Peresidenira’a titi
6. E hāpono i te mau tauira’a nō te mau ’āmuira’a ’e te mau ’ōti’a


« 6. E hāpono i te mau tauira’a nō te mau ’āmuira’a ’e te mau ’ōti’a », Te mau arata’ira’a nō te fa’anahora’a tumu o te mau fare purera’a (2022)

« E hāpono i te mau tauira’a nō te mau ’āmuira’a ’e te mau ’ōti’a », Te mau arata’ira’a nō te fa’anahora’a tumu o te mau fare purera’a

Hōho’a
feiā ’āpī e ’ata ra

6.

hāpono i te mau tauira’a nō te mau ’āmuira’a ’e te mau ’ōti’a

E hāpono te peresideni titi i te mau anira’a ato’a nō te mau tauira’a ’ōti’a ’e te ’āmuira’a e hina’arohia nō te fa’a’ohipa i te fa’anahora’a tumu nā ni’a i te ’api parau anira’a ānei ’aore rā nā te natira’a e roa’a i roto i te fa’anahora’a a te feiā fa’atere ’e te pāpa’i parau (LCR) Tē vai ra i roto i te Buka arata’i rahi, te tuha’a 36 te mau arata’ira’a ti’a tei ha’amanahia e te Peresidenira’a Mātāmua nō te ravera’a i te mau tauira’a ’ōti’a. E ti’a i te feiā fa’atere ’ia hi’opo’a maita’i i teie mau arata’ira’a hou ’a fa’atupu ai ’e ’a hāpono ai i te mau tauira’a, ma te ha’amana’o noa ē, te fā hope’a ’o te ha’apūaira’a ïa i te ’Ēkālesia ’e tōna mau melo.

Pinepine te mau tauira’a ’ōti’a o te ’āmuira’a e ha’afifi i te mau hōho’a ’e te mau auhoara’a vai pāpū tei mātarohia e te mau melo. Noa atu e mea fāri’i-maita’i-hia te mau tītaura’a nō te fa’atanora’a i ni’a i te tupura’a rahi o te mau melo o te ’Ēkālesia, ’eiaha te mau anira’a nō te taui i te mau ’ōti’a ’ia fa’ataehia nō te pāhono i te mau hina’aro ’aore rā i te tahi mau mea ’o tē nehenehe e pāhonohia nā roto i te ha’amāramaramara’a ’e te aupurura’a maita’i a’e i pīha’i iho i te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ’e i te mau melo o te fenua iho.

Hōho’a
feiā ’āpī e pārahi ra i roto te piha ha’api’ira’a

Noa atu nō te tau i mua nei te ’ohipa fa’anahora’a, e ti’a i te mau anira’a i fa’ataehia i te tōmite nō te tauira’a ’ōti’a ’e te fa’aterera’a, ’ia niuhia i ni’a i te huru i teienei o te mau ’āmuira’a a te ’Ēkalesia e au ai. Teie te mau mea e feruri nō te anira’a i te mau tauira’a :

  • Te ha’apūaira’a i te feiā ’āpī, fa’aiti te mau ha’amāu’ara’a pae faufa’a nō te rāterera’a, ha’amara’a i te mau rāve’a misiōnare, ’e e fāri’i maita’i i te mau melo ruhiruhiā.

  • E paraparau i te mau tupura’a ’ohipa mai te mau huru ’ati ataata, te ruhiruhiā e mau nei i te autahu’ara’a e’ita ra e nehenehe e tāvini maita’i, ’e te fifi nō te mau fare nohora’a rarahi (te mau anira’a nō te mau ’ōti’a piri ’ore), e tae noa atu i te mau ’āmuira’a rarahi ’e te mau ha’amāu’ara’a nō te rāterera’a.

’A hōro’a i te mau ha’amāramaramara’a pāpū rarahi e fa’ata’a ra i te tītaura’a nō te fa’atano i te mau ’āmuira’a, mai te mau tauira’a i te vāhi nohora’a o te mau melo, te mo’era’a te fa’aterera’a a te autahu’ara’a ’aore rā te mau pe’ape’a i roto. ’A tu’u ato’a i roto te mau tauto’ora’a i ravehia ’e te feiā fa’atere o te autahu’ara’a nō te fenua iho, i te fa’atītī’aifarora’a i te reira mau fifi nā roto i te ha’amāramaramara’a, te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu ’e te ’ohipa aupurura’a.

E ti’a i te mau anira’a ato’a ’ia ha’amanahia e te mau peresideni o te mau titi ato’a ’e te mau misiōni, tei roto rātou i teie mau tauira’a i anihia.

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa

Nene’i