Pene 15
Te iteraa i te Oaoa i roto i te Faaipoiporaa
Ua horo‘a-papû-hia mai te hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa mai tei haapiihia e te Ekalesia na roto i na ta‘o e hitu tei itehia i roto i te tuhaa maha ahuru ma iva o te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « ua haapaohia te faaipoiporaa e te Atua ». (PH&PF 49:15)1
Omuaraa
Ua faaipoipohia David O. McKay e Emma Ray Riggs i te Hiero no Roto Miti i te 2 no tenuare 1901, te tane e te vahine matamua tei taatihia i roto i taua hiero ra i taua matahiti ra. Ua faahoho‘a to raua taatiraa e 69 matahiti i te maoro i te here tamau o te hoê tane e te hoê vahine no te tahi e te tahi. Ua ite te mau hoa e te feia ĕê i te puai o to raua faaipoiporaa. Ua faati‘a te tuahine McKay i teie nei ohipa i tupu :
« Ua apee atu vau i ta‘u tane faaipoipo i te oro‘a haamo‘araa no te hoê fare purereraa i te oire no Los Angeles. Ua tape‘a matou i te aroa purumu rahi no Wilshire no te horoiraa i to maua pereoo uira. Ua parahi au i ni‘a i te hoê parahiraa roa e te ti‘a noa ra te Peresideni i pihai iho i te pereoo uira. Faaroo ihora vau i pihai iho ia‘u i te hoê reo ha’iha’i roa i te parauraa mai e, ‘Te mana‘o nei au e, te here mau nei taua taata ra ia oe’. No to‘u hitima‘ue, fariu ihora vau e ite ihora vau i te hoê tamaiti iti purotu i te area e hitu matahiti te paari ma te rouru ereere ofirifiri e te mau mata araara ravarava. Eaha ta oe i parau iho nei ? »
« Ua parau vau, te mana‘o nei au e te here nei taua taata ra ia oe. »
« Oia mau, te here nei oia ia‘u ; o ta‘u tane faaipoipo oia. No te aha oe e ani ai ? »
« A, no te huru o ta’na ataata ia oe. Ua ite oe, e horo‘a vau i te mau mea atoa i te ao nei ia ataata atoa to‘u Papa i to‘u Mama mai te reira te huru. »2
E tae noa’tu i te taime ua tape‘ahia te Peresideni McKay i roto i te hoê parahiraa turai, e ti‘a oia i ni‘a ia tomo ana‘e mai ta’na vahine faaipoipo i roto i te piha, e tape‘a oia i to’na parahiraaa, e e iriti oia i te opani pereoo uiraa no’na. E e arofa noa oia ia’na na roto i te hoê apa iti. Ua tamau noa teie peu a faaohipa ai te Peresideni e te tuahine McKay i te parahiraa turai. I te hoê taime a turaihia’tu ai oia no te hoê apooraa, ua parau oia : « E ti‘a ia tatou ia ho‘i i muri. Aita vau i apa atu ia Ray ; » E turaihia oia i muri no teie nei peu here tei riro ei tuhaa no to raua auraa.3
Ua horo‘ahia te hoê faaturaraa no te faaipoiporaa o te mau McKay e te hoê tane e te hoê vahine apî e faaineine ra i te faaipoipo. Ua faati‘a te hoê o ta te Peresideni tamaiti, o David Lawrence McKay i teie nei ohipa i tupu i muri nei :
« A ora ai Papa e Mama i te 1037 East South Temple [i Roto Miti], ua tae mai te hoê tane e te hoê vahine apî na roto i te hoê pereoo uira, ua haere mai ihora i rapae au, e parahi ihora i ni‘a i te matie i mua i te fare. I reira, ua ani ihora te taure‘are‘a tane i te rima o te potii apî. Mai ta’na i faati‘a atu i muri iho i te hoê melo o te utuafare, ua tupu te reira no te mea Ua hinaaro vau e ia riro to maua oraraa faaipoipo ei hi‘oraa maitai mai to te Peresideni e te tuahine McKay faaipoiporaa. »4
Te mau Haapiiraa a David O. McKay
E afai mai te fafauraa no te faaipoiporaa mure ore i te oaoa e e haapuai i te here.
