„Lecția 1 Material pentru pregătirea cursantului: Premergător restaurării”, Bazele restaurării – material pentru învățător (2019)
„Lecția 1 Material pentru pregătirea cursantului”, Bazele restaurării – material pentru învățător
Lecția 1 Material pentru pregătirea cursantului
Premergător restaurării
Bun venit la Bazele restaurării. În acest curs, veți studia revelațiile fundamentale, doctrina, persoanele și evenimentele istorice legate de restaurarea din zilele din urmă a Bisericii lui Isus Hristos. Studiind aceste lucruri, cu ajutorul rugăciunii, veți putea să legați aceste concepte și persoane cu viața și circumstanțele voastre. Veți putea, de asemenea, să dobândiți mai multă cunoaștere spirituală și să discerneți adevărul de neadevăr.
Acest material pentru pregătire vă va oferi o bază pentru lecție. Studierea materialului pentru pregătire al fiecărei lecții înainte de curs vă va ajuta să aveți o experiență de învățare mai profundă și mai semnificativă.
Pe măsură ce veți studia acest curs, cu ajutorul rugăciunii, veți vedea mâna Domnului în istoria restaurării și veți auzi glasul Său în revelațiile restaurării (vedeți Doctrină și legăminte 18:34-36). La sfârșitul acestei prime lecții, ar trebui să puteți explica de ce Biserica a trebuit să fie restaurată. Ar trebui, de asemenea, să recunoașteți cum a pregătit Domnul calea pentru o nouă dispensație a adevărului în zilele noastre.
Secțiunea 1
Ce a dus la marea apostazie?
După moartea și învierea lui Isus Hristos, apostolii Săi au continuat să conducă Biserica pe măsură ce aceasta s-a extins. Președintele M. Russell Ballard, președintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a explicat cum, în cele din urmă, Biserica lui Isus Hristos a căzut în apostazie.
Noul Testament indică faptul că apostolii de la început au muncit din greu pentru a apăra Biserica pe care Isus Hristos a lăsat-o în grija lor, dar știau că străduința lor avea să fie în zadar. Pavel le-a scris sfinților tesaloniceni, care așteptau cu nerăbdare a Doua Venire a lui Hristos, că „nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credință” (2 Tes. 2:3)…
În cele din urmă, cu excepția cunoscută a lui Ioan cel Iubit, Petru și ceilalți apostoli au fost martirizați. Apostolul Ioan și membrii Bisericii au luptat pentru supraviețuire în fața asupririi îngrozitoare. Datorită meritului lor nepieritor, creștinismul a supraviețuit și a fost cu adevărat o forță proeminentă la sfârșitul secolului al II-lea d.H. Mulți sfinți curajoși au avut un rol important în a ajuta creștinismul să dăinuie.
În pofida importanței slujirii acestor sfinți, ei nu au deținut aceeași autoritate apostolică pe care Petru și ceilalți apostoli o primiseră prin rânduire sub mâinile Domnului Isus Hristos Însuși. Când această autoritate a fost pierdută, oamenii au început să caute în alte surse înțelegere doctrinară. Drept rezultat, multe adevăruri simple și prețioase au fost pierdute. (M. Russell Ballard, „Restored Truth”, Ensign, nov. 1994, p. 65-66)
Profetul Nefi a văzut marea apostazie într-o viziune. El a văzut că, în timpul acestei apostazii, oamenii ticăloși aveau să „[dea] deoparte din Evanghelia Mielului multe părți care sunt simple și foarte prețioase; și, de asemenea, multe legăminte ale Domnului au dat ei deoparte” (1 Nefi 13:26). El a văzut, de asemenea, că „multe lucruri clare și prețioase au fost date deoparte din” Biblie în timpul marii apostazii (1 Nefi 13:28). Un înger i-a spus lui Nefi: „Datorită acestor lucruri, care sunt scoase din Evanghelia Mielului, foarte mulți se poticnesc, da, într-așa măsură, încât Satana are o mare putere asupra lor” (1 Nefi 13:29).
Cugetați pentru a vă pregăti pentru lecție
De ce a fost nevoie de o restaurare a plenitudinii Evangheliei lui Isus Hristos?
Secțiunea 2
Cum a pregătit Domnul calea pentru restaurare?
