Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te Oraraa e te Tau Faatereraa o David O. McKay


Te Oraraa e te Tau Faatereraa o David O. McKay

I te ava‘e eperera no te matahiti 1951, i te Hitu Ahuru ma Hitu raa o to’na matahiti, ua riro mai o David Oman McKay te ivaraa o te peresideni o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. I roto i na matahiti e 20 to’na taviniraa ei peresideni, ua faatura te mau melo o te Ekalesia e e rave rahi atu mau taata ati a‘e te ao nei ia’na ei peropheta no te Atua. Na roto i ta’na faaitoitoraa i te mau melo o te Ekalesia ia faatupu i te huru keretetiano e ia faaite i te evanelia na roto i te haapiiraa e te hi‘oraa, ua itehia te tupuraa o te Ekalesia i te rahi i te ao atoa nei. Taa ê noa’tu ta’na mau haapiiraa, ua riro to’na hi‘oraa taata ei maereraa. E rave rahi taata tei farerei ia’na o tei parau e, aita oia i parau noa e i haa noa mai te hoê peropheta te huru, ua hoho-‘a atoa râ oia i te hoê peropheta. I roto i to’na mau matahiti hopea, ua vai noa tera hi‘oraa taata roa to’na e te aano e te pautuutu, e to’na roru uouo mai te are miti ra te huru. E itehia i roto i to’na huru te hoê oraraa parau ti‘a.

Te hoê Faufaa e te hoê Tamariiriiraa tei î i te mau Titauraa Teitei

I roto i ta’na mau haapiiraa i te tau e Hui Mana Faatere Rahi oia, pinepine o David O. McKay i te faahiti ma te mauruuru rahi i te faufaa e te hi‘oraa i fariihia e a’na na roto mai i to’na na metua. Ua tomo mai te utuafare o to’na metua tane o David McKay i roto i te Ekalesia i Thurso, Etotia, i te matahiti 1850. I te matahiti 1856, ua fano atu te utuafare i Amerika, e, i muri a‘e e toru matahiti i te raveraa i te ohipa e te haaputuraa i te moni, ua ratere atura ratou na te mau mou‘a e tae roa’tu i Utaha, e ua tae atu i Roto Miti i te Ava‘e atete 1859.1

I taua matahiti atoa ra a tomo mai ai te utuafare McKay i roto i te Ekalesia i Etotia (1850), ua farii atoa te utuafare o te metua vahine o David O. McKay, o Jennette Evans, i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, e ere i te mea atea i Merthyr Tydfil i te tuhaa apatoa o te tuhaa fenua Wales. Mai te utuafare McKay, ua fano atoa’tu te utuafare Evans i te fenua Amerika i te matahiti 1856, e ua tae atu i Utaha i te matahiti 1859. Ua noho atura na utuafare nei i Ogden, Utaha, i reira ho‘i o David McKay raua o Jennette Evans i farerei ai e i faatupu ai i te here. Ua faaipoipohia raua i te 9 no eperera 1867 i roto i te Fare no te Oro‘a na Elder Wilford Woodruff.2

I te 8 no setepa 1873, i roto i te oire iti no Huntsville i Utaha, ua fanauhia mai o David O. McKay—te toru o te tamarii e te tamaiti matamua a David raua o Jennette Evans McKay. E mea oaoa to’na tau apîraa aita râ i vai ati ore noa. I te matahiti 1880, ua tupu te tahi mau ohipa tei riro ei tamataraa e ei faaiteraa i te faaroo o te utuafare e tei faatupu ‘oi‘oi i te paari i roto i te feruriraa o David O. McKay. Tau pu‘e rii mahana noa te area i rotopu i te tahi e te tahi, ua pohe to’na na tuahine paari, o Margaret raua o Ellena, e fiva rumati to te tahi, e e mai mahaha to te tahi. Hoê matahiti i muri iho, ua piihia to’na metua tane no te hoê misioni i Etotia. Ua huru fifi rii te mana‘o o David McKay ia farii i taua piiraa ra i te mea e, titauhia ïa ia’na ia vaiiho mai i ta’na vahine (tei hăpû) oia ana‘e ra no te haapa‘o i te utuafare e te fare faaapu. Area râ, i to’na faarooraa i te parau no taua piiraa ra, e mea pautuutu maitai te pahonoraa a Jennette : « Oia mau, e mea ti‘a ia oe ia farii, eiaha oe e haape‘ape‘a no‘u. E tere maitai te ohipa ia maua o David O. ! »3 Na roto i taua faaitoitoraa ra e na roto atoa i te tauturu a te mau taata e noho ra i reira e a te mau fetii, ua farii o David McKay i taua piiraa ra. Teie ta’na parau i ta’na tamaiti e hitu matahiti o David O., hou a reva’tu ai oia, « A haapa‘o maitai ia mama. »4

Na roto i te faatereraa paari a Jennette McKay, e te ohipa puai a te mau taata e rave rahi, e tae noa’tu i te mau haamaitairaa a te Fatu, ua ruperupe te ohipa faaapu a te utuafare McKay, noa’tu na pu‘e matahiti e piti to David McKay mo‘eraa. I roto i taua taime ra, e i roto atoa i te taatoaraa o to’na oraraa, ua ara tamau maite noa o Jennette McKay i te maitai varua o te mau tamarii : « Ua riro te pure utuafare ei ohipa faanaho-papû-hia i roto i te utuafare McKay, e i te tau a parahi ai o Jennette ana‘e e to’na utuafare iti, ua riro te pure ei tuhaa faufaa roa’tu i roto i te mau ohipa o te hoê mahana. Ua haapiihia ia David [O.] ia pure atoa oia i roto i te mau pureraa i te po‘ipo‘i e te ahiahi, e ua ite oia i te faufaa o te mau haamaitairaa no te ra‘i mai i roto i te utuafare. »5

Pinepine te peresideni McKay i te faahiti i te parau no to’na metua vahine ei vahine hi‘oraa maitai no te mau taata atoa. I te hoê taime ua parau oia e : « Aita vau i ite i te hoê huru maitai o te vahine aita to roto i to‘u mama… I mua i ta’na mau tamarii, e i mua atoa i te mau taata atoa tei matau maitai ia’na, e vahine nehenehe oia e te tura. Noa’tu to’na huru anaanatae, te vai atoa ra râ te feruriraa papû e te hitahita ore i roto ia’na. Na to’na na mata purepure ereere e faaite ‘oi‘oi mai e, e hinaaro o te aau teie e tupu mai nei i roto ia’na, e o ta’na râ e arai ma te aravihi… I roto i te parau no te mărû, no te aupuru, no te here faaoroma‘i, no te haapa‘o i te utuafare e i te parau ti‘a, mai to‘u apîraa e tae roa mai i teie mau matahiti nei, ua riro oia ei vahine faahiahia. »6

Ia uihia’tu ia David O. McKay ia faaite mai o vai te taata rahi a‘e ta’na i farerei, ua pahono mai oia ma te tapitapi ore e, « To‘u metua tane. »7 Ia ho‘i mai oia na ta’na misioni, ua piihia to’na metua tane ei episekopo no te paroita Eden e te paroita Huntsville mai te matahiti 1883 e tae roa’tu i te matahiti 1905.8 E rave rahi mau ohipa e to’na iteraa papû ta David McKay papa i faaite i ta’na tamaiti apî. Te haamana‘o nei te peresideni McKay e : « I to‘u tamariiriiraa, ua parahi au e ua faaro vau i taua iteraa papû ra na roto mai i te hoê taata o ta‘u i haafaufaa e ta‘u i faatura, mai ta outou i ite, aitâ vau i haafaufaa e i faatura a‘e nei i te hoê taata mai te reira i te ao nei, e ua vai te reira papûraa i roto i to‘u varua apî. »9 Na te puai o te hi‘oraa e te iteraa papû o to’na metua tane i paturu ia’na i roto i to’na tupuraa i te rahi i roto i te iteraa i te parau mau.

