M-am rugat să am curaj

Fy Tianarivelo, Madagascar

Părinţii mei sunt membri ai Bisericii, dar nu sunt foarte activi. Aceasta duce la certuri deoarece ei cred că timpul petrecut în familie ar trebui să fie mai important decât orice altceva – mai important decât a merge la Biserică, decât a-mi îndeplini chemările în Biserică sau decât alte activităţi.

Deoarece sunt o conducătoare la Societatea Primară şi fac parte din corul episcopiei, câteodată activităţile de la Biserică interferează cu îndatoririle din familie. Într-o zi, când mă pregăteam să mă duc la casa noastră de întruniri din Antananarivo pentru a viziona transmisiunea conferinţei generale, părinţii mei mi-au amintit că aveam oaspeţi la noi acasă.

„Va trebui să alegi între familia ta şi Biserică”, mi-a spus mama. „Fie stai aici cu noi şi pierzi conferinţa generală, fie mergi la conferinţă şi suporţi consecinţele.”

Am decis să nu mă cert cu mama mea. În schimb, am meditat pentru un moment şi i-am cerut Tatălui Ceresc să îmi dea curaj şi putere. De asemenea, L-am rugat să mă ajute să ştiu ce trebuie să fac. Ar trebui să stau acasă cu familia mea sau să merg la biserică şi să ascult glasul profetului?

Imediat ce mi-am terminat rugăciunea, am putut simţi Duhul Sfânt. Am simţit că Spiritul mă încuraja să îi spun mamei mele cât de important era pentru mine să merg şi să îl ascult pe profet. Am simţit că trebuia să îi spun că urma să primesc sfaturi înţelepte nu doar pentru viaţa mea din prezent, dar şi pentru viitor.

Dumnezeu poate face lucruri minunate şi El a înmuiat inima părinţilor mei aşa încât ei să mă lase să merg la conferinţa generală fără să fiu pedepsită. Aceasta a fost o experienţă remarcabilă în viaţa mea. Mi-a confirmat adevărul versetului care spune: „Prin puterea Duhului Sfânt [vom] putea [noi] cunoaşte adevărul tuturor lucrurilor” (Moroni 10:5).

Ştiu că, dacă ne bazăm acţiunile pe principiile Evangheliei şi ascultăm Spiritul, putem fi întotdeauna mulţumiţi de alegerile noastre. Această experienţă mi-a întărit mărturia că Dumnezeu este acolo pentru noi şi că Duhul Sfânt ne ajută în vieţile noastre.

Imediat ce mi-am terminat rugăciunea, am putut simţi că Duhul Sfânt mă încuraja să îi spun mamei mele cât de important era pentru mine să merg şi să îl ascult pe profet.