2010
Fii o pildă pentru credincioşi
Noiembrie 2010


Fiţi o pildă pentru credincioşi

Aş dori să vă invit să „[fiţi] o pildă pentru credincioşi … în credinţă [şi] în curăţie”.

Mary N. Cook

Cu puţin timp în urmă, micuţa Ruby s-a născut în familia noastră. Când m-am uitat la faţa ei scumpă, m-am minunat cunoscând faptul că, înainte de a veni pe pământ, ea a trăit în prezenţa Tatălui nostru Ceresc. Ea a acceptat marele Său plan al fericirii şi a ales să-L urmeze pe El şi pe Isus Hristos, Salvatorul nostru.1 Datorită deciziei ei, i s-a permis să vină pe pământ să trăiască experienţa vieţii muritoare şi să progreseze spre viaţa veşnică. Odată ce spiritul ei a primit un trup, Ruby a început o perioadă de învăţare în care ea poate dovedi de ce este în stare, poate alege să-L urmeze pe Hristos şi se poate pregăti pentru a fi demnă de viaţa veşnică.

Ruby a venit pură pe acest pământ, dar ea se va confrunta cu încercări şi ispite şi ea va face greşeli, aceste lucruri făcând parte din plan. Totuşi, prin ispăşirea Salvatorului nostru, Ruby poate fi iertată, poate primi o plenitudine de bucurie şi poate deveni, din nou, pură – pregătită să trăiască totdeauna în prezenţa Tatălui nostru Ceresc.

La câteva ore după naşterea ei, am avut privilegiul să ţin în braţele mele acest copilaş preţios. I-am spus mamei ei: „O, noi trebuie să o învăţăm pe Ruby cum să fie o femeie virtuoasă, pură şi de nepreţuit aşa cum vrea să spună numele ei”2.

Mama ei a răspuns: „Eu încep de astăzi”.

Ce va face mama lui Ruby pentru a „începe de astăzi?”. Cum putem noi, în calitate de părinţi, bunici şi conducători, să începem şi să-i ţinem pe copiii noştri – tinerii noştri – pe cărarea spre viaţa veşnică? Noi trebuie să „[fim]…[pilde] pentru credincioşi”3.

Profetul Brigham Young a spus: „Nu trebuie niciodată să ne permitem să facem ceva din ceea ce nu dorim să-i vedem pe copiii noştri făcând. Trebuie să fim pentru ei un exemplu pe care dorim să-l urmeze”4. Fiecare dintre noi poate începe astăzi prin a fi acel exemplu bun.

Astăzi, aş dori să vă invit să „[fiţi] o pildă pentru credincioşi… în credinţă [şi] în curăţie”5 – două principii care sunt necesare pentru salvare.

Fiţi o pildă pentru credincioşi în credinţă. Întăriţi-vă în mod eficient credinţa şi mărturia despre Isus Hristos pregătindu-vă astfel să le mărturisiţi copiilor dumneavoastră prin cuvânt şi exemplu.

Permiteţi-mi să vă povestesc despre o mamă minunată a cărei viaţă a fost un exemplu de credinţă. Când profetul Joseph Smith era foarte tânăr, el a fost atent şi a învăţat despre credinţa în Dumnezeu de la mama lui, Lucy Mack Smtih. Lucy căuta răspunsuri cercetând scripturile6. Joseph, de asemenea, a folosit această metodă, întorcându-se pentru îndrumare spre Biblie, la fel cum a făcut mama sa.7.

Lucy rezolva, de asemenea, problemele familiei căutând personal ajutorul Domnului prin intermediul rugăciunii. Într-o zi, trecând printr-o neînţelegere în familia ei cu privire la un subiect de religie, Lucy a spus că ea „s-a retras într-o dumbravă cu cireşi sălbatici frumoşi, care nu era departe, şi s-a rugat Domnului”8.

De asemenea, Lucy s-a rugat cu mare credinţă când a înfruntat probleme personale serioase de sănătate, când Joseph era cât pe-aci să-şi piardă piciorul datorită osteomielitei şi când sora lui Joseph, Sophronia, era aproape să moară din cauza febrei tifoide. Cu privire la boala Sophroniei, Lucy scria: „Mi-am concentrat privirea asupra copilului… Soţul meu şi cu mine ne-am împreunat mâinile şi am îngenuncheat lângă pat şi ne-am revărsat durerea şi rugăciunile în urechile Domnului”9. Sophronia a trăit. Sunt sigură că şi copiii lui Lucy, deseori, au fost martori când ea se ruga cu credinţă şi primea răspunsuri la acele rugăciuni.

Lucy s-a rugat cu credinţă pentru a primi îndrumare şi Joseph, de asemenea, s-a retras într-o dumbravă, unde s-a rugat cu credinţă, aşteptând un răspuns de la Domnul, la fel cum a făcut şi mama sa.