I roto i te oraraa i te mau mahana atoa, ua haapii te metua tane o te peresideni McKay ia’na i te mau haapiiraa tei haapaari ia’na e tei hiti mai na roto mai i ta’na mau haapiiraa a riro ai oia ei Aposetolo. I te hoê taime, ua faati‘a oia i te hoê ohipa tei tupu i te taime a tapu ai ratou i te aihere mărô e to’na mau taea‘e. Te ahuru o te taamu, e horo‘ahia ïa ei tuhaa ahuru na te Ekalesia. Ua parau te metua tane o David O. McKay i te mau tamaroa ia rave i te ahuru o te taamu i roto i te hoê haaputuraa maitai roa a‘e, eiaha râ i te vahi ta ratou i haaputu. Na ô a‘era to’na metua tane e, « Tera te Tenth o te taamu, e aita ho‘i te taamu maitai roa a‘e i hau i te maitai i mua i te Atua. » E rave rahi matahiti i muri a‘e, ua parau o David O. McKay e, « teie te a‘oraa faahiahia roa a‘e no ni‘a i te tuhaa ahuru ta‘u i faaroo i roto i to‘u oraraa. »10 Ua haapii atoa to’na metua tane ia’na ia faatura i te vahine. Ua parau te peresideni McKay i te feia apî e, « Te haamana‘o nei au i te a‘oraa a to‘u metua tane i te taime a haamata ai au i te faahoa i te hoê tamahine : ‘E David, e faatura oe i taua tamahine ra mai ia oe e titau i te hoê tamaroa ia faatura i to oe tuahine. »11

I roto i to’na oraraa i muri roa mai, i te taime e peresideni oia no te Ekalesia, teie ta’na faahanahanaraa i to’na na metua : « Te mauruuru nei au no te tiairaa paari e te maitai e te haapiiraa a te mau metua hanahana… te hoê tiairaa tei paruru ia‘u eiaha vau ia riro i roto i te mau haerea o te tahi atu huru oraraa ! I te mau matahiti atoa e tupu i te rahi to‘u mauruuru e to‘u here i te hoê metua vahine aupuru e te faufaa, e i te hoê metua tane hanahana. »12

Apîraa

I to’na apîraa, ua piihia o David O. McKay i roto i te peresideniraa o te pŭpŭ diakono. I taua taime ra, na te mau diakono o te paroita e haapa‘o i te tamâraa i te fare pureraa, te tapuraa i te vahie no te umu o te fare pureraa, te hi‘opo‘araa e, e vahie ta te mau melo ivi o te paroita.13 Ua parau atu oia i te mau melo o te pŭpŭ e, «te mana‘o nei oia e, e ere oia i te mea aravihi roa no te amo i taua piiraa ra, inaha, te ite ra oia e te vai ra te feia maramarama’tu ia’na no te ti‘a i ni‘a i taua ti‘araa ra, … [tera râ] te mana‘o nei oia e, e faaitoito oia na roto i te tautururaa a te Fatu. »14 Ua riro taua mana‘o no’na ra ei faaiteraa i to’na huru haehaa, i ti‘a ai ia’na ia farii i te mau piiraa i roto i to’na oraraa taatoa.

No te mea e tamaiti oia na te hoê episekopo, ua ti‘a ia’na ia farerei tamau i te feia faatere o te Ekalesia o te haere mai i to ratou fare. I te hoê mahana, i te ava‘e tiurai 1887, ua haere mai te Patereareha John Smith e farerei ia’na e ua horo‘a mai i to’na haamaitairaa patereareha (13 matahiti to David O. i taua taime ra). Ia hope te haamaitairaa, ua tapea’tura te Patereareha Smith i ni‘a i te tapono o teie taure‘are‘a e na ô atura, « E ta‘u tamaiti, e ohipa tei faataahia na oe, taa ê noa’tu te ohipa pata poro. » I muri a‘e, ua haere atu o David i roto i te piha tunuraa maa e na ô atura i to’na metua vahine e, « Mai te mea e mana‘o oia e, e faaea vau i te pata poro, te hape ra ïa o’na. » Ua vaiiho ihora to’na metua vahine i ta’na ohipa e ua tamata’tura i te haamaramarama ia-’na i te auraa no te parau a te Taea‘e Smith. Noa’tu e, aita o David O. McKay e to’na metua vahine i ite papû i te huru o to’na oraraa a muri a‘e, ua faaite mai râ te aamu e, ua faaineine te Fatu i te mau ohipa rarahi na teie tamaiti apî.15

I roto i te roaraa o to’na oraraa taure‘are‘a, ua vai itoito noa oia i roto i te taviniraa i roto i te Ekalesia ma te apo tamau noa i te maramarama e te iteraa. I te matahiti 1889, i te ahuru ma pae raa o to’na matahiti, ua piihia oia ei papa‘i parau no te Haapiiraa Sabati no te Paroita Huntsville, ti‘araa tei tapeahia e a’na e tae roa’tu i te matahiti 1893, te taime a piihia ai oia ei orometua i roto i te Haapiiraa Sabati.16 Ua vai noa to’na here rahi i te Haapiiraa Sabati e i te haapiiraa i roto i te roaraa o to’na oraraa.

Haapiiraa, Ohipa Misionare, e Faaipoiporaa

I te hoê taime ua papa‘i o David O. McKay e, « E toru pu‘e tau rarahi i roto i te oraraa tahuti o te hoê taata, i ni‘a ho‘i i te reira i haamauhia ai to’na oaoa i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa a muri a‘e, [oia ho‘i], to’na fanauraa, to’na faaipoiporaa, e ta’na maitiraa i te toro‘a ohipa. »17 Ua fana‘o oia i te fanauraa e i te haapiiraa i roto i te hoê utuafare parau ti‘a, ua tamau noa oia i te fana‘o i te mau faaotiraa paari no ni‘a i ta’na haapiiraa, to’na toro‘a, e to’na faaipoiporaa.