« I roto i te mau haapiira a te Ekalesia a Iesu Mesia, ua riro te utuafare ei faufaa hope mau i roto i te tupuraa o te taata e o te sotaiete. E oaoa e e toru taime o te oaoaraa o te feia e oaoa nei i te hoê taatiraa mutu ore, e e ore roa te here, parari ore e te mau amuamuraa, e tahe e tae noa’tu i te mahana hopea. » E ore roa e tahe ia taatihia ana‘e te reira e te mana o te Autahu‘araa Mo‘a e a muri noa’tu. E horo‘a mai te oro‘a faaipoiporaa o te taatihia i te popou e te oaoa e ore roa e hemo e te tahi atu ohipa i roto i te ao nei. « E teie nei, ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu ; » [Mareko 10:9]5
Te mure-ore-raa o te fafauraa o te faaipoiporaa o te hoê ïa heheuraa hanahana, o te haapapû i te mau aau tei taatihia e te rima auro o te here e tei taatihia e te mana o te Autahu‘araa Mo‘a e e mea mure ore to ratou nei taatiraa.6
Te hoê parau no ni‘a i te mure-ore-raa o te fafauraa no te faipoiporaa… E hi‘o na tatou i te ture no te reira. A imi na i roto i to outou feruriraa eaha te tapa‘o hanahana roa‘e o te varua taata ? …Te here o te tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata, e mai te mea e farii outou i te tahuti ore o te varua, oia ho‘i, mai te mea e ti‘aturi outou e e vai noa â te huru taata i muri a‘e i te pohe, e ti‘a ïa ia outou i reira ia ti‘aturi e e ora noa â te here. E ere anei te reira i te mea tano ? E te ani atu nei au ia outou : O vai ïa ta tatou e here ia ite ana‘e tatou i taua mau huru taata i roto i te ao a muri atu ?
E parau mau, ua a‘ohia tatou ia here i te mau taata atoa. Oia ïa, e ti‘a ia tatou ia here i te mau taata atoa i teie nei taime ; ua ite râ outou e o vau nei e, e here tatou i te feia ta tatou i matau maitai… Ia farerei ana‘e tatou i teie nei mau taata i roto i te ao mure ore, e ite faahou â tatou ia ratou, e e ite tatou ia ratou no teie nei mau ohipa i tupu i roto i teie nei oraraa. E e tamau noa â taua taatiraa o te mau aau here i muri a‘e i te pohe. O tera te tumu e faaipoipohia ai tatou—taatihia—no teie oraraa e no te oraraa e a muri noa’tu. E ere teie te hoê noa haapiiraa a te Ekalesia—e parau mau faufaa rahi no te oraraa e te oaoa o te taatoaraa o te mau taata. E tuhaa no te paari ia maiti i te Fare o te Fatu i reira e fafau atu ai i to outou ra here e e haamo‘a atu ai i ta outou mau tapuraa.7
Na i te hoho‘a teitei no te faaipoiporaa tei heheuhia i te peropheta ra Iosepha Semita, e ti‘a i te mau melo o te Ekalesia ia rave i te hoê noa‘e fâ, oia ho‘i, ia haamana‘o e, « ua haapaohia te faaipoiporaa, te niu o te sotaiete, e te Atua [PH&PF 49:15] no te paturaa i te mau utuafare mure ore i reira te mau tamarii e atuatu-maitai-hia ai e e haapiihia’i i te mau ture no te evanelia. »8
E mono na tatou te hinaaro o teie nei mahana no te hoê hi‘oraa raro o te faaipoiporaa i te hoê hi‘oraa teitei ta te Atua i horo‘a. I nanahi ra ua ti‘a atu vau i te fata o te Hiero, mai ta‘u i ti‘a na e rave rahi mau taime, e ua ite au i na aau e piti—na varua e piti—te tomoraa i roto i te hoê noa, mai na topata hupe e piti i ni‘a i te ohi o te hoê roti ia hiti mai te mahana i te po‘ipo‘i, te hoê e tomo ra i roto i te tahi, na toopiti riroraa mai ei hoê. Taua hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa i te feruriraa o taua tane faaipoipo apî ra, e te mauruururaa no te mo‘araa o te faaipoiporaa e te vahine faaipoipo, o te hoê ïa mea hanahana roa‘e i to‘u mana‘oraa o te mau mea atoa i roto i te ao nei. Tei ia raua ra te hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa, e ere te hi‘oraa raro o te faaipoiporaa ei rave‘a no te hamaharaa i te hinaaro. E hi‘o ana‘e tatou i te faaipoiporaa mai te hoê titauraa mo‘a e mai te hoê fafauraa o te riro ei mea mure ore.9
E ti‘a i te taatiraa o te faaipoiporaa ia riro ei mea mure ore mai te here, te tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata. I reira, e mea papû roa e, e vai tamau noa taua taatiraa ra ia vai noa ana‘e te here ei tapa‘o no te varua.10
E ti‘a ia tatou ia paruru ia tatou i te mau ati e haamăta‘u i te faaipoiporaa.
