Te ti‘aauraa – Te hoê ti‘aturiraa mo‘a
Ia tavini tatou i to tatou mau taata tupu no te mea te ti‘aturi nei tatou e o te mea ïa ta te Atua e hinaaro ia tatou ia rave.
![Elder Quentin L. Cook](https://www.lds.org/bc/content/shared/content/images/gospel-library/magazine/CookQL_07.jpg)
Te ora nei tatou i roto i te mau tau ati rahi e e rave rahi o te ti‘aturi nei e eita tatou e haavâhia e te Atua e aita ta tatou iho e hopoi‘a aore râ e ti‘aauraa no tatou iho aore râ no vetahi ê. E rave rahi i roto i te ao nei tei haapuai ia ratou i ni‘a i te haamaharaa i to ratou iho hinaaro, i te tuuraa ia ratou iho na mua roa, e o te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i parau-ti‘a. Eita ratou e ti‘aturi e o ratou ho‘i te tia‘i no to ratou taea‘e. Area i roto i te Ekalesia, te ti‘aturi nei tatou e ua riro teie mau ti‘aauraa ei hoê ti‘aturiraa mo‘a.
No mata‘ita‘i iho nei te hoê pŭpŭ no te mau taata faatere e te mau Rabi Ati Iuda i te mau faanahoraa a te Ekalesia i roto i te Afaa no Roto Miti e tae noa’tu i te Welfare Square, te Pû Totauturu, te Pû Aamu Utuafare e te tere mata‘ita‘iraa no te hiero no Oquirrh Mountain. I te pae hopea no to ratou tere mata‘ita‘iraa ua faaite te hoê o te mau Rabi teitei roa i Amerika i to’na mau mana‘o no ni‘a i te mea ta’na i ite mata e i farii.1
Ua faahiti oia i te mau haapiiraa a te feia maramarama Ati Iuda tei aahia i roto i te Talmud2 e ua faaite mai oia e piti na tumu no te aha te mau taata e rave ai i te mau ohipa maitai ma te horo‘a noa. Te haere nei te tahi e farerei i te feia ma‘i, e tauturu i te feia vêvê, e e tavini i to ratou taata tupu no te mea te ti‘aturi nei ratou e o te mea tano ia rave e e na reira atoa vetahi ê e e rave ratou i te reira no ratou iho ia roohia ratou i te ati. Ua tatara mai oia e noa’tu e e mea maitai te reira, te paturaa i te mau pû tautururaa i te mau taata, e ia faarirohia ei tumu hanahana, o te hoê tumu teitei roa‘e ia tavini tatou i to tatou mau taata tupu no te mea te ti‘aturi nei tatou e o te mea ïa ta te Atua e hinaaro ia tatou ia rave.
Ua parau oia e ei hotu no to’na tere mata‘ita‘i ua ti‘aturi oia e te rave nei te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i te mau tautooraa no te tautururaa e te ohipa faaoraraa i roto i ta tatou mau hiero ia nehenehe ia tatou ia rave i te mea ta tatou e tinei e o ta te Atua e hinaaro nei ia tatou ia rave.
Teie mana‘o ti‘aauraa, o tei tuuhia i roto i te faaueraa faufaa rahi matamua ia here i te Atua ua faataahia e te tahi mau taata mai « te haapa‘oraa i te parau ma te ore e faahepohia e te taata ».3 Te tamata nei tatou i te rave i te mea tano no te mea te hinaaro nei tatou i te faaoaoa i to tatou Metua i te Ao ra e ere râ no te mea te faahepo ra te tahi taata ia tatou ia haapa‘o.