Ia hope te piha va‘u no te haapiiraa i Huntsville, ua haere atu oia i te Piha 9 no Weber Stake, i Ogden no te roaraa e piti matahiti. I muri iho, i te tau haapiiraa no te matahiti 1893-94, i te Piti Ahuru raa o to’na matahiti, ua ho‘i faahou oia i Huntsville e ua rave i te ohipa i reira ei orometua haapii no te fare haapiiraa tuarua no te oire. I taua tau ra, ua horo‘a te mama ruau Evans i te hoê tino moni, e 2, 500 tara marite, ei tao‘a horo‘a na ta’na mau tamarii tata‘itahi e ora ra. Aita ho‘i i rahi roa te faufaa moni a te utuafare McKay, e ua parau mai te mau taata e noho ra i reira ia tuu te metua vahine o David O. McKay i te reira moni i roto i te faanahoraa faahoturaa moni. Tera râ, ua faaite papû te mama e, « E haere te taatoaraa o teie moni i roto i te haapiiraa o ta maua mau tamarii. »18 No reira, i te pu‘e tau haapoheraa raau o te matahiti 1894, ua tere atu o David O. e e toru o to’na na taea‘e e to-’na na tuahine (Thomas E., Jeanette, e o Annie) i Roto Miti na ni‘a i te pereoo puaahorofenua no te haere i te fare haapiiraa tuatoru no Utaha. Ua î roa te pereoo i te faraoa ota e te mau faarii maa hotu e ua arata‘i-atoa-hia mai te hoê puatoro no te û.19

No ni‘a i te tau haapiiraa tuatoru a David O. McKay, ua papa‘i ta’na tamaiti o Llewelyn e : « Ua riro te haapiiraa ei ohipa faufaa roa. Ua tupu ‘oi‘oi te here rahi i roto ia’na no te haapiiraa ; ua tupu te auhoaraa ; e ua rahi atu to’na ite i te mau mea faufaa. Ua piihia oia ei peresideni no ta’na piha haapiiraa e ua maitihia ei orero parau no te oro‘a opereraa i te parau tuite … No to’na anaanatae rahi i roto i te ohipa tuaro, ua riro mai oia ei paruru atau i roto i te pŭpŭ faahoro popo matamua no te fare haapiiraa teitei. Te ohipa faahiahia roa i taua taime ra, to’na ïa matauraa ia Emma Ray Riggs. »20

I roto i te matahiti piti o ta ratou haapiiraa tuatoru, ua tarahu te mau piahi McKay i te hoê fare no Emma Robbins Riggs, te mama o Emma Ray Riggs. I te hoê mahana, te ti‘a ra teie mama e te tamahine i te haaramarama a hi‘o noa’i ia David O. e ia Thomas E. McKay i te taeraa mai e to raua mama. Na ô a‘era te mama o Emma Ray e : « E fana‘o te tahi mau tamahine i te tane maitai i teie na taure‘are‘a e piti. A hi‘o na i to raua faatura i to raua mama. » Na o atura o Emma Ray e, « Tera mea ravarava ta‘u mea au roa », o David O. McKay ïa. Noa’tu e, ua farerei o David O. McKay raua o Emma Ray Riggs i te tahi mau taime, aita râ ta raua faahoaraa i haapapû-roa-hia e tae roa’tu i te tahi tau matahiti i muri mai.21

I te hopearaa o ta’na tau haapiiraa tuatoru, i te tau faahoturaa raau no te matahiti 1897, ua roaa te hoê ohipa ia David O. McKay, e orometua haapii i roto i te Mataeinaa no Roto Miti. Ua oaoa roa oia i te fariiraa i taua ohipa ra, e ua hinaaro oia e haamata ‘oi‘oi e ia farii ‘oi‘oi i te moni no te tauturu i te toe‘a o to’na utuafare. Tera râ, i taua taime atoa ra, ua tae mai te piiraa ia haere atu oia e rave i ta’na misioni i te Fenua Peretane. Ua farii oia i taua piiraa ra.

I te 1 no atete 1897, ua faataahia oia e te peresideni Seymour B. Young ei misionare i te e mau Motu no Peretane. Ua rave oia i te tuhaa matamua o ta’na misioni i Stirling, Etotia, mea taere e e mea paari rii te ohipa i reira. Ua rave râ oia i ta’na ohipa ma te itoito e i te 9 no tiunu 1898, ua piihia oia ia faatere i te mau misionare i Etotia. I to’na pii-raa-hia, ua fariu atu oia i mua i te Fatu no te titau i te tauturu. Na roto i te mau ohipa tei faaterehia e a’na i roto i taua piiraa ra, ua roaa ia’na te paari e te iteraa noa-’tu to’na apî, e na te reira i faaineine ia’na no te mau ohipa no a muri a‘e.

Ua tupu atoa te tahi ohipa faufaa roa e toru ava‘e na mua noa a‘e a ho‘i atu ai oia i te fenua. I to’na apîraa, pinepine oia i te pure no te titau i te hoê haapapûraa i to’na iteraa papû. I te 29 no Me 1899, ua haere atu oia i te hoê rururaa misionare o te ore e mo‘ehia ia’na. Te faati‘a ra oia e : « Te haamana‘o nei au i te puai o te varua i taua taime ra, mai te huru ra e, no inanahi noa nei te reira i te tupuraa. Ua farii te mau taata atoa i taua niniiraa rahi o te Varua o te Fatu ra. Hoê aau e hoê ho‘i mana‘o to te mau taata atoa i reira. Aitâ vau i farii a‘e nei i te hoê arepurepuraa o te aau mai te reira te huru. I roto i to‘u mana‘o tapitapi i to‘u apîraa, ua pure u‘ana huna noa na vau i ni‘a i te aivi e i te peho. Na teie i haapapû mai ia‘u e, e pahonohia te pure aau tae mau ‘i te tahi taime e i te tahi vahi.’ I te hoê taime i roto i te putuputuraa, ua ti‘a maira te hoê Elder i ni‘a e ua parau maira, ‘E te mau taea-‘e, e melahi to roto i teie piha.’ E mea huru maere rii i te mea e, aita taua parau ra i faatupu i te hitimahuta ; mai te mea ra e, e ohipa matarohia ïa, noa’tu e, aita vau e ite mata ra i te reira, area râ, ua tae papû mai te tahi mau tino hanahana i taua taime ra. Ta‘u i ite papû mau oia ho‘i, ua î roa vau i te aau mehara no te taeraa mai te Varua Maitai. »22 Ua faaoti o Elder McKay i ta’na misioni ma te maitai e ua iritihia oia i te ava‘e atete 1899.

I roto i ta’na tau misioni, ua papa‘ipa’i mai oia i te rata ia Emma Ray Riggs, e aore ra, ia « Ray », inaha, mea au roa na’na ia pii ia’na i te reira i‘oa (ua topa to’na na metua i teie i‘oa i ni‘a ia’na ei faaauraa ia’na i te hihi mahana). E mea na roto i te rata i ropu ia Etotia e te Oire no Roto Miti te oteoraa mai to raua auhoaraa. Ua ite oia i roto i te reira tamahine i te hoê taata tei aifaito ia’na i roto i te mau mea atoa, mai te maramarama, te aroha i te taata, e te mau maitai i te pae varua.

Ua tamau noa oia i te haere i te haapiiraa a rave noa ai o David O. McKay i ta’na misioni, e i te taime a roaa ai ta’na parau tuite B.A. no te hapiiraa, ua rave oia i te ohipa i te fare haapiiraa Madison i Ogden, Utaha.23 I taua taime atoa ra, i te pu‘e tau haapoheraa raau no te matahiti 1899, ua riro atu o David O. McKay ei orometua haapii te fare haapiiraa teitei no Weber Stake. I roto i taua matahiti haapiiraa ra, ua farerei pinepine raua i ni‘a i te hoê aua faafaearaa i ropu i ta raua fare haapiiraa. I te ava‘e ditema 1890, i reira to’na aniraa ia’na ia faaipoipo raua. Ua ui maira te tamahine e, « Ua papû anei ia oe e, o vau mau hoa ? » Ua parau atura oia e, ua papû roa ia’na. 24 I te 2 no tenuare 1901, riro ihora o Emma Ray Riggs raua o David O. McKay na taata matamua tei faaipoipohia i roto i te hiero no Roto Miti i roto i te Piti Ahuru raa o te tenetere.

