’Āmuira’a rahi
E nehenehe ’outou e ha’aputuputu ia ’Īserā’ela !
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


E nehenehe ’outou e ha’aputuputu ia ’Īserā’ela !

’Ua pāpū maita’i iā’u e nehenehe ’outou, te feiā ’āpī, e rave i te reira nō te mea e ’ohipa ta’a ’ē i roto i tō ’outou ihota’ata ’e e mana pūai i roto ia ’outou.

’Ua fātata e toru matahiti i teienei, ’ua ani manihini te peresideni Russell M. Nelson i te feiā ’āpī ato’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei « ’ia fa’aō mai i roto i te nu’u feiā ’āpī a te Fatu nō te tauturu i te ha’aputuputu ia ’Īsera’ela » i nā pae e piti o te pāruru. ’Ua parau ’oia ē, « Taua haʼaputuputuraʼa ra ʼo te ʼohipa faufaʼa rahi roa ïa ʼo tē tupu nei i niʼa i te fenua nei i teie mahana ».1 ’Ua pāpū maita’i iā’u e nehenehe ’outou te feiā ’āpī e rave i te reira—’e ’ia rave maita’i a’e i te reira—nō te mea (1) e ’ohipa ta’a ’ē i roto i tō ’outou ihota’ata ’e (2) e mana pūai i roto ia ’outou.

Hōho’a
Te taea’e ’e te tuahine Corbitt

E maha ’ahuru ma hō’ē matahiti i teienei, e piti misiōnare nō tā tātou ’Ēkālesia tei fa’auruhia e haere i roto i te hō’ē fare nō Niu Jersey i Marite. Nā roto i te tau, ma te temeio, ’ua bāpetizohia nā metua ’e nā ’ahuru tamari’i. Mai te au i te mau parau a te peropheta, « ’ua vaiiho rātou i te Atua ’ia upo’oti’a »2 i roto i tō rātou orara’a. E parau atu vau « tō tātou orara’a ». ’O vau te toru o te tamari’i. E 17 matahiti tō’u, ’a fa’aoti ai au e rave i te hō’ē fafaura’a tāmau nō te pe’e ia Iesu Mesia. ’A feruri na e aha atu ā tā’u i fa’aoti ? E’ita vau e rave i te hō’ē misiōni rāve tāmau. ’Ua rahi roa ïa te reira. ’E e’ita te reira e tītauhia nō’u, ’aita roa ? E melo ’āpī roa vau i roto i te ’Ēkālesia. ’Aita tā’u e moni. Hau atu, nō fa’aoti noa atu nei au i tā’u parau tuite nō te ha’api’ira’a tuatoru, te fare ha’api’ira’a fifi rahi mau i te pae raro nō Philadelphia ’e ’ua fa’aruru vau i te mau tāmatara’a fifi mau, e mata’u huna tō’u ’ia feruri ē e fa’aru’e i te fare nō te roara’a e piti matahiti.

Hōho’a
’utuāfare Corbitt

Tō ’outou ihota’ata mau

Nō ha’api’i noa mai nei rā vau ē i ora nā vau ’e te mau ta’ata ato’a i pīha’i iho i tō tātou Metua i te ra’i ra ’ei mau tamāroa ’e ’ei mau tamāhine vārua nāna hou tātou ’a fānauhia ai. E hina’aro vetahi ’ia ’ite, mai iā’u i ’ite, ’ua hia’ai mau ’oia [te Metua i te Ao ra] nō tāna mau tamari’i ato’a ’ia roa’a te ora mure ’ore ’e ’ōna. Nō reira, hou te ta’ata e tae mai ai i te fenua nei, ’ua vauvau ’oia i te tā’āto’ara’a i tāna ’ōpuara’a maita’i roa nō te fa’aorara’a ’e te ’oa’oa, ’e Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō tātou. Ma te pe’ape’a mau, ’ua pāto’i Sātane i te ’ōpu’ara’a a te Atua.3 Mai te au i te fa’a’itera’a a te buka ’Āpōkalupo, « e tama’i rahi tei tupu i ni’a i te ra’i ra ! »4 ’Ua fa’ahema māite Sātane hō’ē tuha’a i ni’a te toru o te mau tamari’i vārua a te Atua, ma te vaiihora’a iāna ’ia upo’oti’a ’eiaha ra i te Atua.5 ’Eiaha rā ’outou ! ’Ua ’ite te ’āpōsetolo Ioane ē, ’ua upo’oti’a ’outou i ni’a ia Sātane « nā roto i te parau o tō [’outou] ’itera’a pāpū ».6