Ca şi Lucy, noi trebuie să arătăm copiilor şi tinerilor noştri cum să-şi întărească credinţa şi mărturia despre Isus Hristos întărindu-ne credinţa noastră, prin studierea scripturilor şi prin rugăciune, atât personale, cât şi împreună cu ei.

Spre deosebire de Lucy Smith, astăzi, noi suntem binecuvântaţi să avem mai mult decât Biblia. Avem scripturile din zilele din urmă şi cuvintele profeţilor noştri din zilele din urmă pentru a „ne [îndruma]”10 pe cărarea care duce spre viaţa veşnică. Din Cartea lui Mormon, noi învăţăm despre cei de pe cărare care se „[ţineau] tot timpul bine de bara de fier”11, asemănând-o cu „cuvântul lui Dumnezeu”12. În lumea de astăzi, plină de ispite, „[să te ţii… bine]” poate fi dificil, deoarece Satana în modurile sale viclene încearcă să ne tragă departe de căile lui Dumnezeu. Dacă avem o mână pe bară şi o mână în lume, noi îi punem pe copiii şi pe tinerii noştri în pericolul de a-şi pierde drumul pe cărare. Dacă exemplul nostru este confuz, atunci, folosind cuvintele lui Iacov, noi pierdem „încrederea copiilor [noştri], pentru că [suntem] un exemplu rău”13.

Părinţi, bunici şi conducători, mesajul dumneavoastră trebuie să fie clar. Claritatea poate rezulta doar având amândouă mâinile pe bară şi trăind potrivit adevărurilor găsite în scripturi şi în cuvintele profeţilor din zilele din urmă. Poate că nu veţi creşte un profet, aşa cum a făcut Lucy dar, cu siguranţă, creşteţi conducătorii de mâine, iar faptele dumneavoastră sunt legate de credinţa lor într-un mod tot atât de real.

După aceea, fiţi o pildă pentru credincioşi în curăţie. Singurul mijloc pentru noi de a deveni puri este prin ispăşirea Salvatorului nostru. Pentru fiecare dintre noi, procesul de a fi purificaţi începe cu credinţa, pocăinţa şi cu primul nostru legământ care este botezul.

Pentru a-i ajuta pe copiii noştri să trăiască în conformitate cu legământul pe care l-au făcut la botez, vârstnicul Robert D. Hales ne-a sfătuit: „Noi îi învăţăm că în momentul în care ies din apa botezului, ei ies din lume şi păşesc în împărăţia lui Dumnezeu. Prin legământ, ei acceptă să se supună poruncilor Sale.”14

„Legămintele ne obligă să ne onorăm angajamentele faţă de Dumnezeu. Pentru a respecta legămintele noastre, trebuie să renunţăm la activităţi sau avantaje care ne împiedică să ne onorăm aceste legăminte”15.

Pentru întărirea tineretului este un instrument minunat pentru a-i ajuta pe tineri să înţeleagă această obligaţie sacră de a face legăminte şi să înţeleagă binecuvântările purităţii care vin ca urmare a ţinerii legămintelor. Aceasta broşură conţine cuvintele profeţilor din zilele din urmă – bara de fier care îi va îndruma, în siguranţă, de-a lungul cărării strâmte şi înguste îndepărtându-i de capcanele lui Satana, care pot întârzia progresul lor. În această carte, veţi găsi, de asemenea, numeroasele binecuvântări care rezultă din supunere şi din căutarea a ceea ce este „virtuos [şi] vrednic de iubit”16.

Dragi părinţi, obţineţi un exemplar personal al acestei broşuri şi citiţi-o des. Trăiţi dumneavoastră înşivă potrivit acestor standarde. Purtaţi cu tinerii conversaţii profunde referitoare la Evanghelie care îi vor ajuta să-şi dezvolte propria dorinţă de a trăi şi de a descoperi singuri înţelesul şi scopul standardelor.

Standardele care se găsesc în secţiunile „Divertismentul şi mass-media” şi „Îmbrăcămintea şi aspectul exterior” pot fi deosebit de dificile, deoarece ele sunt, din ce în ce mai mult, în contradicţie cu standardele lumii.

Noi trebuie să întruchipăm ceea ce este virtuos şi vrednic de iubit prin alegerile noastre personale privind mass-media. Noi trebuie să avem grijă ca mijloacele mass-media pe care le acceptăm în casele noastre să nu reducă sensibilitatea faţă de Spirit, să nu dăuneze relaţiilor cu familia noastră şi cu prietenii noştri sau să nu dezvăluie priorităţi personale care nu sunt în concordanţă cu principiile Evangheliei. Prin exemplu îi putem ajuta pe copiii noştri să înţeleagă că petrecerea unui timp îndelungat cu folosirea Internetului sau a oricărei forme de socializare online, precum şi a telefoanelor mobile, jocurilor video sau privitul la televizor ne reţin de la activităţile productive şi interacţiunile valoroase cu alţii.