E taata haapii tuiroo

I te matahiti 1902, i te 28 o to’na matahiti, ua maitihia oia ei raatira no te Fare Haapiira Teitei no Weber. Noa’tu te rahi o ta-’na mau hopoi‘a no te faatereraa, ua rave itoito tamau noa oia i te ohipa i roto i te parau no te haapiiraa o te mau piahi. Ua horo‘a tamau noa oia i to’na taime no te haapiiraa e hope noa’tu to’na oraraa, ma te tiaturi e, « Na te haapiiraa papû e faariro i te tane e te vahine eiaha ei taata numera maitai noa, ei taata aravihi i te reo noa, ei taata maramarama no te ihi noa, e aore ra, e mau rohi pehe maramarama noa, ei taata parau ti‘a atoa râ, e te haapa‘o, e te hitahita ore, e te here autaea‘e. E faaite te haapiiraa i te mau tane e te mau vahine tei haafaufaa i te parau mau, te parau ti‘a, te paari, te rave tamoni ore i te ohipa, e te hitahita ore e, o te reira te mau mea faufaa rahi a‘e i roto i te hoê oraraa ruperupe. »25

Ua tiaturi oia e, e mea faufaa te parau no te haapiiraa no te mau taata atoa. Ua riro oia ei raatira fare haapiiraa i te hoê tau e mea iti roa te vahine tei farii i te haapiiraa tuarua. I roto i ta’na tâu‘araa parau no ni‘a i te faufaa o te ti‘araa o te vahine, teie ta’na i papa‘i : « Aita i haafaufaa-maitai-hia te ohipa ta te vahine i rave i roto i te haamau-raa-hia te Basileia o te pae Too‘a o te râ. Ua pee noa tatou i te peu matarohia e te taata mai te tau e te tau. Na te mau vahine e amo i te ohipa o te utuafare, e amo i te rahiraa o te mau hopoi‘a no te aupururaa i te utuafare, horo‘a i te faaururaa i roto i ta ratou tane e ta ratou mau tamaiti ia manuia i roto i te ohipa ; e te huro ra te taata i teie mau tane e teie mau tamaiti, area te mau vahine e te mau metua vahine ra, o ratou ho‘i te ti‘a ia haapoupouhia e ia haamauruuruhia, ua faaea muhu ore noa ïa ma te ataata mărû noa i roto i ta ratou mau ohipa ite-ore-hia i faaoti. »26 A rave ai oia i te ohipa i te Fare Haapiiraa Tuarua no Weber Stake, ua haapapû maite oia i te faufaa no te haapiiraa no te tane e te vahine, e ua maraa rahi te faaôraa o te mau piahi tamahine i taua tau faatereraa na’na ra.

I te mau matahiti a riro ai oia ei orometua haapii e ei taata faatere no te Fare Haapiiraa tuatoru no Weber Stake, ua pii-atoa-hia oia i roto i te peresideniraa o te Haapiiraa Sabati no te Tĭtĭ no Weber, e na’na i haamau i te tahi mau faanahonahoraa apî. I te taime a piihia ai oia i roto i te peresideniraa no te Haapiiraa Sabati, e mea iti roa te arata‘iraa no ô mai i te faatereraa rahi o te Ekalesia no ni‘a i taua pŭpŭ tauturu ra. I roto i to’na ti‘araa e tauturu piti—haapa‘o i te mau piha haapiiraa—ua haamata ‘oi‘oi o David O. McKay i te imi i te rave‘a no te haamaitai i te haapiiraa e te aporaa i te haapiiraa i roto i te mau piha, na roto i te faaohiparaa i te mau raveraa ta’na i haapii mai i roto i to’na toro‘a orometua. Teie te mau parau a te hoê faatere Haapiiraa Sabati no ni‘a i ta’na ohipa :

« Ua haamata oia na roto i te faatupuraa i te mau apooraa hepetoma no te mau melo faatere o te tĭtĭ. Ua haapii oia i te reira mau melo nahea ia faanaho i te haapiiraa e nahea ia faataa i te hoê fâ (te parau nei tatou i teie nei e, te opuaraa) no te haapiiraa tata‘itahi. Ua haapii oia ia ratou nahea ia faanaho e ia faahoho‘a i te hoê fâ. Ua haapapû maitai oia i te parau no te vauvauraa i te haapiiraa e no te faaohiparaa i te fâ i roto i te oraraa o te tamarii tata‘itahi. Hoê ava‘e i muri iho, ua faatupu-faahou-hia te apooraa ma te titau i te mau orometua e te mau ti‘a faatere atoa o te Haapiiraa Sabati no te paroita ia tae mai i te reira apooraa, ma te tai‘o i te mau haapiiraa e tuatapapahia… Na roto i te reira… mau apooraa, ua ho‘i te mau orometua i te fare e te hoê ‘apaparaa parau no te mau nota’ no ni‘a i na haapiiraa e maha no te ava‘e i muri atu… Ua riro mai [teie] mau apooraa ei mau apooraa faahiahia roa, haere e 90 i ni‘a i te hanere e tae atu i te 100 i ni‘a i te hanere te rahiraa taata e tae mai i te hoê apooraa. »27

Ua parare ‘oi‘oi te parau apî no te manuia rahi o te Haapiiraa Sabati no te Tĭtĭ no Weber. Ua tupu te maere rahi i roto i te peresideni Joseph F. Smith, oia atoa ho‘i te peresideni faatere rahi no te Haapiiraa Sabati i taua taime ra, no ni‘a i te mau feruriraa apî o David O. McKay no ni‘a i te parau no te haapiiraa, e ua titau ia’na ia papa‘i i te hoê parau pia i roto i te Juvenile Instructor, te ve‘a no te Haapiiraa Sabati.28

Aposetolo na te Fatu

Haapapûraa i te Haapiiraa e te Aporaa i te haapiiraa

I te 9 no eperera 1906, i muri a‘e e ono matahiti to’na taviniraa i roto i te Haapiiraa Sabati no te Tĭtĭ no Weber, ua faatoro‘ahia oia ei Aposetolo i te 32raa o to’na matahiti. Aita i maoro i muri iho ua paturuhia oia ei tauturu piti i roto i te peresideniraa Rahi o te Haapiiraa Sabati. I muri iho, ua riro mai oia ei tauturu hoê i te mtahiti 1909, e ei peresideni faatere rahi mai te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1934. Te mau raveraa apî ta’na i faaohipa i roto i te Haapiiraa Sabati no te Tĭtĭ no Weber, ua faaohipa-‘oi‘oi-atoa-hia ïa i roto i te taatoaraa o te Ekalesia. No to-’na iteraa e, e mea ti‘a ia hoê te mau haapiiraa atoa, ua papa‘i oia i te buka ra, Ancient Apostles (te mau Aposetolo i Mutaa ihora), o te hoê te reira o te mau buka haapiiraa matamua tei faaineinehia no te Haapiiraa Sabati.

Ua faaauhia te i‘oa o Elder McKay i te parau no te Haapiiraa Sabati i te mau matahiti a tavini ai oia i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e te papa‘i noa ra â oia i te mau haapiiraa no te Haapiiraa Sabati i to’na riroraa mai ei peresideni no te Ekalesia.. I to’na rohiraa no te haamaitai i te haapiiraa evanelia, ua faatumu tamau oia i ta’na mau faaitoitoraa i ni‘a i te tamarii. Te parau ra oia e, i haere mai te mau tamarii « mai mua mai i te aro o te Metua ma te mâ e te pora‘o ore, aore e viivii i roto ia ratou, e aore ra, aore e ino… E mea tafetafeta ore to ratou varua mai te api parau uouo ra te huru, i reira ho‘i e papahia ai te mau hinaaro e aore ra, te mau mea oti o te hoê oraraa. »29 Ua faariro oia i te Haapiiraa Sabati ei tuhaa faufaa i roto i te parau no te haapiiraa e te paturaa i te natura taata i roto i te tamarii e i te feia apî.

