Un misionar pe nume Faneva
Faneva s-a uitat pe geam la strada aglomerată din fața casei sale. El a putut vedea oameni care trăgeau cărucioare cu legume, orez, pânză și alte bunuri pentru a le vinde. Auzea mașinile claxonând și câinii lătrând. Apoi, a auzit un alt zgomot.
„Mama, cineva bate la ușă!”, a strigat Faneva. Mama a deschis ușa. Doi tineri care purtau costume și cravate erau în pragul ușii. Faneva nu mai văzuse pe nimeni înainte îmbrăcat așa în cartierul său din Madagascar.
„Suntem misionari ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă”, a spus unul dintre ei. „Noi îi învățăm pe oameni despre Isus. Vă putem împărtăși un mesaj?”
Faneva era entuziasmat când mama i-a invitat înăuntru. Întreaga familie s-a adunat pentru a auzi despre Isus Hristos și despre faptul că Biserica Sa era din nou pe pământ.
După acea zi, misionarii au vizitat familia lui Faneva de multe ori. Ei au adus o carte numită Povestiri din Cartea lui Mormon. Lui Faneva i-a plăcut foarte mult să o citească alături de familia lui.
Într-o zi voi fi misionar și voi împărtăși despre Cartea lui Mormon altora, și-a spus Faneva.
O altă dată când au venit misionarii, ei i-au învățat pe membrii familiei lui Faneva cum să se roage. Faneva a aflat că poate vorbi cu Tatăl Ceresc oricând, oriunde.
Într-o zi voi fi misionar și voi învăța oamenii despre rugăciune, se gândi Faneva.
Într-o zi misionarii au avut o întrebare importantă.
„Veți urma exemplul lui Isus Hristos și vă veți boteza?”, a întrebat unul dintre ei.
Faneva a simțit multă fericire în inima lui. „Da!”, a spus el.
„Da!”, au spus mama și fratele lui.
Tatăl a spus că el încă nu era pregătit să se boteze. Dar nu avea nicio problemă dacă restul familiei se boteza. Și s-au botezat! Faneva a fost botezat de unul dintre misionarii care l-au învățat despre Isus.
Într-o zi voi fi misionar și voi ajuta oamenii să se boteze, se gândi Faneva.
Una dintre cele mai frumoase părți ale faptului de a fi membru al Bisericii era participarea la Societatea Primară. Faneva iubea activitățile și să se întâlnească cu noii săi prieteni. Dar cel mai mult îi plăcea să cânte cântece de la Societatea Primară. Într-o zi, la Societatea Primară, ei cântau cântece despre împărtășirea Evangheliei.
„Misionar să fiu acum aș vrea”, a cântat Faneva. „Să cresc mare n-aș mai aștepta”.
Pot să încep să fac muncă misionară acum, și-a dat seama Faneva. Nu trebuie să aștept până într-o anumită zi!
De atunci, Faneva a căutat modalități prin care putea împărtăși Evanghelia. El a încercat să fie un exemplu bun. A invitat oamenii la biserică. Și-a ajutat vecinii. După câțiva ani, a fost destul de mare pentru a merge cu misionarii să predice oamenilor din orașul său. După alți câțiva ani, a slujit el însuși în misiune – întâlnind oameni noi și împărtășind Evanghelia, așa cum misionarii i-au împărtășit-o lui.