Te faaite papû mai nei te mau tapa‘o o te mau tau e, te haere ataata atu ra te mo‘araa o te fafauraa o te faaipoiporaa. Te vai nei te mau vahi i reira te oro‘a faaipoiporaa e nehenehe ai ia ravehia i te mau hora atoa o te mahana aore ra o te ru’i ma te faaau-oreraa na mua. E horo‘ahia te parau faaipoiporaa e e ravehia te oro‘a a tia’i noa’i te tane e te vahine. E rave rahi te mau tane e te mau vahine tei topa i roto i teie mau huru faatianiraa tei ite i to ratou mau faaipoiporaa i hope i roto i te inoino e te oto. I te tahi mau taime ua riro noa teie mau vahi ei mau rave‘a no te haamanaraa i te viivii. Auê ho‘i e, ua topa atu ratou i raro atu i te hoho‘a mau o te faaipoiporaa ! Mai te au i to tatou nei puai, e ti‘a ia tatou ia faaara i te mau tane e te mau vahine faaipoipo-apî-hia no ni‘a i te mau faaipoiporaa huna e te rû noa.
E mea faufaa rahi roa ia pato‘i atu i te mau mana ino o te mau parau i papa‘ihia i roto i te mau ve‘a e parau nei te parau no « te faufaa ore o te faaipoiporaa », o te turu nei i te faaearaa na mua a‘e i te faaipoiporaa, e o te tuu nei te mau auraa faaturi i ni‘a i te hoê â faito o te mau hoaraa na mua i te faaipoiporaa.11
Ua riro te faaipoiporaa ei auraa mo‘a o te tomohia’tu no te mau tumu tei ite-maitai-hia—no te faatupu ihoa râ i te hoê utuafare. Te parauhia ra e te tahi mau feia hi‘opo‘a e, te tamata nei to tatou huru oraraa o teie nei tau i te haamou i teie nei mau tumu.12
I te tahi mau taime, te faati‘a nei te mau tane e te mau vahine mana‘o raro e te hinaaro paruparu, i to ratou mau hiaai, mai te mau puaahorofenua tavaha-ore-hia, ia turai i te hiti i te paari e te haavîraa ia ratou iho, e ia tura‘i ia ratou ia rave i te hara e nehenehe i te haapaapaa i to ratou mana‘o haava e e vaiho i roto i to ratou aau te hoê oto mure ore.