Te Tere Haati i te Ao nei e te peresideni Misioni no Europa

Ua riro te tahi atu mau ohipa i tupu ei faaineineraa ia David O. McKay no te arata‘i i te hoê Ekalesia i te ao atoa nei. I te ava‘e ditema 1920, ua faataahia oia e o Elder Hugh J. Canon, te taata nene‘i i te ve‘a ra Improvement Era, na te peresideni Heber J. Grant e to’na tauturu hoê, te peresideni Anthon H. Lund, no te tere farerei i te taatoaraa o te mau misioni e te mau fare haapiiraa a te Ekalesia i te ao atoa nei. I roto i taua tere ra, hoê matahiti te maoro, ua ratere raua fatata e 60, 000 maile i te atea (hau atu e piti taime te faatiraa i te fenua), ma te haapii e te haamaitai i te mau melo o te Ekalesia i te ao atoa nei. Noa’tu te mau fifi mai te ma‘i piha‘e i ni‘a i te pahi, te mihi i te utuafare, e te tahi atu mau fifi o te tere, ua manuia maitai ta raua misioni e ua tae mai raua i to raua fenua i te hou te mahana Noela, 1921. Hoê mahana i muri mai i to raua taeraa mai, ua hohora raua i te hoê vauvauraa parau no ni‘a i to raua tere faati i te peresideni Grant e ua iritihia raua ma te tura.30 I roto i te amuiraa rahi matamua i muri a‘e i to raua ho‘iraa mai, ua parau te peresideni Grant e :

« Te oaoa nei au i te mea e, tei rotopu te Taea‘e McKay ia tatou i teie mahana. Ua haati te Taea‘e McKay i te ao nei e mai te taime i itehia oia i roto i te hoê amuiraa—ua fatata i te hope i te farereihia e a’na to tatou mau misioni i te mau vahi atoa i te ao nei, e ua ho‘i mai, mai te au i te mau misionare atoa e ho‘i mai, ratou tei haere atu e poro i teie evanelia e ia farerei i te mau taata o te ao nei, e i te mau huru faaroo atoa o te ao nei, e te tupuraa i te rahi te maramarama, te ite e te iteraa papû no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei. »31

Ia tae i te taime paraparauraa a Elder McKay i roto i te amuiraa, ua tatara poto noa oia i to’na mau tere na roto i te hoê iteraa papû puai. « I to maua faaru‘eraa i te utuafare, … ua hi‘o maua ma te pe‘ape‘a e taiâ ore i teie tere e vai nei i mua ia maua… Ta maua hopoi‘a mau, oia te faaotiraa i te mau hinaaro o te peresideni Grant e to’na na tauturu e to te Tino Ahuru Ma Piti, tei faatura ia maua na roto i taua piiraa ra, na te reira i tura‘i ia maua ia imi i te Fatu i roto i te hoê imiraa aitâ i na reirahia a‘e nei e au i roto i to‘u oraraa, e te hinaaro nei au e parau atu i teie avatea e, te fafauraa ta Mose i fafau i te tamarii Iseraela na mua noa a‘e a haere atu ai ratou i tera pae mai i Ioridana i roto i te fenua i Parauhia ra, ua tupu te reira i ni‘a ia maua. Na roto i to maua titauraa i te Fatu ma to maua varua atoa, ua arata‘i e ua tauturu Oia ia maua. »32

I muri noa a‘e i to’na ho‘iraa mai na to’na tere haati i te ao nei, ua piihia oia ei peresideni no te Misioni no Europa. Ua reva’tu oia i Liverpool i te ava‘e novema 1922. I roto i taua piiraa ra i haamata ai oia i te haapii i te parau ra, « e misionare te mau melo paatoa », te hoê ïa parau ta’na i tamau noa i te faaitoito i muri iho i roto i to’na ti‘araa peresideni no te Ekalesia. I roto i to’na ti‘araa peresideni misioni, ua faanaho oia i te mau pŭpŭ misionare, e rave rahi o ratou e ohipa ratere ta ratou no te tauturu ia haapii i te tahi atu mau misionare i te mau rave‘a maitai a‘e no te haapii. Hoê o ta’na mau titauraa rahi roa maori râ, te pato‘iraa i te mau ve‘a faaino. Ta’na raveraa, o te farerei-tino-roa-raa ïa i te feia nene‘i e ia paraparau ia ratou, ma te ani ia aifaito atoa te taime no te faaiteraa i te parau mau no ni‘a i te Ekalesia. Ua pato‘i te tahi mau taata nene‘i parau i ta’na aniraa, e mea rahi râ tei faaroo ia’na. 33 Ua riro to’na aravihi i roto i te ohipa haaparareraa parau ei haamaitairaa rahi no te Ekalesia i roto i to’na tau peresideniraa misioni e i roto i ta’na tau faatereraa atoa.

Paturuhia i roto i te Peresideniraa Matamua

I te pu‘e tau haapoheraa raau no te matahiti 1934, ua paturuhia oia ei tauturu piti no te peresideni Heber J. Grant. Ua riro mai te peresideni J. Reuben Clark Tamaiti, oia te tauturu piti o te peresideni Grant, ei tauturu matamua. Ua tomo mai te peresideni McKay i roto i te Peresideniraa Matamua ma te ite papû i te tereraa o te Ekalesia, noa’tu râ i te reira, i te mahana a paturuhia ai oia, ua tupu te haehaa i roto ia’na no taua piiraa ra. Ua parau oia e : « Aita e faufaa ia parau e, te oto nei au. I teie mau mahana i mairi iho nei, ua fifi rii au i te arairaa i to‘u mau feruriraa e to‘u mau mana‘o. Te oaoa e te mana‘o maitai te tupu mai i roto i teie piiraa teitei to‘u, ua tamărûhia ïa na roto i to‘u iteraa i te hopoi‘a rahi e vai ra i roto i te piiraa i roto i te Peresideniraa Matamua. »34 Noa’tu te rahiraa matahiti to’na taviniraa ei Hui Mana Faatere rahi, ua parau oia e, « te vai tamau noa ra te măta-‘u i roto ia’na ia ti‘a i mua i te hoê amuiraa », ma te ite papû i te rahi o ta’na mau hopoi‘a.35

I roto i te mau matahiti matamua o te peresideni McKay i roto i te Peresideniraa Matamua, tei roto atoa ïa te mau melo o te Ekalesia i te fifi o te hoê topatariraa o te te faarava’iraa faufaa. I te matahiti 1936, ua faaite te Peresideniraa Matamua i te Faanahoraa Parururaa a te Ekalesia, tei riro mai i muri a‘e ra, te Faanahoraa Totauturu a te Ekalesia. Ua riro te peresideni McKay ei pou papû no te ohipa totauturu, no reira, ua haapapû oia e, ua tuea noa na parau toopiti ra, te pae varua e te totauturu : « Te horo‘araa i te ahu no tei vai tahaa noa, te horo‘araa i te maa ia rava’i te feia rava’i ore, te horo‘araa i te ohipa na te feia e aro nei ma te pe‘ape‘a rahi no te ohipa ore, area râ, te mea faufaa roa-’tu, te mau haamaitairaa rahi roa a‘e e roaa mai na roto i te Faanahoraa Paruru a te Ekalesia, e mau haamaitairaa varua ïa. E varua rahi a‘e to te horo‘a i to te farii. Tei roto te haamaitairaa varua rahi a‘e i te tautururaa ia vetahi ê. »36

