Rădăcini puternice in ramuri mici
Plimbaţi-vă prin pădure şi fiţi atenţi la linişte. Priviţi cum soarele se strecoară prin frunzişul arborilor. Simţiţi minunea tăcută a creaţiilor Tatălui Ceresc. Minunaţi-vă cât de înalţi, bine ancoraţi şi puternici sunt copacii.
Joseph Smith a mers într-o pădure ca aceasta, când a îngenuncheat în rugăciune şi a adus o lumină nouă lumii. El a avut nevoie de un loc unde putea să fie singur, un loc liniştit în care putea să se gândească şi să primească răspunsuri la întrebările sale.
Joseph Smith a avut Prima Viziune în comitatul New York din nord-estul Statelor Unite, dar astfel de păduri există şi în Croaţia şi Slovenia. Tineri şi tinere se adună aici la conferinţa tinerilor. Aşa cum a făcut profetul Joseph, aceşti tineri se roagă să primească răspunsuri şi să le regăsească în Evanghelia lui Isus Hristos.
Croaţia şi Slovenia sunt ţări aflate în estul Italiei, care au făcut parte din Iugoslavia până în 1991. Misionarii sfinţi din zilele din urmă au venit pentru prima dată în această parte a lumii pe la începutul anilor 90. De atunci, s-au înfiinţat trei ramuri în Slovenia şi şapte în Croaţia. Biserica nu s-a dezvoltat destul de mult aici pentru a construi case de întruniri, dar lucrarea Domnului progresează. Cei mai mulţi membri noi sunt tineri băieţi şi tinere fete care se întâlnesc cât de des pot pentru a găsi tăria din toate mărturiile lor.
Să fii singur
În aceste ramuri mici, a fi membru al Bisericii înseamnă să te simţi singur. Când Kristina Mestrov ia parte la adunările ramurii din Split, Croaţia, câteodată doar mama ei şi misionarii sunt cu ea acolo. Dar ea îşi dă silinţa ca acest lucru să se schimbe. „Continui să încerc să fiu cea mai bună misionară“, spune ea.
Mulţi tineri sunt doar ei membri ai Bisericii în familiilor lor. Petra Karaklajic din Zagreb, Croaţia, tânjeşte după ziua în care familia ei va înţelege crezul ei. Ea spune: „Unor membri ai familiei mele nu le convine că merg duminicile la adunări şi nici nu acceptă unele crezuri ale Bisericii“. Iar apoi Petra explică modul ei de supravieţuire: „Descoperă cine eşti cu adevărat şi unde trebuie să mergi. Şi dacă faci acest lucru, Evanghelia îţi va schimba viaţa în bine. Străduieşte-te doar şi urmează-L pe Isus Hristos. Eşti un copil iubit al Dumnezeului viu“.
Tina Dobravc s-a alăturat de curând Bisericii din Celje, Slovenia. Ea a văzut schimbările pozitive din viaţa ei de când s-a convertit. Dar ei i-a fost greu uneori să trăiască conform Evangheliei fără sprijinul familiei ei. „Acasă, este greu să binecuvântezi mâncarea sau să te rogi singură“, spune ea. „Dar trebuie să-mi amintesc că acest lucru merită efortul. Ştiu că familia mea va găsi fericirea într-o zi şi că membrii ei vor descoperi Evanghelia.“ Tina slujeşte în ramura ei drept conducătoare a activităţilor.
Mulţi dintre tineri trebuie să reziste singuri printre prietenii lor. Mulţi au renunţat la prieteni când au îmbrăţişat Evanghelia. O nouă membră, Lucija Krajnik din Lubliana, Slovenia, spune: „De când m-am alăturat Bisericii, a trebuit să mă separ de vechii prieteni pentru că ei erau o proastă companie. Pentru mine, cel mai bun lucru de făcut era să mă izolez de ei şi să rămân în legătură cu membrii şi misionarii“.