I teie nei mahana, a turaihia’tu ai i muri te peu maitai no te ahuraa, e a faarirohia’i te viivii ore ei viretu tahito, te tiaoro atu nei au ia outou ia tapea i to outou mau varua ia ore e viivii i teie nei hara, e e tairi te hopea o teie hara ia outou e e haapeapea i to outou mana‘o e tae noa’tu e ama to outou mana‘o haava e e viivii to outou huru… A haamana‘o atoa i te auraa o te parau a te Faaora e, e mai te mea e faaturi noa’tu vetahi ra i roto i to ratou ra mau aau, e ore roa e noaa ia ratou te Varua, e huna râ ratou i te faaroo e e măta‘u ho‘i. [a hi‘o PH&PF 63:16].13
E piti ahuru ma maha matahiti i mairi a‘enei, a tutau ai te pahi ra Marama i rapa‘e au atu i te aau e haati ra i te motu no Rarotonga, ua ani atu te hoê horopatete e hinaaro ra e haere atu i uta i te tapena eaha te tumu aita oia i tere atu i pihai iho i te uahu. Ei pahonoraa, ua faahiti ihora te ihitai aravihi i te moana fifi e faatoro ihora te rima i ni‘a i te hoê matini no te hoê pahi, te Maitai, e te rei mua o te tahi atu pahi, e ti‘a noa ra i roto i te miti—faaite-toopiti-raa mai i te ati ia tutau piri roa’tu i te tahatai o teie nei motu e haati-hia e te aau. Na ô maira te tapena e, « E tutau tatou i ô nei no te mea e mea paruru-a‘e-hia teie vahi ia ore tatou e tairihia e te mataare, mai teie na pahi toopiti, e to raua na apu e vai tarava noa ra i ni‘a i taua mau aau ataata. »
Ua riro te hoê hi‘oraa paari ore no ni‘a i te faaipoiporaa, te mana‘o tano ore no te faaipoiporaa faaau-noa-hia, te haapiiraa ino e te tiaporo no te « taotoraa te tane e te vahine ma te oti‘a ore, » e te mau haavaraa no te faataaraa tei ineine a‘ena, e mau aau ataata ïa e nehenehe e rave rahi mau utuafare e iri atu i ni‘a iho.14
Rahi noa’tu te taime to outou parahiraa i pihai iho i ta outou ra vahine, rahi noa’toa’tu to outou oaoaraa. E arata‘i ta outou ohipa imiraa faufaa ia outou i rapae i to outou utuafare. O oia ana‘e ra i te fare. Eiaha te hoaraa i te tahi atu mau vahine ia vahi i to outou here, e tano taua parau ra i te vahine e i te tane atoa. Ua mana‘o vau i te hoê taime eita te reira e tano ; e o te tane ana‘e te ti‘a ia faahaphia no te fifi, te au-ore-raa e te mau oto e tupu pinepine nei, ua ti‘a râ ia‘u ia taui i to‘u ra mana‘o. Ua riro te hoaraa ei rave‘a no te faatamau noa i taua here tei faatupu i to outou taatiraa.15
Te tahi atu ati i to tatou nei sotaiete o te rahiraa ïa o te mau numera o te mau faataa-ê-raa e te hinaaroraa ia faariro i te faaipoiporaa mai te hoê noa parau faaauraa e nehenehe ia faaore i te fifi aore ra te taa-ore-raa matamua o te tupu mai.
Te hoê o ta tatou mau tao‘a faufaa rahi roa o to tatou ïa mau utuafare. Tei mua roa te mau auraa utuafare, e i roto i to tatou nei oraraa i teie nei mahana, ua hau atu ïa i te tahi atu mau auraa sotiare. Te horo‘a nei ratou i te otui matamua i roto i te aau e e haamatara i te mau faataheraa pape hohonu o to’na ra here. Ua riro te utuafare ei fare haapiiraa matamua no te mau viretu taata. Na ta’na mau hopoi‘a, te oaoa, te oto, te ata, te roimata, te ti‘aturiraa, e te haape‘ape‘araa, e faatupu i te mau mea tumu o te oraraa taata…
Ia tuu ana‘e te hoê taata i te ohipa e te arearea i ni‘a‘e i te utuafare, e haamata ïa oia i taua iho taime ra i te hee atu i te paruparu o te aau. Ia riro ana‘e te pŭpŭ e mea anaanatae a‘e no te hoê taata i to’na iho utuafare, ua tae ïa te taime no’na ia faaite ma te haamâ e aita oia i manuia i te ti‘a atu i mua i te rave‘a teitei o to’na nei oraraa e aita oia i manuia i roto i te hi‘opo‘araa hopea no te ti‘araa mau o te tane… Te fare veve roa‘e i reira te here e vai mai ai i ni‘a i te hoê utuafare tahoê, e mea faufaa a‘e ïa i mua i te Atua e i te mau taata a muri a‘e i te tahi atu mau tao‘a atoa. E nehenehe ta te Atua e faatupu i te temeio i roto i taua huru utuafare ra, e e faatupu mau ihoa oia i te mau temeio.16
E titau te hoê faaipoiporaa manuia i te faahoaraa, te tutavaraa e te fafauraa tamau.
