Plante ale mărturiei
Ce înseamnă de fapt să ai o mărturie?
Elisa s-a dus la Societatea Primară și s-a așezat lângă prietenul ei Armando.
„Bine ați venit!”, a spus sora Russo. „Să începem cu un cântec”.
Elisa a cântat alături de cei din clasa ei. „Credința-i ca sămânța: o plantezi și crește” (Cântece pentru copii, p. 50).
Sora Russo a dat fiecăruia foi de hârtie și creioane. „Gândiți-vă la ce am cântat”, a spus dânsa. „Când îți plantezi sămânța de credință, ea crește și devine o mărturie. În continuare, desenați cum ar arăta mărturia voastră dacă ar fi o plantă”.
Elisa se uita la foaia ei goală. Toți ceilalți începuseră să deseneze. Elisa a tras cu ochiul l-a desenul lui Armando. Planta lui avea o tulpină dreaptă cu multe frunze. Arăta ca busuiocul care creștea în balconul apartamentului ei. Poate că și mărturia ei arată la fel! Și-a apucat creionul și a desenat una ca a lui.
„Vă rog să vă deschideți scripturile la Alma 32”, a spus sora Russo.
Ele ne vorbesc despre faptul de a-ți planta o sămânță în inimă și de a o simți crescând. Elisa și-a privit planta mărturiei ei. Avea ea o mărturie? Ce însemna de fapt acel lucru? Dorea să întrebe, însă era prea timidă.
După oră, sora Russo a venit la Elisa.
„Păreai distrasă. Este totul în regulă?”, a întrebat sora Russo.
Elisa a tras din nou cu ochiul la desenul ei. „Nu sunt sigură că am o mărturie. De fapt, nu știu ce înseamnă acest lucru.”
Sora Russo i-a zâmbit cu bunătate Elisei. „Este în regulă. Îți aduci aminte ce este credința?”
Elisa a dat din cap în sens afirmativ. „Să credem în ceva ce nu putem vedea?”
„Corect!”, a spus sora Russo. „Care sunt unele dintre lucrurile în care crezi?”
Aceasta era o întrebare ușoară. „Eu cred în Tatăl Ceresc și în Isus Hristos. Știu că Ei mă iubesc.”
Sora Russo a zâmbit. „Tocmai ți-ai împărtășit mărturia! Mărturia este ceea ce crezi despre Evanghelie”.
Elisa s-a gândit la acest lucru. „Deci, am deja o mărturie?”
„Da!” Sora Russo și-a ridicat scripturile. „Îți aduci aminte ce am citit astăzi? Hrănește sămânța făcând lucruri precum faptul de a veni la Biserică. Atunci, mărturia ta va crește puternică.”
Elisa a simțit că a înțeles. „Deci, acesta este motivul pentru care ne-am desenat mărturia sub forma unei plante?”
„Exact. Deoarece plantele cresc puțin câte puțin”, a spus sora Russo. „Mărturiile sunt la fel. De obicei, ele nu vin dintr-o dată. Ele cresc puțin câte puțin.”
Elisa s-a simțit mai bine în legătură cu planta pe care o desenase. Când a ajuns acasă, a scris „Planta mărturiei mele” lângă desenul ei. A pus desenul pe perete, lângă patul ei. Știa că mărturia ei deja creștea. Și dorea să continue să-L urmeze pe Isus pentru a putea crește și mai mare!