Fiţi tari stând împreună
Precum copacii dintr-o pădure îşi trag puterea unul de la altul, tinerii îşi întăresc puterea când stau împreună. La o conferinţă recentă a tinerilor, mulţi dintre cei 47 de tineri care s-au întâlnit acolo veneau pentru prima dată. Ei nu se înţelegeau mereu prea bine unul pe celălalt pentru că vorbeau limbile engleză, croată sau slovenă, dar aveau în comun limba Evangheliei.
Petra Karakajic este întărită de conferinţele tinerilor şi de alte activităţi cu oameni care au aceleaşi crezuri ca şi ea. „Când suntem cu toţii, suntem mai puternici“, spune ea. „Mă simt foarte binecuvântată că am fraţi şi surori în Biserică“.
Lucija Krajnik ştie că are nevoie de prietenele ei întru Evanghelie. „Ce m-aş face dacă nu aş avea Biserica?“, se întreabă ea. „Sunt recunoscătoare că sunt membră a Bisericii şi că am prieteni alături de mine.“
Tinerii ştiu că, dacă fac cunoscută Evanghelia altora, Biserica va continua să crească. Deseori, ei invită pe alţii să li se alăture pentru a-i ajuta să vadă lumina Evangheliei.
Simon Stevanovic din Celje, Slovenia, crede cu tărie că trebuie să împărtăşească Evanghelia prietenilor şi familiei. „Trebuie să-i încurajăm pe părinţi şi pe prieteni şi astfel Biserica va creşte. Avem o mulţime de prieteni. Trebuie să răspândim Evanghelia.“ Simon îl ajută pe tatăl lui să înveţe despre Biserică şi aşteaptă cu nerăbdare să slujească, într-o zi, într-o misiune cu timp deplin.
Ava Zupancic din Lubliana, Slovenia, înţelege că a-i ajuta pe unii să se boteze este doar începutul. „Într-adevăr, mă doare când văd cum oamenii se botează şi, după un timp, nu mai vin“, spune ea. „Acest lucru se întâmplă prea des. Trebuie să-i ajutăm pe noii membri!“
Să rămâneţi puternici
Chiar şi în aceste păduri, în care copacii au rădăcini puternice şi vă protejează, câteodată furtunile fac ravagii şi apar încercările. Dar tinerii ştiu că a lupta împotriva furtunii merită efortul depus.
„Ca să fii campion“, spune Davor Majc din Kranj, Slovenia, „trebuie să te scoli, indiferent de câte ori cazi în timp ce încerci să atingi un scop şi trebuie să mergi mai departe. Cei care te aşteaptă la sfârşitul cursei te vor ovaţiona.“
Ivona Frcek din Zagreb, Croaţia, mărturiseşte că „tot ce se întâmplă rău va trece. Trebuie să fii puternic şi să te ţii strâns de adevăr“.
Tinerii din Croaţia şi Slovenia vor continua să-şi adune putere unul de la altul şi să ajute pe alţii să găsească răspunsuri la întrebările importante ale vieţii. Ei speră să fie precum copacii din pădure: înalţi, neclintiţi, neîncovoiaţi şi puternici.
Phillip şi Ani Maxfield au contribuit la realizarea acestui articol. Ei au slujit în misiunea Zagreb, Croaţia, şi sunt membri ai episcopiei Cinci Issaquah, din ţăruşul Bellevue, statul Washington.
„Chemăm pe fiecare membru al Bisericii să întindă mâna noilor convertiţi, să-i îmbrăţişeze şi să-i facă să se simtă acasă. Binecuvântaţi-i cu prietenia dumneavoastră. Încurajaţi-i cu credinţa dumneavoastră. Aveţi grijă ca nimeni să nu se rătăcească.“
Preşedintele Gordon B. Hinckley, „Situaţia Bisericii“, Liahona, mai 2003, pag. 4.