Ua arohia te tama‘i i te ra‘i i muri a‘e i to Satane parauraa e faahepo oia i te mau taata atoa ia pee i to’na mau mana‘o. Ua pato‘ihia te reira. Ei hopearaa ua farii tatou i to tatou ti‘amâraa morare e te ti‘amâraa ia ma‘iti i to tatou e‘a i roto i teie nei oraraa. E faautu‘ahia râ tatou no taua ti‘amâraa ra. Ua parau te Fatu e e « ia ti‘a i te taata atoa ia faautu‘ahia no (ta tatou) iho mau hara ia tae i te mahana haavâraa ra ».4 E faufaa rahi to te mau parau tumu no te hopoi‘a e te ti‘aauraa i roto i ta tatou parau haapiiraa.5
I roto i te Ekalesia aita te ti‘aauraa i taoti‘a-noa-hia i te hoê ti‘aauraa aore râ hopoi‘a no te pae tino. Ua haapii te peresideni Spencer W. Kimball, « … e mau ti‘aau tatou no to tatou mau tino, feruriraa, utuafare, e tao‘a. Te hoê ti‘aau haapa‘o maitai o te hoê ïa taata faatere ti‘a, o te haapa‘o i to’na taata tupu, e o te haapa‘o i te feia vêvê e te rava‘i ore ».6
Noa’tu e te vai nei e rave rahi mau tuhaa no te ti‘aauraa, ua ma‘iti au i te paraparau no ni‘a e piti tuhaa. Te tuhaa matamua o te ti‘aauraa ïa ia tatou iho e to tatou mau utuafare. E te piti o te ti‘aauraa no te feia veve e te nava‘i ore.
Ua faaohipa pinepine te Fatu i te mau parabole no ni‘a i te fenua no te haapiiraa i te parau no te hopoi‘a e te ti‘aauraa. I to‘u na‘ina‘iraa, e haere au e farerei i to‘u mau tupuna i to raua fare i te tau ve‘ave‘a. Aita e uira, aita e pape tahe e aore râ e tuio. Te vai ra râ te hoê puna pape i piha‘iho i to raua fare na‘ina‘i. E faatupu te pape pihaa i te hoê apoo pape mâ i reira vau e tauturu ai i to‘u mama ruau i te tari i te pape i roto i te fare no te inu, no te tunu i te maa, no te hopu, e te pu‘araa i te ahu. Ua au roa to‘u mau tupuna i teie nei pape pihaa o te horo‘a i te ora e ua rave raua i te mau mea atoa no te paruru maitai i te reira.
E rave rahi mau matahiti i muri mai e 90 matahiti to to‘u papa ruau matahiti e aita oia i faaea faahou i taua vahi ra ; aita i noaa ia’na i te tamâ aore râ i te haapa‘o i te fenua. Ua faahoro atu vau ia’na no te faahi‘o i te vahi ta’na i here. Ua riro to’na oaoa rahi i te iteraa i te fenua ei oto a ite ai oia e ua marua te aua tei paruru i te pape pihaa e ua tuino te mau puaatoro i te pape pihaa, e ua viivii roa te pape mâ e te faufaa rahi o te pape pihaa. Ua hepohepo roa oia i te iteraa i te viivii e te aua tei parari. Ua riro te reira ei ofatiraa i te hoê ti‘aturiraa ta’na i haapa‘o i te maororaa o to’na oraraa ohipa. E au ra ia’na e aita oia i paruru i taua pape pihaa tei horo‘a i te ora o tei riro e mea faufaa rahi ho‘i no’na.
Mai te pape pihaa mâ tei haaviiviihia o tei ore i paruruhia, te ora nei tatou i te hoê tau aita te oraraa mâ e te viivii ore i paruruhia.7 Aita te auraa mure ore no te oraraa morare o te taata iho i faaturahia. Ua horo‘a mai te hoê Metua here i te Ao ra i te mau rave‘a no te faahaere mai i Ta’na mau tamarii varua i te ao nei no te faaî i te faito mau no to ratou haamani-raa-hia. Ua haapii oia ia tatou e e ti‘a i te mau tuhaa no to tatou tino o te horo‘a i te ora ia tape‘a-mâ-noa-hia, mai te pape pihaa nehenehe i roto i te aua i titau i te parururaa no te horo‘a i te ora. Teie te hoê o te mau tumu no teaha te oraraa mâ e te viivii ore i riro ai ei mea faufaa rahi roa i roto i te opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra.
No te inoino o to‘u papa ruau i mua i te pape pihaa tei viivii, ua ravehia te mau rave‘a no te haamaitai e no te paruru ia ho‘i faahou te pape pihaa i to’na faito mâ e te nehenehe mai te matamua.
