Capitolul 38
Fariseul şi vameşul
Într-o zi, Salvatorul vorbea unor oameni care gândeau că ei erau mai neprihăniţi decât alţi oameni. Isus le-a spus o povestire.
Doi bărbaţi s-au dus la templu să se roage. Unul era fariseu. Celălalt era vameş, adică o persoană care adună taxele. Oamenii nu-i plăceau pe cei care adunau taxele. Ei gândeau că cei care adunau taxele nu erau cinstiţi.
Fariseul stătea în picioare în faţa altora şi se ruga. El I-a mulţumit lui Dumnezeu că era mai bun ca alţi oameni. El a spus că postea de două ori pe săptămână şi îşi plătea zeciuiala. Vameşul stătea singur, cu capul plecat şi se ruga: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul”.
Fariseul gândea că el era desăvârşit şi nu avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Dar vameşul ştia că el nu era desăvârşit şi avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. El era umil şi L-a rugat pe Dumnezeu să-l ierte.
Isus a spus că oamenii trebuie să fie ca vameşul. Ei nu trebuie să considere că sunt mai buni decât alţi oameni. Ei trebuie să se pocăiască de păcatele lor şi să-L roage pe Dumnezeu să-i ierte.