De asemenea, noi suntem un exemplu de ceea ce este virtuos şi vrednic de iubire prin îmbrăcămintea noastră şi aspectul nostru exterior. Fiind un popor de legământ, noi avem responsabilitatea să avem grijă de trupurile noastre, să le protejăm şi să le îmbrăcăm corespunzător. Noi trebuie să-i ajutăm pe copiii şi tinerii noştri să înţeleagă că noi respectăm trupurile ca pe nişte temple şi le considerăm ca fiind daruri de la Dumnezeu17. Noi dăm exemplu refuzând să cumpărăm sau să purtăm îmbrăcăminte indecentă care este prea strâmtă, prea transparentă sau care lasă trupul descoperit în orice mod.

Cei care ţin legămintele se străduiesc să fie supuşi „în toate timpurile… şi în toate locurile”18, datorită dragostei lor faţă de Dumnezeu şi faţă de binecuvântările Sale promise. Într-o seară, în timp ce mă plimbam cu soţul meu, am trecut pe lângă un loc unde avea loc o nuntă în aer liber. Nu-i cunoşteam pe oamenii aceia, totuşi am avut imediat un sentiment de virtute. Alegerile lor cu privire la muzică şi îmbrăcăminte erau fermecătoare. Rochia frumoasă a miresei era indiscutabil decentă, la fel fiind şi rochiile domnişoarelor ei de onoare. Această familie a ales să nu amestece lucrurile lumeşti cu sfinţenia acelei zile.

Acum, permiteţi-mi să mă adresez minunatului tineret al Bisericii noastre. Vă mulţumesc pentru exemplele voastre neprihănite pe care le daţi prietenilor, învăţătorilor, conducătorilor şi familiilor voastre. Eu ştiu că mulţi dintre voi sunteţi singurul membru al Bisericii în cadrul familiei voastre. Poate chiar veniţi singuri la Biserică. Eu vă aduc laude pentru slujirea voastră cu devotament şi pentru exemplul vostru neprihănit. Fiţi răbdători şi continuaţi să trăiţi în neprihănire. Sunt foarte mulţi cei care vă pot ajuta. Preşedintele Thomas S. Monson a spus: „Totuşi, chiar şi o familie exemplară… poate folosi tot ajutorul pe care-l poate obţine de la oamenii buni, cărora le pasă sincer”19.

Căutaţi în jurul vostru, în episcopia voastră şi în ţăruşul vostru, conducători şi prieteni care sunt pilde pentru credincioşi şi învăţaţi de la ei.

Când eram tânără fată, am identificat pilde pentru credincioşi. Pe lângă părinţii mei, una dintre pilde era mătuşa mea Carma. Îmi aduc aminte foarte bine de momentul în care a vorbit la o Seară de standarde la nivel de ţăruş când eu aveam 16 ani. Ea ne-a învăţat despre importanţa de a fi caste şi demne de a ne căsători în templu. Am fost profund impresionată de mărturia ei. Observasem viaţa ei virtuoasă încă de când eram foarte tânără şi ştiam că era consecventă învăţăturilor sale. Doream să urmez exemplul ei.

Tineri băieţi şi tinere fete, voi puteţi începe de astăzi prin a fi o pildă pentru credincioşi în credinţă şi în curăţie. Întăriţi-vă zilnic credinţa şi mărturia prin studiul scripturilor şi prin rugăciune. Ţineţi legământul pe care l-aţi făcut la botez care vă va menţine puri şi demni de îndrumarea Duhului Sfânt. Puteţi începe de astăzi să fiţi pentru alţii acel exemplu de urmat.

Şi, nu ştiţi niciodată, aţi putea fi exemplul de care micuţa mea Ruby va avea nevoie într-o zi. Acum, Ruby are un start minunat pe cărarea spre viaţa veşnică. Părinţii ei sunt modele de neprihănire în casa ei, începând fiecare zi cu hotărârea de a fi pilde pentru credincioşi. Sunt încrezătoare că, folosind libertatea ei de alegere, Ruby va alege să-i urmeze.

Sunt recunoscătoare pentru planul fericirii şi mărturisesc că este singurul mod prin care Ruby – şi fiecare dintre noi – poate fi pur din nou şi poate trăi pentru totdeauna în prezenţa Tatălui nostru din Ceruri. Fie ca fiecare dintre noi să înceapă de astăzi. În numele lui Isus Hristos, amin.