„Asta e viața!”
Richard J. Anderson
Utah, S.U.A.
Am ajuns acasă târziu, într-o seară de iarnă, după ce, în calitate de episcop, avusesem multe interviuri. Eram epuizat. De câteva săptămâni munca era stresantă și responsabilitățile în familie și Biserică mă solicitau mai presus de puterile mele.
În seara aceea trebuia să-mi repar mașina pentru a putea merge la lucru în dimineața următoare. Când mi-am pus salopeta, am schimbat rolul de episcop într-unul de mecanic. M-am întins pe podeaua rece a garajului, sub mașină, și am început să lucrez. De ce trebuia să îngheț de frig, să fiu epuizat și să-mi rănesc mâinile după ce lucrasem atât de mult în această zi? Îmi pierdeam răbdarea și am început să mă plâng în rugăciune Tatălui Ceresc.„
Se poate să mă ajuți puțin?”, am spus. „Încerc să fac tot ce pot pentru a fi un tată bun, un soț bun și un episcop bun și să trăiesc conform poruncilor. N-aș sluji mai bine dacă m-aș odihni puțin? Te rog ajută-mă să termin aici, ca să mă pot duce în pat.”
Deodată, trei cuvinte clare, distincte mi-au venit puternic în minte: „Asta e viața!”
„Ce?” am răspuns.
Cuvintele au venit din nou: „Asta e viața!”
Am început să înțeleg cu mintea și inima când am auzit pentru a treia oară cuvintele: „Asta este!” Aceste cuvinte au transmis un mesaj spiritului meu. Mi-am dat seama că „asta” era viața muritoare și că eu treceam printr-un moment de creștere destinat să mă ajute să devin ceea ce Tatăl Ceresc dorește să devin. Era ca și cum Spiritul îmi spunea: „Te așteptai ca această călătorie pe pământ să nu aibă încercări?”. Când m-am ridicat de pe acea pardoseală rece de beton, nu mai eram același.
În funcție de cum răspundem la ele, încercările pot fi văzute ca daruri de la un Tată iubitor din Cer. El ne asigură ocazii să facem față încercărilor, astfel încât să putem învăța să ne îndreptăm spre El. Când facem astfel, suntem binecuvântați cu învățătură și creștere spirituală.
Cele trei cuvinte care mi-au venit în minte în timpul acelei nopți reci pe pardoseala de beton a garajului meu m-au binecuvântat mai mult de 35 de ani. Încerc din greu să nu irosesc încercările care îmi sunt date. Eu văd încercările ca ocazii de a învăța lucruri pe care nu aș putea să le învăț în niciun alt mod.