2021
E mana’o hau
Tetepa 2021


Te hoa i te hoa

E mana’o hau

Mai roto mai i te hō’ē uiuira’a ’e ’o Lucy Stevenson Ewell.

Hōho’a
boy sitting in garden on bench with teacher

I te hō’ē po’ipo’i, 11 matahiti tō’u, ’ua ara mai au ’e ’ua fa’aro’o vau i te tahi mau reo i roto i te piha fa’afa’aeara’a. ’Aore roa e ta’ata i haere mai e fa’aara iā’u nō te fare ha’api’ira’a, mai tei mātauhia e rātou. I tō’u haerera’a e hi’o i te ’ohipa e tupu ra, ’ua ’ite a’era vau ē, ’ua pohe tō’u pāpā.

’A paraparau ai tō’u ’utuāfare i roto i te piha fa’afa’aeara’a, ’ua haere atu vau i roto i tō mātou ’āua tiare. E mea rarahi tō mātou ’āua tiare, ’e ’ua ’ohipa vau ’e tō’u pāpā nō te tauturu i te ’atu’atura’a i te reira. ’Ua pārahi au i ni’a i te pārahira’a i raro a’e i te mau tumu rā’au ’e ’ua ta’i a’era. ’Ua ’oto roa vau ’e te ta’a ’ore.

Ma’a minuti i muri mai, ’ua ’ite atu vau i tō’u ’orometua Paraimere i te ’īritira’a i te ’ūputa. ’Ua haere mai ’oia e pārahi i pīha’i iho iā’u ma te parau ē : « Joni, tē ha’amana’o ra ’oe i tā tāua ha’api’ira’a i te Sābati i ma’iri a’e nei nō ni’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ? » ’Ua fa’ata’a fa’ahou mai tō’u ’orometua ha’api’i iā’u ē, ’ua hāmanihia tātou ma te hō’ē vārua ’e te hō’ē tino. ’Ua parau mai ’oia ē, tei te hō’ē vāhi maita’i te vārua o tō’u pāpā, ’e ’ia tae i te hō’ē mahana e ti’afa’ahou mai ’oia. ’Ia tae i te hō’ē mahana e ’ite fa’ahou vau iāna.

Noa atu tē ’oto noa rā vau, ’ua tae mai te hau i roto iā’u. Tē ha’amana’o nei au i taua hau ra i te mau taime ato’a e feruri au i taua ’ohipa ra. ’Ua utuutu mai tō’u ’orometua Paraimere iā’u, ’e ’ua tāmāhanahana mai te Vārua Maita’i iā’u. ’Ua tauturu te reira i te patura’a i tō’u ’itera’a pāpū nō te here o te Metua i te ao ra ’e nō te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a.

Noa atu te mau mea tā ’outou e fa’aruru nei, tē aroha nei te Atua ia ’outou. ’Aita e tītauhia ’ia riro ’ei ta’ata pa’ari nō te fāri’i i te Vārua i te fa’a’ite-pāpū-ra’a ē e maita’i te mau mea ato’a. E nehenehe ’outou e patu i te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra. E nehenehe ’outou e fāri’i i te hau.

Nene’i