Te ’itera’a i tō’u ’ihota’ata mau, tauturuhia e tō’u ha’amaita’ira’a patereareha, ’ua hōro’a iā’u i te itoito ’e te fa’aro’o ’ia fāri’i i te tītaura’a manihini a te peresideni Spencer W. Kimball ’ia ha’aputuputu ia ’Īsera’ela.7 Mai te reira ato’a nō ’outou, e te mau hoa here. Te ’itera’a ē ’ua upo’oti’a ’outou i ni’a ia Sātane nā roto i parau o tō ’outou ’itera’a pāpū i nā mua a’e, e tauturu ia ’outou ’ia here, ’ia fa’a’ite, ’e ’ia ani manihini8 i teienei ’e i te mau taime ato’a—’ia ani manihini ia vetahi ’ē ’ia haere mai e hi’o, ’ia haere mai e tauturu, ’ia haere mai e ’ia fa’aea roa mai, mai teie ā tama’i nō te mau tamari’i vārua a te Atua e tupu rahi nei.

Hōho’a
Elder Corbitt

Te mana pūai o te fa’aro’o i roto ia ’outou

E aha te huru nō teie mana pūai i roto ia ’outou ? ’A feruri na i teie : ’Ua ’ūmere ’outou i te ’oa’oa9 nō te haere mai i roto i te hō’ē ao tei hi’a i reira te tā’āto’ara’a e fa’aruru ai i te pohe pae tino ’e te pohe pae vārua. E’ita roa tātou e manuia i ni’a i te tahi ’aore rā i te tahi nā roto ia tātou iho. E mamae tātou ’eiaha noa i tā tātou iho hara nō tā vetahi ato’a rā hara. E ’ite mau te ta’ata i te rau o te mau huru ’āmahamahara’a ’e te fa’ahapara’a10—te tā’āto’ara’a mā te hō’ē pāruru nō te mo’era’a i ni’a i tō tātou vārua ’e te ’enemi ’ino roa a’e o te ao e tāmau noa nei i te tūtonu ’e i te fa’ahema ia tātou. Te tīa’ira’a mau nō te ho’i ma te ti’afa’ahoura’a ’e te mā i mua i te aro mo’a o te Atua, tei ni’a te tā’āto’ara’a i te hō’ē noa Ta’ata e tāpe’a nei i tāna fafaura’a.11

E aha te mana te tura’i ia tātou ’ia haere i mua ? ’Ua ha’api’i te peresideni Henry B.Eyring, « e tītauhia i te fa’aro’o ia Iesu Mesia nō te pāturu i te ’ōpuara’a nō te ’oa’oa ’e te ti’ara’a o Iesu Mesia i roto i te reira, nō te iti o tō ’outou ’ite i te mau tītaura’a tā ’outou e fārerei i roto i te tāhuti nei ».12 I te taime ’a fafau ai Iesu Mesia e haere mai ’oia i roto i te tahuti nei ’e e hōro’a i tōna ora nō te ha’aputuputu13 ’e nō te fa’aora ia tātou, ’aita ’outou i ti’aturi noa iāna. ’Outou, « te mau vārua ti’amā »14 i te « fa’aro’o hau atu i te rahi » ’o tā ’outou i ’ite e mea pāpū tāna fafaura’a.15 E ’ore roa ’oia e ha’avare, nō reira ’ua ’ite ’outou iāna mai te mea ra ’ua mani’i a’ena tōna toto nō outou, nā mua roa i tōna fānaura’a.16

I roto i te mau parau tāpa’o a Ioane ’ua « upo’otia ’outou i ni’a ia [Sātane] nā roto i te toto o te ’Ārenio ».17 ’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks ē i roto i tera ao « ’ua ’ite [’outou] te hope’ara’a mai te ha’amatara’a ».18

