Mauaina o le Malutaga mai Āfā o le Olaga
O Iesu Keriso ma Lana Togiola o le malutaga lea tatou te manaomia uma, e tusa lava po o a āfā o taiaina o tatou olaga.
I le ogatotonu o le vaitau ivasefulu, i le taimi o o’u tausaga i le kolisi, sa avea a’u ma se vaega o le Kamupani Lona Fa o le Matagaluega o Tineimu i Santiago i Chile. A o auauna ai iina, sa ou nofo ai i le ofisa tineimu o se vaega o le au leoleo po. A o tulata atu i le faaiuga o le tausaga, sa ta’u mai ia te a’u e ao ona ou i ai i le ofisa tineimu i le Afiafi e sosoo ma le Tausaga Fou ona o lena aso e toetoe lava o taimi uma e i ai lava se faalavelave. I le faate’ia ai, sa ou tali atu, “E mo’i?”
Ia, ou te manatua le faatalitali ai ma a’u uo i le vaeluapo, ae amata loa ona tafana i luga mea faapāpā i le taulaga o Santiago. Sa amata ona matou feopoa’i le tasi ma le isi ma faamanuia le tausaga fou. Sa faafuasei ona amata tatagi logo o le fale fuimu, e faailo ai ua i ai se faalavelave faafuasei. Sa aumai matou meafaigaluega ma feosofi loa i luga o le loli fuimu. I le agai atu i le faalavelave, a o matou pasia motu o tagata o loo faamanatuina le tausaga fou, sa ou matauina ai e toatele e le o popole ma o loo saoloto. Sa toafimalie ma fiafia i le po mafanafana o le taumafanafana. Ae i se vaimea o lata ane, o tagata ia sa matou faataalise atu e fesoasoani i ai sa matua mafatia lava.
O lenei aafiaga sa fesoasoani ia te a’u e iloa ai e ui e i ai taimi o o tatou olaga e sologa lelei, ae o le a oo mai le taimi mo i tatou taitoatasi o le a tatou feagai ai ma luitau ma āfā e le’i faamoemoeina ia o le a tuleia tapulaa o lo tatou gafatia e onosai ai. O luitau faaletino, faalemafaufau, faaleaiga, ma faalegaluega; faalavelave faalenatura; ma isi faafitauli tau i le ola ma le oti, o nisi ia o faataitaiga o āfā o le a tatou feagai ai i lenei olaga.
Pe a feagai ma nei āfā, e tele ina tatou aafia i lagona o le faanoanoa po o le fefe. Sa saunoa Peresitene Russell M. Nelson, “O le faatuatua o le vaifofo lea o le fefe”—faatuatua i lo tatou Alii o Iesu Keriso (“Ia Faaali Atu Lou Faatuatua,” Liahona, Me 2014, 29). A o ou vaai i āfā ua aafia ai olaga o tagata, ua ou maua se faaiuga e faapea, e le afaina po o le a le ituaiga o āfā o loo taiaina i tatou—e tusa lava pe o i ai se vaifofo pe o i ai foi se mutaaga o iloa atu—e na o le tasi lava le malutaga o i ai, ma e tutusa mo ituaiga uma o āfā. O lenei malutaga e tasi ua saunia e lo tatou Tama Faalelagi, o lo tatou Alii o Iesu Keriso ma Lana Togiola.
E leai ma se tasi o i tatou e tuusaunoa mai le feagai ai ma nei āfā. Sa a’oa’o mai Helamana, o se perofeta o le Tusi a Mamona ia i tatou le mea lenei: “Ia manatua o luga lava o le papa o lo tatou Togiola, o le o Keriso lea, le Alo o le Atua, e ao ina oulua atinae ai lo oulua faavae; ina ia pe a auina mai e le tiapolo ana matagi malolosi, ioe, ana ufanafana i le asiosio, ioe, pe a pesi mai ia te oulua ana uatoa uma ma lana afa malosi, o le a leai sona mana i luga o oulua e toso ifo ai oulua i lalo i le to o le pagatia ma le malaia e le gata, ona o le papa lea ua oulua atinae ai i luga, o le faavae mautinoa lea, o se faavae lea afai e atiae ai tagata e le mafai lava ona pauu i latou” (Helamana 5:12).