I muri a‘e i te poheraa o te peresideni Grant i te matahiti 1945, ua riro mai o George Albert Smith ei peresideni no te Ekalesia e ua pii oia i te peresideni McKay ei tauturu piti no’na. Aita i taui rahi roa ta’na mau ohipa, ua amuihia mai râ te tahi atu mau rave‘a e te mau titauraa apî tei tupu tamau noa i te rahi. Hoê o te mau ohipa teimaha roa tei amohia e a’na, maori râ, o te ti‘araa ïa ei faatere no te tomite no te Faahanahanaraa i te hanereraa o te matahiti o te tuhaa fenua o Utaha, inaha, titauhia e rave rahi ava-‘e faaineineraa, taa ê noa’tu ta’na tabula ohipa teimaha. Ua faatupuhia taua faahanahanaraa ra i roto i te tuhaa fenua taatoa, e ua hope i te ava‘e tiurai 1947, e ua riro ei manuiaraa rahi. Teie te mau parau i papa‘ihia i roto i te hoê ve‘a :

« O Rodney C. Richardson, taata faatere no te mau ohipa no te hanereraa o te matahiti o Tarifonia, tei tere roa mai i Salt Lake City no te tuatapapa i te Hanereraa o te matahiti o Utaha, tei riro, mai ta’na e parau ra, ei fanahonahoraa maitai roa a‘e i roto i teie fenua. Aita i ravehia te ohipa tapihooraa, e ua riro te reira ei hoê o te mau ohipa faahiahia roa i roto i taua oro‘a no te Hanereraa o te matahiti o Utaha. Ua riro ïa ei faahanahanaraa o te vai i roto i te aamu. » Taa ê noa’tu te haapoupouraa no Tarifonia mai, e rave rahi mau tuhaa fenua ê atu tei papa‘i mai no te titau mai i te mau faanahonahoraa e te tahi mau buka no ni‘a i taua faahanahanaraa ra.37

Ia haamata te tino o te peresideni George Albert Smith i te paruparu, ua teimaha faahou atu te mau hopoi‘a a na pu‘e tauturu no’na ra. I te pu‘e tau faahoturaa raau no te matahiti 1951, ua opua te peresideni McKay e ta’na vahine o Emma Ray ia tere atu mai te oire o Roto Miti e tae atu i Tarifonia no te tahi tau faafaaearaa titau-roa-hia. I te pô matamua to raua tapearaa i St. George, ua ara mai te peresideni McKay ma te ite papû i roto ia’na e, titauhia ia’na ia ho‘i i Roto Miti. E tau pu‘e mahana i muri mai, ua roohia te peresideni George Albert Smith i te ma‘i mafatu e ua pohe i te 4 no eperera 1951.

Peropheta no te Ekalesia no te Ao atoa nei

Ohipa Misionare e te Tupuraa o te Ekalesia

I muri a‘e e 45 matahiti i te taviniraa ei Aposetolo, ua riro mai o David O. McKay te ivaraa o te peresideni o te Ekalesia i te 9 no eperera 1951, e o Stephen L. Richards raua o J. Reuben Clark Tamaiti ei na tauturu no’na. I te matahiti 1952, ua faaite mai te Peresideniraa Matamua i te faanahoraa mana matamua no te pororaa evanelia no te mau misionare rave tamau. Ua faataahia teie faanahoraa no te haamaitai i te ohipa a te mau misionare rave tamau na roto i te horo‘araa i te hoê arata‘iraa tâu‘araa parau o te faaohipahia no te haapii i te mau taata melo ore. E pae aparauraa i roto i taua arata‘iraa parau ra, e o tei parauhia « Te Buka a Moromona », « Te aamu no te Faaho‘i-faahou-raa mai », « Te mau haapiiraa tumu a te Ekalesia », « Te mau hopoi‘a a te mau melo o te Ekalesia », e « Te riroraa ei Melo no te Ekalesia. »38

E iva matahiti i muri mai, i te matahiti 1961, ua faatupu oia i te haapiipiiraa matamua no te taatoaraa o te mau peresideni misioni, i haapiihia ho‘i ratou ia faaitoito i te mau utuafare ia faahoa i to ratou mau hoa e i to ratou mau veutupu, e i muri iho, ia imi i te rave‘a ia haapiihia te reira mau taata e te mau misionare i roto i to ratou mau utuafare.39 No te haapapû-maitai-raa i te faufaa o te parau ra « e misionare te mau melo paatoa », ua faaitoito oia i te mau melo atoa ia fafau e afa‘i mai ratou hoê a‘e melo apî i roto i te Ekalesia i te matahiti hoê. Ua haamau-atoa-hia i taua matahiti ra te hoê faanahoraa haapiipiiraa reo no te mau misionare pii-apî-hia. Na roto i teie mau faanahoraa apî, ua tupu ‘oi‘oi i te rahi te rahiraa melo o te Ekalesia e te rahiraa o te mau misionare rave tamau. I raro a‘e i ta’na arata‘iraa ua tata‘ipiti hau te rahiraa o te mau tĭtĭ (fatata e 500) na roto i te faatia-raa-hia te mau tĭtĭ apî ati a‘e te ao nei i roto i te mau fenua mai ia Raparata, Auteralia, Beresilia, Peretane, Helemani, Guatemala, Mexico, Netherlands, Hamoa, Etotia, Tuete, Tonga, e Uruguay. I te matahiti 1961 atoa, no te arairaa i teie tupuraa i te rahi, ua faarirohia te mau melo no te Pŭpŭ Matamua o te Hitu Ahuru ei mau tahu-‘a rahi ia ti‘a ho‘i ia ratou ia peresideni i roto i te mau amuiraa tĭtĭ, e ua haamau-atoa-hia te toro‘a apî o te mau ti‘a retioni no te Tino Ahuru Ma Piti i te matahiti 1967.

Ua ratere oia ei peresideni

Ua hau atu te rahiraa maile i raterehia e te peresideni McKay i ta te mau peresideni na mua’tu ia’na, ia amuihia ta ratou paatoa. I te matahiti 1952, ua haamata oia i te matamua o te mau tere faufaa e rave rahi—oia te tere e iva hepetoma i Europa, i reira ho‘i oia i te tereraa i roto e iva fenua e e rave rahi misioni. I te tapearaa matamua i Etotia, ua haamaitai oia i te fare pureraa matamua o te reira fenua, tei faati‘ahia i Glasgow. I roto i te taatoaraa o te tere i muri mai, ua faatupu oia fatata e 50 putuputuraa e te mau melo o te Ekalesia, ua faatupu e rave rahi uiuiraa, e ua farerei atoa i te mau huimana faatere o te mau fenua e rave rahi.40 I te matahiti 1954, ua tere roa’tu oia i roto i te misioni hoê roa i Afirita Apatoa, riro atu ai oia ei Hui Mana Faatere Rahi matamua tei tae atu i taua fenua ra. I roto i te piti o te tuhaa o to’na tere, ua farerei atu oia i te mau melo o te Ekalesia i Amerika Apatoa. I te matahiti 1955, ua tere atu oia i Patifita Apatoa, e i muri a‘e, i te pu‘e tau mahanahana no taua matahiti ra, ua ho‘i faahou oia i Europa, apeehia’tu e te Pŭpŭ Himene no te Fare Menemene.