’A feruri na i te hō’ē mahana hou ’outou ’a haere ai i te ha’api’ira’a, ’ua rave te hō’ē o tō ’outou nā metua i te hō’ē fafaura’a pāpū mau ē, ’ia ho’i mai ’outou nā te fare ha’api’ira’a e fana’o ’outou i te mā’a au-roa-hia e ’outou ! E ’oa’oa rahi te tupu ia ’outou ! I te fare ha’api’ira’a, tē feruri ra ’outou i te amura’a i taua mā’a ra, ’e ’ua nehenehe ato’a ia ’outou e tāmata i te reira. Tei mātauhia, e fa’a’ite ’outou i tā ’outou parau ’āpī maita’i ia vetahi. Te hina’aro rahi e ho’i oioi i te fare ’ua fa’a’oa’oa ïa ia ’outou, e au ra ’ua māmā te mau hi’opo’ara’a ’e te mau teimahara’a o te ha’api’ira’a. ’Aita roa hō’ē mea e nehenehe e ’īriti i tō ’outou ’oa’oa ’aore rā e tutāperepere, nō te mea e mea pāpū te fafaura’a ! ’Oia ato’a, hou te fānaura’a o tō ’outou « vārua ti’amā », ’ua ha’api’i mai ’outou i te hi’o i te mau fafaura’a a te Mesia ma te pāpū, ’e ’ua tāmata ho’i ’outou i tāna fa’aorara’a.19 Tō ’outou fa’aro’o rahi e au mai te mau ponapona e pūai noa atu ’ia fa’aetaeta rahi ’outou i te reira, terā rā mai te reira a’ena i roto ia ’outou.

E nāhea ’outou i te fa’aara i teie fa’aro’o rahi tō ’outou i te Mesia ’e ’ia fa’a’ohipa i te reira nō te ha’aputuputu ia ’Īsera’ela i teienei ’e ’ia upooti’a fa’ahou i ni’a ia Sātane ? Ma te ha’api’i-fa’ahou-ra’a mai i te hi’o i mua ’e ’ia hi’o ma teie ā ta’ara’a nō te fafaura’a a te Fatu ’ia ha’aputuputu ’e ’ia fa’aora i teie mahana. ’Ua fa’a’ohipa iho ā ’oia i te Buka a Moromona ’e i tāna mau peropheta nō te ha’api’i ia tātou e nāhea. Hou te Mesia, « te mau peropheta ’āti Nephi, te mau tahu’a, te mau ha’api’i… [i te fa’aitoitora’a i te nuna’a] ’ia hi’o i mua i te Mesia, ’e ’ia fa’aro’o iāna ’o tei tae mai, mai te mea tei i’ō nei ’oia i teienei ».20 ’Ua ha’api’i Abinadi, « ’e teienei, ’āhiri ’aita te Mesia i tae mai i te ao nei, ’aita ato’a e fa’aorara’a. Tē parau nei i tā te tae mai, mai te mea ra ē ’ua tupu mau te reira i teienei ».21 Mai ia Alama, Abinadi « te hi’o ātea atu na ānei… ma te mata fa’aro’o »22 ’e ’ua ’ite i te fafaura’a pāpū o te fa’aorara’a mai te mea ra ē ’ua tupu a’ena. « ’Ua upo’oti’a rātou [i ni’a ia Sātane] nā roto i te toto o te ’Ārenio ’e… te parau o tō rātou ’itera’a pāpū » hou te Mesia ’a fānauhia ai, mai ia ’outou. ’E ’ua hōro’a te Fatu ia rātou te mana nō te ani manihini ’e ’ia ha’aputuputu ia ’Īsera’ela. E nā reira ato’a ’oia nō ’outou mai te mea e hi’o ātea ’outou ma te fa’aro’o, ’ia hi’o ia ’Īseraela ’ia ha’aputuputuhia—te tā’āto’ara’a ’e i roto i tō ’outou « auhoara’a »23—’e ’a tītau manihini i te tā’āto’ara’a !

Rave rahi hānere misiōnare tei turu’i i ni’a i tō rātou fa’aro’o pūai nō te ao vārua i te Mesia, ma te feruri i te feiā tā rātou i fārerei ’aore rā i ha’api’i ’ahuhia i te ’ahu bāpetizora’a ’e o te hiero. I roto i te hō’ē a’ora’a tei pi’ihia « Begin with the End in Mind [Ha’amata ma te hope’a i roto i te ferurira’a] »24 ’ua hōro’a mai te peresideni Nelson i te hō’ē hi’ora’a nōna iho i te reira ravera’a ’e ’ua ani i te feiā fa’atere misiōni ’ia ha’api’i atu i te reira i tā tātou mau misiōnare. I te ’itera’a ē ’ua fa’a’ohipa rātou i teie fa’aro’o pūai ia Iesu Mesia i roto i te ao vārua ’ua riro mai ’ei tauturu rahi nō tā tātou mau misiōnare here « ’a fa’aro’o iāna »25 ’e ’ia ha’ape’epe’e i tō rātou fa’aro’o rahi nō te ha’aputuputu ia ’Īsera’ela mai tā te Fatu i fafau mai.