Te hinaaro nei au e a‘o atu ia tamau maite i te faahoaraa, e ia faaau i te reira i ni‘a i te mau taata paari. Ua rahi roa te mau tane e te mau vahine tei haere mai i te fata no te faaipoiporaa ma te hi‘o i te oro‘a faaipoiporaa mai te hopearaa o te faahoaraa eiaha râ mai te haamataraa o te hoê faahoaraa mure ore. Eiaha tatou e haamo‘e e, i roto i te mau hopoi‘a no te oraraa utuafare—e e tae mai ihoa te reira—tera mau parau haamauruuru, tera mau peu maitai, ua hau atu ïa to ratou au maitai i teie taime, i to te mau mahana e te mau ava‘e faahoaraa ra. I muri mai i te oro‘a faaipoiporaa e i roto i te mau tamataraa o te tupu mai i te mau mahana atoa i roto i te utuafare e riro mai ai te hoê parau mai te « Mauruuru » aore ra « faaore mai i ta‘u hape », « ia ti‘a ia oe » a te tane aore ra a te vahine, ei tautururaa i taua here tei afai atu ia outou i te fata ra. E mea maitai ia haamana‘o e, e nehenehe te here e pohe i te poia mai te tino e ore e farii nei i te maa. E faaamuhia te here e te hamani maitai e te peu maitai. E auraa mau e e hamata te parau matamua o tei matauhia i te piihia i roto i te ao Keresetiano te Salamo o te Here, e te parau ra « E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai » [A hi‘o 1 Korinetia 13:4]. Aita te tapea rima o te faaipoiporaa e horo‘a i te ti‘araa i te tane ia rave ino aore ra ia tau‘a ore i ta’na vahine, e aita atoa to te vahine e ti‘araa ia vai reporepo, ia amuamu e ia au ore.
Te tumu i muri iho ta‘u e faahiti o te faaoaoa i to outou faaipoiporaa o te haavîraa ïa ia’na iho. E haafiu te mau mea ha’iha’i ia outou, e e parau vitiviti atu outou, e parau teiaha atu outou e te maniania e haamauiui outou i to te tahi ra mafatu. Aita vau i ite i te tahi atu viretu e tauturu i te faatupu i te oaoa e te hau i roto i te utuafare hau atu i te maitai rahi o te haavîraa i ta’na parau. A haapae i te parauraa i te parau teiaha e tae mai i to outou nei mana‘o i te reira ihoa taime mai te mea ua mauiui outou aore ra mai te mea ua ite outou i te hoê mea i roto i te tahi e faaino ra ia outou. Te parauhia ra e, i roto i te tau faahoaraa e tape‘a araara noa tatou i to tatou mau mata, i muri iho râ i te faaipoiporaa a tape‘a afa piri noa i te mata…
« Eita te faaipoiporaa e ora i roto i te haapa‘o noa ia’na iho, i roto i te faaoromai-ore-raa, te haavîraa, te aifaito ore e te turaore-raa. Te faaipoiporaa o te hoê ïa auraa o te tupu i te rahi na roto i te fariiraa te tahi i te tahi, te aifaitoraa, te opereraa, te horo‘araa, te tautururaa, te raveraa i ta’na iho tuhaa, te haapii amuiraa e te oaoaraa i te parau arearea. »17
A faaiti i te mau hape, a haapoupou i te mau viretu. Ia marau ana‘e te otui matamua o te oro‘a faaipoiporaa, e haamata te mau tane e te mau vahine ia ite i te mau paruparu, i te mau mea huru ê tei ore i itehia e ratou na mua’tu. E tae mai te mau hopoi‘a no te ti‘araa metua vahine i te vahine. E tae mai te mau fifi i te aufauraa i te mau tarahu. E i reira tatou e ‘oi‘oi roa ai i te imi i te hape. A haapii na tatou i te haavî ia tatou iho i roto i taua ohipa ra…
Te faariro nei au mai te hoê ohipa haamauhia e, aita roa e faaipoiporaa e nehenehe e ite i te hau mau, te here, te paieti, te viivii ore, e te oaoa, mai te mea e aita to reira te varua o te Mesia, e te tautooraa i te mau mahana atoa e i te mau hora atoa i te haapa‘oraa na roto i te here i ta’na mau faaueraa hanahana e i roto ihoa râ i te pure i te mau pô atoa no te haamauruuru no te mau haamaitairaa i fariihia.