Ei mau tavini no te Fatu ra o Iesu Mesia e hopoi‘a mo‘a na tatou ia haapii i Ta’na ture morare, o te hoê ana‘e ture no te taatoaraa o Ta’na mau tamarii. Ia viivii ana‘e to tatou mau mana‘o aore râ ta tatou mau ohipa, te ofati ra ïa tatou i Ta’na ture. Ua parau te Fatu, « Aita e ti‘a ia‘u… ia hi‘o noa’tu i ni‘a i te hara ma te faati‘a i te reira ».8 E tamata vetahi i te faanehenehe i to ratou huru.
I roto i te hoê pehepehe a John Holmes piihia « Talk », te haapii ra te hoê taata paari hamani pahi taria turi no Peretane i te hoê taure‘are‘a no ni‘a i te faati‘araa hape. I roto i te tatararaa i te hoê o te mau haapiiraa o ta’na i haapii mai, te faaite ra te taure‘are‘a e, « eita roa vau e ite e inaha e ia hamanihia te reira, e ti‘a i te pahi ia tere ; eita te moana e tau‘a mai i ta oe mau faataataaraa ».9
Te vaira hoê parau te na-ô-raa e, ‘o tei tupu i roto i te hoê oire e vai noa ïa i roto i taua oire ra.’ Mea au roa na‘u te parau pia i roto i te tuhaa no Sevier County, Utaha te parau ra : « Te mea o te tupu i Sevier County… e nehenehe ïa tatou e faaite i to outou mau hoa !!! » Ia ite ana‘e tatou e e hopoi‘a na tatou i mua i te Atua, ia ite tatou i te mau faati‘araa hape huru ê te riro mai. O te mau faati‘araa hape a te mau tamarii ta tatou e haamana‘o ra a tapo‘i ai ratou i to ratou mata, ma te ti‘aturi e, mai te mea e aita ratou i ite mai ia tatou, eita roa ia tatou i ite atu te reira. Te parau nei au ia mana‘o tatou e faaite i ta tatou mau ohipa i te Faaora, e itehia hoa ta tatou mau faati‘araa hape i te maramarama ra.
Ua ite matou e te vai nei te mau taata tei rave i teie mau peu eita e tano i te ture mo‘a no te morare. Ia ite ra outou e na roto i te taraehara a te Faaora e nehenehe ta outou paatoa e tatarahapa e e ho‘i faahou mai mai te pape pihaa i te hoê huru mâ e te viivii ore. E mea fifi ia tatarahapa ; e titauhia te aau tatarahapa e te varua mărû.10 Ia haapa‘o-tia-ana‘e-hia te mau taahiraa no te tatarahaparaa, e tano ïa te mau parau tei parauhia e te peropheta Alama i ta’na tamaiti Korianotona tei ofati i te mau ture morare : « E teie nei, e ta‘u tamaiti, ua hinaaro vau e, eiaha taua mau mea nei e haape‘ape‘a faahou ia oe ra ; e ia haape‘ape‘a ana‘e ta oe mau hara ia oe, oia te pe‘ape‘a e faahaehaa ia oe i te tatarahapa ».11 Ua parau te Faaora, « Inaha, oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore ho‘i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira ».12
No ni‘a i ta tatou ti‘aauraa no to tatou utuafare, ua haapiihia mai e, ia farerei ana‘e tatou i te Faaora no te faaite i ta tatou ti‘aauraa, e ia ui mai Oia ia tatou ia horo‘a i te parau faataaraa no ni‘a i ta tatou mau hopoi‘a i ni‘a i te fenua nei, na uiraa matamua faufaa e piti no ni‘a ïa i to tatou utuafare. Te matamua o to tatou auraa e to tatou hoa faaipoipo e te piti no ni‘a ia i ta tatou mau tamari tata‘itahi.13