Sa saunoa Elder Robert D. Hales, o lē sa i ai foi ona lava ia aafiaga i le onosaia o āfā e faapea, “O mafatiaga e faaleatulaulau; o le auala tatou te tali atu ai i mafatiaga e patino i le tagata lava ia. O mafatiaga e mafai ona tauaveina ai i tatou i ni ala se lua. E mafai ona avea o se aafiaga e faamalosi ma faamamaina e ō faatasi ma le faatuatua, pe e mafai foi ona avea o se malosiaga faataumaoi i o tatou olaga pe afai e leai so tatou faatuatua i le taulaga togiola a le Alii” (“Your Sorrow Shall Be Turned to Joy,” Ensign, Nov. 1983, 66).
Ina ia olioli i le malutaga ua ofo mai e Iesu Keriso ma Lana Togiola, e tatau ona tatou faatuatua ia te Ia—o se faatuatua o le a faatagaina ai i tatou e tutulai i luga a’e o tiga uma o se vaaiga faalelalolagi e tapulaa. Ua Ia folafola mai o le a Ia faamāmāina a tatou avega pe afai tatou te o mai ia te Ia i mea uma tatou te faia.
“Ia outou o mai ia te a’u, o outou uma o ē tigaina ma mafatia i avega, o a’u foi e malolo ai outou.”
“Ia outou amoina la’u amo, ma ia outou faaa’oa’o ia te a’u, aua o a’u lē agamalu ma le loto maulalo, ona maua lea e outou o le malologa mo outou agaga.
“Aua e avegofie la’u amo, o la’u avega foi e māmā ia” (Mataio 11:28–30; tagai foi i le Mosaea 24:14–15).
Ua faapea mai “i lē e i ai le faatuatua, e le manaomia se faamalamalamaga. I lē e aunoa ma le faatuatua, e leai se faamalamalamaga e mafai.” (This statement has been attributed to Thomas Aquinas but is most likely a loose paraphrase of things he taught.) Peitai, e tapulaa lo tatou malamalama i mea e tutupu iinei i le lalolagi, ma e tele lava ina leai ni a tatou tali i le fesili o le aisea. Aisea ua tupu ai lenei mea? Aisea e tupu ai lenei mea ia te a’u? O le a le mea e ao ona ou a’oa’oina? Pe a oo ina le maua ni tali i a tatou fesili, o le taimi lena e matua fitoitonu ai loa le fetalaiga a lo tatou Faaola i le Perofeta o Iosefa Samita i le Falepuipui o Liperate:
“Lo’u atalii e, ia filemu lou agaga; o lou tiga ma ou puapuaga o le a nao sina minute laitiiti;
“Ma ona oo lea, afai e te talitalia lelei, o le a faaeaina oe e le Atua i lugā” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 121:7–8).
E ui e toatele tagata e talitonu moni ia Iesu Keriso, ae o le fesili autu pe tatou te talitonu ia te Ia ma pe tatou te talitonu i mea ua Ia a’oa’o mai ia i tatou ma poloaiina i tatou e fai. Masalo atonu e manatu se tasi, “O le a se mea e silafia e Iesu Keriso e uiga i mea o loo tutupu ia te a’u? E faapefea ona Ia silafia mea ou te manaomia ina ia fiafia ai?” E moni lava, o Ia o lo tatou Togiola ma le Puluvaga lea na faatatau i ai le perofeta o Isaia ina ua ia fai mai:
“Ua inosia ma tuulafoaiina o Ia e tagata; o le tagata faanoanoa, ua masani foi ma le tiga. …
“E moni, ua na tauave o tatou tiga, ma na tauave o tatou faanoanoa. …
“A ua manuʼa o ia ona o a tatou solitulafono, ua momomo o ia ona o a tatou amio leaga; o le aoaiga sa filemu ai i tatou sa i ona luga lea; o ona faalavalava foi ua malolo ai tatou.” (Isaia 53:3–5).
Sa a’oa’o foi i tatou e le Aposetolo o Peteru e uiga i le Faaola, e faapea, “O le na aveina e ia lava a tatou agasala i lona lava tino i luga o le laau, ina ia tete’a outou ma agasala, tatou te nofo ai i le amiotonu. O ona faalavalava ua malolo ai i tatou” (1 Peteru 2:24).
E ui sa latalata mai le taimi o le maliu faamaturo o Peteru, ae o ana upu sa le’i faatumuliaina i le fefe ma le masalosalo; ae, sa ia a’oa’o atu i le Au Paia ia “olioli,” e ui sa latou “faanoanoa i tofotofoga eseese.” Sa fautuaina i tatou e Peteru ia manatua “o le tofotofo foi o lo [tatou] faatuatua, … e ui lava ina tofotofoina i le afi,” ae o le a taitai atu ai i le “viiga ma le mamalu ma le manuia pe a faaali mai Iesu Keriso” ma “i le faaolaina lea o [tatou] agaga” (1 Peteru 1:6–7, 9).