După secole de apostazie, în timpul cărora foarte puțini oameni au avut acces la scripturi, femei și bărbați inspirați au făcut ce au putut, adesea asumându-și riscuri mari, pentru a-i ajuta pe alții să caute adevărul. La sfârșitul anilor 1300, John Wycliffe a început o traducere a Bibliei în limba engleză din cauza căreia a fost condamnat ca eretic de către autoritățile religioase din vremea sa. Invenția tiparului la mijlocul anilor 1400 a făcut posibil ca exemplare ale Bibliei să fie puse la dispoziția multor oameni. În anii 1500, Spiritul Domnului i-a inspirat pe Martin Luther, Huldrych Zwingli, John Calvin, John Knox, Ann Askew și mulți alții care au început să vorbească împotriva erorilor bisericilor predominante din zilele lor. William Tyndale și alții au făcut, de asemenea, noi traduceri ale Bibliei. Mulți dintre acești reformatori au plătit cu propria viață pentru acțiunile lor. Acțiunile lor au dus la organizarea de noi biserici protestante. Deoarece în Europa nu era libertate religioasă, crearea acestor noi biserici a dus la conflicte semnificative.
Persecuția religioasă i-a determinat pe mulți dintre aceștia și pe alți oameni să-și caute un nou cămin unde să poată preaslăvi în libertate, printre care și familia Pilgrim, care a călătorit din Anglia în America la începutul anilor 1600. Profetul Nefi a văzut într-o viziune mulți astfel de reformatori religioși care aveau să se stabilească în cele din urmă în America.
Studiați pentru a vă pregăti pentru lecție
Citiți 1 Nefi 13:13-16, 19.
Urmașii familiei Pilgrim și alți imigranți care căutau mai multă libertate s-au rupt de Marea Britanie, ceea ce a dus la Războiul de Independență al Statelor Unite. Un soldat, pe nume Asael Smith, a luptat de partea americanilor. Este consemnat că Asael, bunicul din partea tatălui lui Joseph Smith, a spus odată: „În sufletul meu, am simțit că unul dintre urmașii mei va face o lucrare care va revoluționa lumea credinței religioase” (Joseph Fielding Smith, Church History and Modern Revelation, 2 volume [1953], 1:4). Asael a fost martor la întemeierea unei noi națiuni, libertatea religioasă fiind o parte importantă a acesteia.
Vârstnicul Robert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat că întemeierea Statelor Unite ale Americii a fost un pas în pregătirea lumii pentru restaurarea Evangheliei.
Considerente religioase i-au îndrumat pe fondatorii unei noi națiuni pe continentul american. Îndrumați de Dumnezeu, au asigurat libertatea religioasă a fiecărui cetățean prin inspirata Bill of Rights (Legea Drepturilor). Paisprezece ani mai târziu, la 23 decembrie 1805, s-a născut profetul Joseph Smith. Pregătirea pentru restaurare se apropia de final…
Depun mărturie că mâna [lui Isus Hristos] a fost deasupra lucrării restaurării dinaintea întemeierii acestei lumi. (Robert D. Hales, „Pregătiri pentru restaurare și a Doua Venire: «Mâna mea va fi asupra voastră»”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 90, 92)
Președintele M. Russell Ballard ne-a învățat cele de mai jos.
Joseph Smith sr., tatăl profetului, a avut greutăți financiare… [El] a intrat într-o afacere cu un partener. Partenerul de afaceri a luat banii și i-a pierdut. Ei au cumpărat o fermă și au eșuat. Au cumpărat alta și au eșuat; au cumpărat încă una și au eșuat. În cele din urmă, Joseph Smith sr. s-a mutat în Palmyra. Mâna Domnului a lucrat, mutând membrii familiei Smith în locul în care El avea nevoie ca ei să fie. (M. Russell Ballard, „The Tapestry of God’s Hand” [seară la gura sobei în memoria lui Joseph Smith, 13 febr. 2011, Institutul de religie din Logan, Universitatea Statului Utah])
Datorită planului divin, Joseph Smith s-a născut la momentul potrivit, în locul potrivit și în condițiile potrivite pentru a iniția evenimentele fondatoare ale restaurării. Președintele Brigham Young a depus mărturia de mai jos.
[Joseph Smith] a fost prerânduit în veșnicie să prezideze asupra acestei ultime dispensații. (Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 96.)
Cugetați pentru a vă pregăti pentru lecție
Ce putem învăța despre Domnul din modul în care El a pregătit calea pentru Joseph Smith și restaurare?