No ni‘a i ta tatou ti‘aauraa i to tatou mau utuafare, e mea ohie i te ano‘i noa i te mau mea matamua faufaa rahi e ti‘a ia tatou ia rave. E hopoi‘a na tatou i te haapapû i te parururaa e te oraraa maitai no ta tatou mau tamarii. Te vai nei râ te tahi mau metua e haapuai roa nei i ni‘a i te mau tao‘a materia no te pae tino nei. E mea paruparu roa te tahi i roto i ta ratou mau tautooraa no te haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia a Iesu Mesia.14 A haamana‘o e e mea faufaa rahi te haapa‘oraa faaroo i roto i te utuafare mai te horo‘araa i te maa, te ahu e te vahi taotoraa. E nehenehe atoa ta te mau metua e tauturu i te mau tamarii ia ite e ia faarahi i ta ratou mau taleni. E hopoi‘a na tatou te mau taleni ta tatou i farii. Te mau tamarii i te ore i haapiihia ia haapa‘o i to ratou taime e ta ratou mau taleni e rahi atu ïa to ratou riroraa i raro a‘e i te maamaa e vai nei i te ao nei.15 Te faaara mai nei te Poro‘i no te Utuafare i te mau taata « o te ore e haapa‘o i ta ratou mau hopoi‘a utuafare e ti‘a mai ïa ratou i mua i te Atua ia haavahia ».16
Te piti o te ti‘aauraa o te atuaturaa ïa i te feia vêvê e te nava‘i ore, o te topa mai i ni‘a iho ia tatou paatoa i tera taime aore râ te tahi atu taime. Te vai nei i roto i te a‘o a te Fatu e e mau ti‘aau tatou no te feia tei roto i te ati te tahi o te mau parau teiaha roa‘e i roto i te mau papa‘iraa mo‘a atoa : « … mai te mea e rave te hoê taata i te faufaa rahi i ta‘u i hamani ra, e aore ho‘i e horo‘a mai i ta’na tuhaa… i te feia veve e tei ere ho‘i, e amuihia’tu oia i te feia hara i te nânâraa mai i to’na mata i ni‘a i roto i hade ra, no te mamae rahi ».17 E faautu‘ahia tatou ei ti‘aau i ni‘a i te mau haamaitairaa tahuti nei ta te Fatu i horo‘a mai.
Ua maere roa te feia faatere Ati Iuda ta‘u i faahiti na mua’tu i te ture no te haapaeraa maa e te aufau-rahi-raa i muri iho i te hoê moni haapaeraa maa. Ua mana‘o ratou e e mea faahiahia e e haapae te mau melo na te ao taatoa i te maa i te mau ava‘e atoa e e horo‘a’i i muri iho i te hoê horo‘araa no te maitai o te feia tei ere.
Ua putapû roa te mau Rabi i roto i to ratou tere mata‘ita‘iraa i te Welfare Square i te iteraa e te tamau noa ra to tatou mau melo noa’tu te mau tau fifi no te tereraa faufaa e to ratou peapea no te mau fifi e faaruruhia ra e te mau taata e rave rahi i te horo‘a rahi no te tauturu i te feia vêvê e tei ere.
Te haamana‘o nei au i te taime a piihia’i au ei episekopo, ua faaara mai te episekopo Russell Johnson ta‘u i mono, e ia haapa‘o maitai au ia ani ana‘e vau i te mau melo ia rave i te tahi ohipa. Ua parau oia, « e pahono te tahi i te mau aniraa atoa e tae noa’tu i te faatusia-rahi-raa ia ratou ». Ua faahiti oia i te parau no te hoê vahine ivi e 80 matahiti o tei atuatu i te hoê tane faaipoipoi e te hoê tamaiti na roto i te ma‘i roa hou a pohe ai raua toopiti. Ua parau te episekopo Johnson e noa’tu te iti o te moni, ua tamata noa oia i te pahono i te mau titauraa. Ua ite au e e parau mau te reira. I te mau taime atoa e ani ai au i te tautururaa aore râ te taviniraa no te haamaitai ia vetahi ê, e mea pinepine o Sarah i te pahono matamua i te aniraa.
I te hoê mahana maa, ua niuniu mai te tahi tuahine ma te parau mai, « episekopo, a haere vitiviti mai, e faaora ia Sarah ! » Ua faaite mai teie nei tuahine e tei ni‘a o Sarah e 80 matahiti te paari i te hoê e‘a e tamâ ra i te taheraa pape ua o teie nei tuahine. Ua ri‘ari‘a roa teie tuahine e marua mai o Sarah e ua hinaaro oia e ia haere mai te episekopo e tape‘a i teie tuahine.