Sa faaauau le saunoaga a Peteru:
“Le au pele e, aua tou te ofo i le tofotofoga pei o le afi, ua oo ia te outou e fai ma tofotofoga ia te outou, peiseai o se mea fou ua oo ia te outou:
“A e faapei ona tofusia o outou faatasi i tiga o Keriso, ia outou olioli ai, ina ia fiafia outou ma le olioli tele, pe a faaalia mai lona mamalu” (1 Peteru 4:12–13).
Sa a’oa’o mai Peresitene Russell M. Nelson e faapea “O le au paia e mafai ona maua le fiafia i lalo o soo se tulaga. … Afai o le taulaiga o o tatou olaga e i le fuafuaga o le faaolataga a le Atua … ma ia Iesu Keriso ma Lana talalelei, e mafai ona tatou lagona le olioli e tusa lava po o a mea o tutupu—pe le o tutupu foi—i o tatou olaga. O le olioli e sau mai ia te Ia ma ona o Ia. O Ia o le puna o le olioli uma” (“Olioli ma le Ola ai Faaleagaga,” Liahona, Nov. 2016, 82).
Ioe, e faigofie atu ona fai atu na mea i taimi tatou te le o i ai i le lotolotoi o se āfā nai lo le ola ma faaaoga mea na i le taimi o le āfā. Ae i le avea ai ma ou uso, ou te faamoemoe e mafai ona e lagonaina ou te manao ma le faamaoni ia faasoa atu ia te oe le taua tele o le iloaina o Iesu Keriso ma Lana Togiola o le malutaga lea tatou te manaomia uma, e tusa lava po o a āfā o taiaina i tatou.
Ou te iloa o i tatou uma o fanau a le Atua, e alofa o Ia ia i tatou, ma e le o tuua na o i tatou. Ou te valaaulia outou ia o mai ia inā matamata e mafai ona Ia faamāmāina a outou avega ma avea ma malutaga o loo outou sailia. O mai ma fesoasoani i isi ia maua le malutaga o loo latou matua faanaunau i ai. O mai ma nofomau ma i matou i lenei malutaga, lea o le a fesoasoani ia te outou ia tetee atu i āfā o le olaga. E leai se masalosalo o lo’u loto afai tou te o mai, o le a outou vaai, o le a outou fesoasoani, ma o le a outou nofomau.
Sa molimau atu e le perofeta o Alema le mea lenei i lona atalii o Helamana: “Ua ou iloa o ai lava e tuu atu lo latou faalagolago i le Atua e lagolagoina i o latou tofotofoga, ma o latou faalavelave, ma o latou puapuaga, ma o le a sii ae i latou i luga i le aso gataaga” (Alema 36:3).
Sa fetalai mai le Faaola lava Ia:
“Ia faamafanafanaina o outou loto … ; aua ua i ai tagata uma i oʼu lima; ia filemu ma iloa o Aʼu o le Atua. …
“O le mea lea, aua le fefefe e oo lava i le oti; ona e lē atoatoa lo outou olioli i le lalolagi lenei, ae o aʼu e atoatoa ai lo outou olioli” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 101:16, 36).
O le viiga “Be Still, My Soul (Ia Filemu Lo’u Agaga),” ua ootia ai lo’u loto i le tele o taimi, o loo i ai se savali o le faamafanafanaga mo o tatou agaga. O upu e faitauina faapenei:
Ia filemu, lo’u agaga: Ua faanatinati le itula
Tatou te faatasi ai e faavavau ma le Alii,
Pe a mou atu le ita, tiga, ma le fefe,
E galo le faanoanoa, e toefuatai le olioli paia o le alofa.
Ia filemu, lo’u agaga: Pe a tuanai suiga ma loimata,
I le saogalemu ma le manuia tatou te feiloai mulimuli ane ai. (Hymns, no. 124)
A o tatou feagai ai ma āfā o le olaga, ou te iloa afai tatou te faia a tatou taumafaiga silisili ma faalagolago ia Iesu Keriso ma Lana Togiola e fai ma o tatou malutaga, o le a faamanuiaina i tatou i le toomaga, mafanafana, malosi, faapalepale, ma le filemu o loo tatou sailia, faatasi ma le mautinoa i o tatou loto i le faaiuga o lo tatou taimi iinei i le lalolagi, o le a tatou faalogo atu i le fetalaiga a le Matai: “Ua lelei ia, le auauna lelei e ma le faamaoni: ina ulufale mai ia i le fiafia o lou alii” (Mataio 25:21). I le suafa, o Iesu Keriso, amene.