Te faariro nei au mai te hoê ohipa haamauhia e, aita roa e faaipoiporaa e nehenehe e ite i te hau mau, te here, te paieti, te viivii ore, e te oaoa, mai te mea e aita to reira te varua o te Mesia, e te tautooraa i te mau mahana atoa e i te mau hora atoa i te haapa‘oraa na roto i te here i ta’na mau faaueraa hanahana e i roto ihoa râ i te pure i te mau pô atoa no te haamauruuru no te mau haamaitairaa i fariihia.
E tauturu mai te Atua ia tatou ia patu i te mau utuafare i reira te varua o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei e faaohipahia’i. Ua ite outou e o vau nei e, e nehenehe te reira i te tupu, e ere teie te hoê moemoea, e ere te hoê mana‘o noa. E nehenehe ia tatou ia farii i taua hoaraa maitai ra i rotopu i te tane e te vahine o te tupu roa’tu i te rahi ia tae mai te mau fifi no te oraraa nei. E nehenehe ta tatou e faatupu i te mau utuafare i reira te mau tamarii e ore roa’tu ai e faaroo i te metua tane e te metua vahine ia tatama‘i aore ra ia mârô. E tauturu mai te Atua ia tatou… ia patu i taua huru utuafare ra, e ia haapii i ta tatou mau feia apî tane e te feia apî vahine e faaineine ra i te oraraa utuafare, ia poihere i taua huru hoho‘a ra.18
Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa
-
Eaha te mea i haaputapû ia outou no ni‘a i te auraa i rotopu i te Peresideni e te tuahine McKay ? Nahea to raua auraa e faarahi ai i te ti‘araa mau o te a‘o ta’na e horo‘a no ni‘a i te faaipoiporaa ?
-
Ua haapii te Peresideni McKay e, ua riro te here « te hoê tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata » (api 170-71.) No te aha outou e mana‘o ai e, e mea mau te reira ?
-
I to outou mana‘oraa, eaha te auraa o te parau e, « ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Atua » ? (A hi‘o i te mau api 167-75.) Eaha te hopea no taua iteraa ra i ni‘a i to tatou hi‘oraa no ni‘a i te faaipoiporaa ? Eaha ta « Te utuafare : Te hoê Poro‘iraa i to te Ao » e haapii nei no ni‘a i te faaipoiporaa ?
-
Eaha te tahi o te mau ati e faahuehue nei i te faaipoiporaa i teie nei mahana ? (A hi‘o i te mau api 167-75.) Eaha te vahi taa ê i roto i te hi‘oraa i te faaipoiporaa mai te hoê fafauraa e te hi‘oraa i te faaipoiporaa mai te « hoê noa parau faaauraa » ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia tatara i te mau fifi e te mau huru ê raa e tupu mai i roto i te faaipoiporaa ? (A hi‘o i te mau api 171-75.)
-
Eaha te tumu e faataime ai aore ra e ape ai te tahi mau taata i te faaipoiporaa ? Nahea e nehenehe ai ia tatou e tauturu ia vetahi ê ia hi‘o i te faaipoiporaa mai te « hoho‘a teitei » ta te Peresideni McKay i parau ?
-
No te aha te faahoaraa tamau i riro ai ei mea faufaa roa i roto i te roaraa o te faaipoiporaa ? (A hi‘o i te mau api 174-75.) Eaha te mau rave‘a i itehia e outou no te haapuai i ta outou auraa e to outou hoa faaipoipo ? Eaha te mau hoho‘a ta outou i ite no te tahi atu mau tane e mau vahine o tei tamau noa i te haapuai i to ratou faaipoiporaa ?
-
No te aha te mau parau teiaha e tu’ino ai i te auraa o te faaipoiporaa ? Nahea e nehenehe ai e noaa ia tatou i te haavîraa rahi a‘e i roto i teie nei tuhaa ? (A hi‘o i te mau api 169-71.)
-
Ua haapii te Peresideni McKay e aita roa e faaipoiporaa e manuia mai te mea e, aita te « varua o te te Mesia » Eaha te mau rave‘a e nehenehe ia tatou ia afai mai te varua o te Mesia i ro-to i te faaipoiporaa ?
Related Scriptures: Matthew 19:3–8; Ephesians 5:25; D&C 25:14; 42:22; 49:15–17; 131:1–4
Ua oaoa te Peresideni e te tuahine McKay i « taua hoaraa maitai i rotopu i te tane e te vahine tei rahi roa’tu te maitai a tae mai ai te mau fifi o te oraraa nei. »