Ua feruri oia e, na roto i to’na mau tere ua tupu « te hoê iteraa rahi atu i roto i te mau melo o te Ekalesia e, aita ratou i vai otare noa, ua riro râ ratou ei tuhaa papû mau no te Ekalesia i roto i to’na taatoaraa. »41 O te taime matamua te reira a riro papû ai te Ekalesia ei Ekalesia no te ao atoa nei. Ua parau te peresideni McKay e : « Ia haamaitai mai te Atua i te Ekalesia. E Ekalesia no te ao atoa nei. Ia itehia to’na maitai i roto i te mau nunaa atoa. Ia faauru ho‘i to’na varua i te mau taata i te mau vahi atoa e ia arata‘i i to ratou aau i roto i te ohipa maitai e te hau. »42

Te tupuraa te mau Hiero i te rahi

I to’na tereraa i Europa i te matahiti 1952, ua faanaho oia ia patuhia te mau hiero apî, te mau hiero matamua e patu i rapae i te Fenua Marite e Canada. Ua haamaitaihia te Hiero no Bern Suisse i te matahiti 1955, e ua haamaitaihia te Hiero no Lonedona i Peretane i te matahiti 1958. I roto atoa i ta’na tau peresideniraa, ua haamaitai-atoa-hia te Hiero no Los Angeles Tarifonia (1956), te Hiero no Hamilton i Niu Terani (1958), e te Hiero no Oakland i Tarifonia (1964). I raro a‘e i ta’na faaueraa, ua faaohipahia te hoho‘a teata i roto i te oro‘a hiero, e na roto i te reira, ua ti‘a ia faariihia te oro‘a i roto i te mau reo e rave rahi.

Faaauraa e te Amuitahiraa

I te matahiti 1960, ua pii te Peresideniraa Matamua ia Elder Harold B. Lee no te haamau i te Tomite Faaauraa a te Ekalesia, ma te opua ia faaau e ia amuitahi i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia, ma te faaiti i te haapii i taua mau mea noa nei â i roto i te mau pureraa e rave rahi, ma te faarahi i te maitai e te faufaa o te ohipa. I roto i te hoê a‘oraa na’na i roto i te amuiraa rahi, no te faaararaa i taua opuaraa ra, te na ô ra o Elder Lee e : « Ua riro teie ei haereraa i mua, tei … vai noa i roto i te feruriraa o te peresideni McKay, e i teie nei, i roto i to’na ti‘araa e peresideni no te Ekalesia, te haapii mai nei oia ia tatou ia haere i mua, ia amuitahi no te farahi atu te maitai e te faufaa o te ohipa a te autahu-‘araa, a te mau pŭpŭ tauturu, e a te tahi atu mau maa e paroita, ia ti‘a ia tatou ia faaherehere maite i to tatou taime, to tatou puai, e ta tatou mau tutavaraa no te opuaraa tumu i faati‘ahia ai te Ekalesia. »43

E Ve‘a no te Ekalesia

I rotopu i te mau taata no te tahi atu mau faaroo, ua riro te peresideni McKay ei faatere varua faufaa roa. Ua farerei tamau oia i te mau ti‘a faatere no te ao nei e i te mau hui mana faatere o te fenua. Ua haere atoa mai te mau peresideni no te Hau Marite e farerei ia’na, mai ia Harry S. Truman, John F. Kennedy, e o Dwight D. Eisenhower. Pinepine te peresideni no te Hau Marite, o Lyndon B. Johnson i te niuniu ia’na. I te hoê taime, ua titau manihini mai te peresideni Johnson i te peresideni McKay ia haere atu i Washington, D.C., no te horo‘a’tu i to’na mana‘o no ni‘a i te tahi mau mea e rave rahi e haape‘ape‘a ra ia’na. I roto i taua farereiraa ra, ua parau atu te peresideni McKay ia’na e : « A vaiiho i te mana‘o o to oe aau ia arata‘i ia oe. Ia ite ho‘i te taata e, e aau parau ti‘a to oe, ei reira ratou e pee ai ia oe. »44

E Taata Orero e e Raatira Herehia

I to’na apîraa e i roto i to’na oraraa taatoa, ua tamau noa te peresideni McKay i te tai‘o i te mau parau a te mau taata papa‘i parau tuiroo e ua haapii pinepine oia i te mau parau ta’na i tamau aau. Teie te hoê hi‘oraa, ua parau oia i te mau melo o te Ekalesia e : « E mahuta te mafatu o Wordsworth ia ite oia i te hoê anuanua i roto i te ra‘i. E oto te aau o Burns ia fati te tiare matirita i ta’na arote. E nehenehe ta Tennyson e huhuti i te hoê tiare i ni-‘a i te patu afafa e ia hi‘o e, e nehenehe anei ta’na e hi‘o i roto i te reira i te miterio, ‘te mau mea atoa no ni‘a i te Atua e te taata.’ Ua faaite mai teie mau taata e te tahi atu mau taata tuiroo ia tatou, na roto i te mau ohipa a te natura, i te ohipa ta te Atua i hamani. »45

E mea au na te mau melo o te Ekalesia ia faaroo i te peresideni McKay ia paraparau. I roto i ta’na mau a‘oraa, e mea pinepine oia i te faati‘a i te mau aamu faauru no roto mai i te mau mea tei tupu i ni‘a ia’na, e e mea au na’na te mau parau arearea maitai. E mea au na’na ia faati‘a i te aamu no te hoê tamaiti opere ve‘a parau apî o te aroha rima mai ia’na hou a tomo ai oia i roto i te « e‘a uirai, e horo taua tamaiti ra na ni‘a i te e‘a no te aroha faahou i te peropheta ruhiruhia ia haere mai oia i rapae i te tahua i ni‘a’tu. I reira taua tamaiti i parau mai ai e, « Ua hinaaro vau ia aroha rima ia oe hoê a‘e faahou taime hou a pohe atu ai oe. »46

I roto i ta’na mau a‘oraa no te amuiraa rahi, ua haapapû oia i te faufaa o te fare e te utuafare, te tumu no te oaoa e te paruru papû i mua i te ati e te mau tamataraa. E mea pinepine te parau ra « aore e manuiaraa ê atu e nehenehe e faaho‘i i te manuia ore i roto i te utuafare » i te faahitihia no te titau i te mau metua ia horo‘a i te taime rahi a‘e no ta ratou mau tamarii e ia haapii ia ratou i te hi‘oraa e te parau ti‘a. Ua haapii oia e, « Te aau viivii ore i roto i te utuafare viivii ore, e mea fatata ïa i te ra‘i ra. »47 Ua faaau oia i te utuafare ei tuhaa tumu no te totaiete » ma te parau e, « i muri iho i te Atua, o te ti‘araa metua ïa. »48

Ua parau oia i te parau no te mo‘araa o te faaipoiporaa ma te faahiti pinepine i to’na here i to’na utuafare e i ta’na vahine, o Emma Ray. Ua riro to raua faaipoiporaa tei hau i te 60 matahiti te maoro, ei hoho‘a taatiraa no te mau u’i no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei no ananahi. Ua a‘o oia e, « E haapii tatou i te feia apî e, te taatiraa o te faaipoiporaa, o te hoê ïa o te mau titauraa mo‘a roa no te taata nei, e aore ra, ta te taata e nehenehe e faatupu. »49