Aita vau e parau nei e e nehenehe aore râ e ti‘a i te taata atoa ia rave mai ta Sarah i rave. Te pe‘ape‘a nei te tahi no te mea eita e noaa ia ratou i te rave oioi. Mea au na‘u te parau ta Elder Neal A. Maxwell i faaohipa no roto mai ia Anne Morrow Lindbergh : « eita to‘u oraraa e nehenehe e pahono i te mau aniraa atoa a te mau taata atoa ta to‘u aau e hinaaro i te tauturu ».18 Ua haapii mai te Arii Beniamina, « ia ravehia teie mau mea ma te paari e ma te nahonaho ; aita ho‘i i hinaarohia ia horo te taata i te oioi e au ore i to’na ra puai ».19 Ua parau mai râ oia e e ti‘a ia tatou ia itoito e au ai.
E oaoa to‘u aau ia ite ana‘e vau i te feia mo‘a na roto i te Ekalesia atoa o te rave ra i te mau mea atoa e maraa ia ratou no te horo‘a i te taviniraa i te mau vahi atoa e hinaarohia mai ta te Mesia i na reira. No te mau horo‘araa a te mau melo e nehenehe ta te Ekalesia e pahono i te mau hinaaro na te ao atoa nei na roto i te hau e te vitiviti, ma te faati‘ati‘a ore.20 Ua pahono a’ena te Ekalesia i te mau ati fenua i te fenua Philipino, i te Patifita e i Idonesia.
I te matahiti i ma‘iri a‘enei ua pahono to tatou mau melo i te mata‘i rorofa‘i Gustav. Ua haa te Ekalesia i piha‘iho i te hoê faanahonahoraa totauru tei arata‘ihia e Martin Luther King, III. Ua tere mai o King tane i muri iho i Roto Miti e ua parau mai oia : « Ua haere mai au no te faaite matamua roa i to‘u mauruuru i te Ekalesia no ta ratou tautururaa, ua ite oioi râ vau e e mea hohonu atu to outou natura taata. I rotopu i te Pû Tauturu, te Welfare Square e te tere mata‘ita‘i i te hiero, ua noaa ia‘u te hoê mauruuru-raa-rahi a‘e no te tumu outou e rave ai i te mea ta outou e rave nei ».
I roto i ta tatou atoa mau tautooraa no te ti‘aauraa, te pee nei ïa tatou ia Iesu Mesia. Te tamata nei tatou i te pee i te mea Ta’na i ani mai ia tatou ia rave, na roto i Ta’na mau haapiiraa e To’na hi‘oraa maitai. Te faaite nei matou ma to matou aau atoa i to matou mauruuru i te mau melo no te Ekalesia no ta ratou horo‘araa rahi e te taviniraa HuruMesia.
Ua parau Isaia no ni‘a i te haapaeraa maa e te faaamuraa i tei poia e te ahuraa i tei vai taahaa noa, na roto i te parau e haaputapû i te aau, « e parau oe i reira, e na Iehova e parau mai ».21 Ua parau faahou mai Isaia, « ia hopoi mai oe i ta oe maa na tei poia ra, e paia a‘e ra te taata i roohia e te ati ra… E na Iehova e arata‘i tamau ia oe ra… e riro ho‘i oe mai te ô faararirari-maitai-hia i te pape ra, e mai te pape pihaa eita roa e pohe ra… [E]e patu oe i te mau niu no te mau u‘i e rave rahi… »22
Te ti‘aturi nei au e, e hi‘opo‘a faahou tatou tata‘itahi e to tatou mau utuafare i te mau ti‘aauraa ta tatou e haapa‘o. Te pure nei au e e rave tatou ma te iteraa e hopoi‘a na tatou i mua i te Atua e e amui atu ïa tatou i roto i teie nei oraraa i te mea o te ore e faahepohia.
Ia pee ana‘e tatou i teie nei a‘o, ua ite au e e noaa ïa ia tatou te fafauraa a te Fatu, « e o tei itehia ei ti‘aau haapa‘o maitai, e te parau-ti‘a, e te rave paari ho‘i, e tomo mai ïa i roto i te oaoa o to’na ra Fatu, e e noaa ho‘i ia’na te ora mure ore ».23
Te faaite nei au i to‘u iteraa papu no ni‘a i teie nei parau mau mo‘a na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.