atoa. E lei leva ona maua, ae auina atu loa faifeautalai i Aferika. Talu mai lena taimi ua fausia ai Malumalu i lena konetineta, ma ua faitau selau afe tagata e tupuga mai Aferika i le lalolagi atoa ua mauaina sauniga o le talalelei mo i latou lava ma mo latou tuaa ua maliliu.
Faamalamalama atu le tulaga lena ia i latou na aafia i le faaaliga o Helvécio ma Rudá Martins. Mafaufau e valaaulia se tagata aoga e faitau leotele le parakalafa lenei i le vasega:
Ina ua uma ona aoao e uiga i le faaaliga lea na tuuina atu ai le perisitua i alii agavaa uma, sa toe manatua e Helvécio:
“Sa le mafai ona taofiofi o’u lagona. Sa ma o atu ma Rudá i lo ma potumoe, tootutuli i lalo, ma tatalo. Sa ma fetagisi a’o ma faafetai atu i lo tatou Tama i le Lagi mo se mea na tupu lea sa na ona matou moemiti i ai. Na oo moni mai lava le aso, ma i o ma’ua olaga i le tino” (The Autobiography of Elder Helvecio Martins [1994], 69-70).
E lei leva ona uma le faaaliga i le 1978, ae faamauina le aiga o Matini i le malumalu. Sa avea Helvécio ma se taitai perisitua i le lotoifale ma na iu lava ina valaauina o ia e auauna atu o se tasi o le Au Fitugafulu (tagai i le “Elder Helvécio Martins of the Seventy,” 106).
-
Atonu na faapefea ona ese mea uma mo le aiga o Matini pe ana latou le filifili e faatino le faatuatua ia Iesu Keriso?
-
O le a se mea na e aoaoina mai le faataitaiga a le aiga o Matini e mafai ona fesoasoani ia te oe i ou tulaga le mautonu po o fesili e le’ taliina?
I le avea ai o se vaega o lau talanoaga, mafaufau e tusi le upumoni lenei i luga o le laupapa: A tatou galulue i le faatuatua i taimi o tulaga le mautonu, ua tatou saunia i tatou lava e maua faamanuiaga a le Alii.
-
O a nisi o auala e mafai ona e galue ai i le faatuatua pe a e feagai ma tulaga le mautonu po o fesili faaleagaga?
A manaomia, e mafai e tagata aoga ona saili manatu i le parakalafa 5–7 o le “Mauaina o le Malamalama Faaleagaga” i le vaega o le Pepa Autu o le Atamai i Aoaoga Faavae (2023).
-
Na faapefea ona faamanuiaina oe e le Alii po o tagata e te iloa ona o le galulue i le faatuatua?
Mafaufau e faasoa atu se faataitaiga mai lou olaga. E mafai foi ona e faaali atu le vitio “Struggling with the History of Race and the Priesthood” (4:04), o loo maua i le ChurchofJesusChrist.org.
Struggling with the History of Race and the Priesthood | His Grace
E le gata i lea, e mafai ona e valaaulia tagata aoga e saili mo faataitaiga mai tusitusiga paia o loo faaalia ai le faamanuiaina e le Alii o tagata o e na galulue i le faatuatua. O faataitaiga e aofia ai le fafine Sarefata ua oti lana tane (1 Tupu 17:8–24); aiga o Liae (1 Nifae 2:2–5; 17:1–3); ma le Perofeta o Iosefa Samita (Iosefa Samita—Talafaasolopito 1:8–17).
Fai se fuafuaga
Faamanatu i tagata aoga tulaga po o fesili mai o latou olaga lea na latou mafaufau loloto i ai i le amataga o le lesona. Ona valaaulia lea o i latou e tali fesili nei ia latou api talaaga mo suesuega:
-
O a mea ua e aoaoina pe lagonaina i le asō e mafai ona fesoasoani ia te oe i ou tulaga le mautonu po o fesili faaleagaga?
-
O le a se mea patino o le a e faia e faaaoga ai le faatuatua ia Iesu Keriso i nei tulaga?