I roto i te mau matahiti 1960, ua haamata to’na tino i te paruparu, e ua ora oia i roto i te pereoo tura‘i i te rahiraa o te taime, e ua pii i te tahi atu mau tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua. Noa’tu te fifi o to’na tino, ua tamau noa oia i te arata-‘i i te mau ohipa a te Ekalesia e i te haapii, te faatere e te faauru. Na mua rii noa a‘e i to’na poheraa, ua paraparau oia i roto i te hoê putuputuraa i roto i te Hiero no Roto Miti, i mua i te mau Hui Mana Faatere Rahi no te Ekalesia. Tei roto o Elder Boyd K. Packer i taua putuputuraa ra, e te faahaamana‘o faahou ra oia i taua iteraa ra ma te parau e :

« Ua paraparau te [peresideni McKay] i te parau no te mau oro‘a no te hiero e ua faahiti roa oia i te tahi mau parau i parauhia i roto i te mau pureraa. Ua faataa mai oia ia matou i te reira. (Aita ïa i hape, i te mea e, tei roto matou i te hiero). I muri a‘e i te hoê taime roa to’na paraparauraa, ua faaea ihora oia e ua hi‘o tutonu atura i ni‘a i te aroaro ma te feruri hohonu. »

« Te haamana‘o ra vau e, tei mua to’na na rima rarahi ia’na ma te mau manimani rima tifenehia. Ua ti‘a noa oia ma te hi‘o tutonu, mai te taata e na reira i te taime e feruri maite ratou i ni‘a i te hoê uiraa hohonu. I muri iho na ô a‘era oia : ‘E te mau taea-‘e, ia‘u i mana‘o, a tahi nei au a haamata ai i te maramarama. »

« Teie te peropheta—e aposetolo no te hoê maororaa hau atu i te afaraa o te hoê tenetere, e noa’tu râ i te reira, te haapii noa nei â oia, te tupu nei â. Teie parau ta’na e, ‘Ia‘u i mana‘o, a tahi nei au a haamata ai i te maramarama’, ua riro ïa ei tamahanahanaraa ia‘u. »50 Noa’tu tera ite rahi to’na i te evanelia e to’na iteraa i roto i te Ekalesia, ua navai râ te haehaa o te peresideni McKay no te iteraa e, e nehenehe â ta’na e apo mai e ia ite i te mau auraa hohonu atu â.

I muri a‘e i to’na taviniraa fatata e 20 matahiti ei peropheta na te Fatu, ua farue mai te peresideni David O. McKay i te 18 no tenuare 1970 i Roto Miti, Utaha, i piha’i iho i ta’na vahine o Emma Ray, e e pae o ta’na na tamarii. No te faahanahana ia’na, ua parau te peresideni Harold B. Lee e, ua « faaru‘e mai oia i te ao nei ma te tao‘a rahi atu e ma te hanahana rahi atu i te ra‘i ra na roto i te mau tao‘a faufaa rahi ta’na i horo‘a na te mau taata atoa. »51 No ni‘a i te faufaa tumu a David O. McKay, ua parau to’na mono, te peresideni Joseph Fielding Smith e, « E taata rahi oia i roto i te puai varua, e raatira taata, e e taata tei herehia e to’na nunaa e tei aurarohia e to te ao nei. I te mau tau atoa, e ti‘a mai te taata no te haamaitai i to’na ra i‘oa. »52

Te mau nota

  1. Hi‘o Jeanette McKay Morrell, Highlights in the Life of President David O. McKay (1966), 6-8.

  2. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 8-10.

  3. Llewelyn R. McKay, Home Memories of President David O. McKay (1956), 6.

  4. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 22-23.

  5. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 24-25.

  6. Bryant S. Hinckley, « Greatness in Men : David O. McKay », Improvement Era, me 1932, 391 ; ua tauihia te paratarafa.

  7. Jay M. Todd and Albert L. Zobell Jr., « David O. McKay, 1873-1970 », Improvement Era, febuare 1970, 12.

  8. Hi‘o Francis M. Gibbons, David O. McKay : Apostle to the World, Prophet of God (1986), 12-13.

  9. « Peace through the Gospel of Christ », Improvement Era, mati 1921, 405-6.

  10. Hi‘o Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss, nene‘iraa hi‘opo‘a-faahou-hia (1976), 8-9.

  11. Gospel Ideals (1953), 459.

  12. « Expressions of Gratitude and the Importance and Necessity for the Conservation and Training of Youth », The Instructor, novema 1966, 413.

  13. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 28.

  14. Leland H. Monson, « David O. McKay Was a Deacon, Too », Instructor, setepa 1962, 299.

  15. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 26.

  16. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 28.

  17. David Lawrence McKay, My Father, David O. McKay (1989), 120.

  18. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 31.

  19. Hi‘o Home Memories of President David O. McKay, 8-9.

  20. Home Memories of President David O. McKay, 9.

  21. Hi‘o My Father, David O. McKay, 1-2.

  22. Hi‘o Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, 4-5 ; ua tauihia te paratarafa.

  23. Hi‘o Home Memories of President David O. McKay, 171.

  24. Hi‘o My Father, David O. McKay, 4-6.

  25. Treasures of Life, haaputuhia mai e Clare Middlemiss (1962), 472.

  26. « Pioneer Women, Heroines of the World », Instructor, tiurai 1961, 217.

  27. George R. Hill, « President David O. McKay… Father of the Modern Sunday School », Instructor, setepa 1960, 314 ; ua tauihia te paratarafa.

  28. Hi‘o Instructor, setepa 1960, 314 ; hi‘o atoa « The Lesson Aim : How to Select It ; How to Develop It ; How to Apply It », Juvenile Instructor, eperera 1905, 242-45.

  29. « The Sunday School Looks Forward », Improvement Era, ditema 1949, 804.

  30. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 66-72.

  31. I roto Conference Report, eperera 1922, 16.

  32. I roto Conference Report, eperera 1922, 63.

  33. Hi‘o Keith Terry, David O. McKay : Prophet of Love (1980), 89-93.

  34. I roto Conference Report, atopa 1934, 89-90.

  35. I roto Conference Report, atopa 1949, 116.

  36. Pathways to Happiness, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1957), 377 ; ua tauihia te paratarafa.

  37. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 95-96.

  38. Hi‘o Deseret News, Church section, 9 eperera 1952, 9.

  39. Hi‘o « Every Member a Missionary », Improvement Era, atopa 1961, 709-11, 730-31.

  40. Hi‘o My Father, David O. McKay, 217-37.

  41. Gospel Ideals (1953), 579.

  42. I roto Conference Report, atopa 1952, 12.

  43. I roto Conference Report, atopa 1961, 81.

  44. Hi‘o Highlights in the Life of President David O. McKay, 262-66.

  45. I roto Conference Report, atopa 1908, 108.

  46. Hi‘o David O. McKay : Apostle to the World, Prophet of God, 232-33.

  47. I roto Conference Report, eperera 1964, 5.

  48. Pathways to Happiness, 117.

  49. Pathways to Happiness, 113.

  50. The Holy Temple (1980), 263.

  51. Stand Ye in Holy Places : Selected Sermons and Writings of President Harold B. Lee (1975), 178.

  52. I roto Conference Report, eperera 1970, 4.

Hōho’a
Emma McKay

Ua riro te autaatiraa i rotopu i te peresideni McKay e ta’na vahine, o Emma Ray Riggs Mckay (teie i ni‘a nei), ei hi‘oraa no te mau melo o te Ekalesia.

Nene’i