’Oia mau, te ferurira’a i te mau ha’avare e tōtōā i te fa’aro’o.26 E tō’u mau hoa, ma te mana’o tae e hi’o ’aore rā e hi’ohi’o atu i te mau mea ’o te fa’ahape i tō ’outou hīro’a mau, te mau hōho’a faufau iho ā ra, e ha’aparuparu te reira i tō ’outou fa’aro’o i te Mesia ’e ’ia ’ore ’outou e tātarahapa e mou roa te reira. ’A fa’a’ohipa i tō ’outou ferurira’a nō te fa’anui i tō ’outou fa’aro’o i te Mesia, ’eiaha ra e ha’amou i te reira.

Te fa’anahonahora’a a te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī

’Ua riro te fa’anahonahora’a a te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī ’ei mauiha’a tohu nō te tauturu ia ’outou te feiā ’āpī ’ia ha’apūai i tō ’outou fa’aro’o. ’Ua ha’api’i te peresideni Oaks, « ’ua hāmanihia teie fa’anahonahora’a nō te tauturu ia ’outou ’ia riro mai tō tātou Fa’aora i roto i nā tuha’a e maha : Te pae vārua, te pae tōtiare, te pae tino, ’e te pae ferurira’a ».27 ’Outou te feiā ’āpī—tē arata’i nei—’outou i te orara’a i te ’evanelia, te aupurura’a ia vetahi ’ē, te ani-manihini-ra’a i te ta’ata ato’a ’ia fāri’i i te ’evanelia, te tāhō’ēra’a i te mau ’utuāfare nō te ao a muri atu, ’e te fa’atupura’a i te mau ’ohipari’i ’oa’oa,28 te fa’aro’o rahi i te Mesia tā ’outou i fāri’i i te ao vārua e māpiha fa’ahou mai ’e e hōro’a ia ’outou te mana’o nō te rave i tāna ’ohipa i roto i teie orara’a !

’Oia ato’a, tā ’outou iho mau fā, « te mau fā tau poto iho ā ra »,29 e tauturu ia ’outou ’ia fa’aoraora i tō ’outou fa’aro’o pūai. ’Ia ha’amau ana’e ’outou i te hō’ē fā pāpū maita’i, e hi’o ātea ’outou, mai tā ’outou i nā reira i mua a’enei, ma te hi’o e aha tā tō ’outou Metua i te ao ra e hina’aro ia ’outou ’aore rā ’ia vetahi ’ē ’ia riro mai.30 I muri iho e fa’anaho ’e e ’ohipa pūai nō te fa’aoti i te reira. ’Ua ha’api’i ’o Elder Quentin L. Cook, « ’eiaha roa atu e ha’afaufa’a ’ore i te faufa’a nō te tapurara’a, te fa’anahora’a i te mau fā… ’e te [ani manihini ia vetahi ē]—’ia hi’o ’āmuihia i te reira nā roto i te mata nō te fa’aro’o ».31

Nā ’outou e mā’iti ! ’Ua parau te Fatu nō ’outou, « te mana [nō te mā’iti] tei roto īa ia rātou ».32 ’Ua tātara mai ’o Elder Neil L. Andersen, « e tupu tō ’outou fa’aro’o ’eiaha ra ma te pea e nā roto rā i tā ’outou mā’itira’a ».33 ’Ua parau ato’a ’oia, « [te tahi atu ā] mau uira’a tano [tā ’outou]… e riro te reira i te fa’a’āfarohia ma te fa’a’oroma’i ’e te mata nō te fa’aro’o ».34

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē (1) tō outou ihota’ata mau ’e (2) te rahi o te mana pūai o te fa’aro’o i te Mesia e vai nei i roto ia ’outou, e fa’ati’a te reira ia ’outou ’ia « tauturu i te fa’aineine i te ao nei nō te ho’ira’a mai ’o te Fa’aora, nā roto i te tītau-manihini-ra’a i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o tōna tāra’ehara ».35 ’Ia hōro’a tātou pā’āto’a i te ’oa’oa nō te fafaura’a pāpū maita’i o te Buka a Moromona :

« Te feiā parauti’a tei fa’aro’o i te mau parau a te mau peropheta, ’e… ’o tē ti’aturi noa ra i te Mesia ma te tīa’i māite… ’ore noa atu te mau fa’a’inora’a mai… ’o rātou te feiā e ’ore e pohe.

« Teie rā [Mesia]… e fa’aora ’oia ia rātou, e hau tō rātou i roto iāna ».36

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i